Claudiu Zamfir

Interviu. Statul blochează accesul firmelor IT și de energie verde la finanțările PNRR prin fonduri de investiții equity. Ministrul Boloș: „Nu toată lumea are competență IT”. Analizează o nouă finanțare de capital de lucru pentru HoReCa și alte IMM

Marcel Boloș-StartupCafe

Urmărește tot interviul video cu Marcel Boloș, ministrul fondurilor europene

----

Guvernul român a respins manageri privați de fonduri de investiții care voiau să finanțeze firme IT sau de energie verde din fondurile de 400 de milioane de euro prevăzute în mecanismul de finanțări equity prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a declarat, într-un interviu video acordat StartupCafe.ro, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.

Încă din 2022, în cadrul mecanismului Recovery Equity, din PNRR, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat un apel în care urmau să se înscrie echipe private de management de fonduri de investiții. Astfel, dintr-un buget total de 400 de milioane de euro, alocat prin PNRR, urmau să se constituie în jur de 20 de fonduri de investiții noi, care să acorde finanțări equity unor firme private, în schimbul unor pachete de acțiuni din business-urile respective.

Nici până în prezent nu a fost desemnată vreo echipă de management de fond câștigătoare și nu a apărut pe piață niciun fond de investiții nou, din cele 20 de fonduri de investiții plănuite în cadrul mecanismului Recovery Equity, prin PNRR.

Motivul iese acum la iveală, într-un interviu acordat de ministrul Investițiilor și proiectelor Europene, Marcel Boloș (PNL), publicației StartupCafe: au existat oferte din partea echipelor de management private, pentru a constitui fonduri de investiții prin mecanismul Recovery Equity-PNRR, dar Guvernul le-a respins, pentru că investitorii ar fi vrut să finanțeze firme IT sau companii de energie verde, din acești bani PNRR. Astfel, Guvernul le-a impus viitorilor manageri de fonduri de investiții să finanțeze alte domenii de business, cum ar fi agricultura, industria alimentară sau construcțiile.  

„Interesul nostru de dezvoltare economică pe termen lung cam acesta este, ca industriile sănătoase să prospere, pentru că aici, inclusiv în zona de agricultură, sunt oamenii, forța de muncă este cu cea mai mare accesibilitate. Vă dați seama că nu toată lumea cunoaște domeniul IT și nu toată lumea are competență de domeniul IT, însă cred în continuare că  aceasta este corecta dezvoltare pe care trebuie să o susținem. Pe  de altă parte, nu era corect ca fondurile de investiții să investească banii noștri, iar ele să nu își asume niciun risc și să nu pună bani în joc din banii lor. (...) Noi nu am impus restricții decât pe banii pe care îi avem alocați din PNRR. Pentru restul de bani care există în fondurile de investiții, le urăm succes și pot să facă în domeniul IT foarte multe investiții dintre cele mai rentabile” – a declarat Marcel Boloș, pentru StartupCafe.ro.

Ministrul fondurilor europene a mai spus că, în cursul lunii martie 2023, va finaliza o analiză, pentru a decide dacă va deschide sau nu o nouă schemă de ajutoare de capital de lucru, pentru firmele din domeniul HoReCa și alte IMM-uri românești, din banii rămași neutilizați în perioada de programare 2014-2020, care se finalizează la sfârșitul anului 2023. Pentru aceasta e nevoie în prealabil de o analiză la Programul Operaționale Regional 2014-2020, pe care MIPE l-a preluat de la Ministerul Lucrărilor Publice, de la 1 martie 2023.

„Este o alternativă acest lucru, dar n-aș vrea să fie ca o promisiune, ci ca o modalitate de analiză. Oricum, dacă ar fi să luăm o astfel de decizie, ar fi granturi de valori mici, să sprijinim HoReCa, dar nu numai, ci întregul capitalul românesc, pentru ca aceste resurse să îi ajute în desfășurarea activității curente” – a spus Boloș.

Principalele idei din interviu, pe scurt:

  • O nouă schemă de capital de lucru pentru HoReCa și alte IMM, din banii rămași necheltuiți în perioada de programare 2014-2020. „Dacă discutăm de granturi pentru capital de lucru, decizia ar trebui să o luăm în această lună, pentru că, într-adevăr, la granturile pentru capital de lucru plățile merg mult mai ușor. (...) Urmează ca în funcție de situația financiară pe care o avem la nivelul programului regional să alocăm astfel de fonduri și pentru HoReCa”.
  • Schimbarea lui Boloș din funcția de la MIPE, prin trecerea ministerului de la PNL la PSD, în cadrul rotativei la guvernare. „Dacă se respectă prevederile protocolului încheiat în coaliție, atunci Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene trece la PSD și Ministerul Transporturilor revine PNL. Acest lucru deja se cunoaște. Eu am spus de fiecare dată că atunci când există lucruri bine făcute în interesul oamenilor și pot fi luate decizii care privesc interesul public, n-ar trebui să existe rețineri în a modifica un protocol”.
  • Riscul de pierdere a banilor europeni 2014-2020 prin dezangajare. „Avem cele 7,4 miliarde de euro pe care le avem astăzi în risc de pierdere a banilor europeni, însă măsurile care privesc gestionarea acestui risc le-am anticipat și le-am luat în cursul anului 2022”.
  • Granturile POC 4.1.1/4.1.1-Bis. „Am convenit cu colegii că vom rezolva problema accesului beneficiarilor în sistemul MySMIS2014 după ce încheiem toate contractele de finanțare (termen, 31 martie 2023), beneficiarii să nu își facă niciun fel de grijă pentru că ei pot să implementeze, să-și facă achizițiile să își deruleze procedurile, pentru că în perioada de timp următoare acest lucru noi îl vom rezolva pentru toate contractele de finanțare, nu e nimeni blocat”.
  • Fondurile POIM de peste 300 milioane EUR rămase neconsumate de către antreprenori, în proiectele de eficiență energetică. „Noi acum trebuie să folosim acești bani pentru acele domenii în care deja avem contracte și acolo unde există deficit de finanțare, cum e, de exemplu, măsura pe care am luat-o la sfârșitul anului trecut, de a contracta infrastructura aeroportuară, pentru dezvoltarea aeroporturilor din România, cele 17 aeroporturi pe care le avem”.
  • Cererea de plată nr. 2 din PNRR. „Prima și cea mai importantă este legea de decarbonizare. Este un pilon fundamental pentru PNRR. A doua este legea avertizorilor de integritate. Dau un exemplu în premieră: dacă cele două reforme nu le facem, 1,4 miliarde euro ne costă faptul că nu le validăm cu Comisia Europeană”.
  • Cererea de plată nr. 3 PNRR vs. pensii speciale. „Nu s-a pus problema să nu existe pensii speciale. S-a pus problema ca aceste pensii speciale să fie aliniate la principiul contributivității”.
  • Fondurile PNRR pentru antreprenori. „Avem bani suficienți, să nu uităm că noi suntem cu 6,3 miliarde euro în cont astăzi pentru ceea ce înseamnă Planul Național de Redresare și Reziliență. Dacă închidem și cererea de plată numărul 2, mai intră 2,6 miliarde euro, deci  o să avem în jur de 9 miliarde de euro”.
  • Fondurile de investiții equity PNRR. „E foarte simplu să lași un fond de investiții să meargă cu banii acolo unde există rentabilitate. Dau exemplu zona de IT, de energie verde, dar nu acest lucru îl urmărim, pentru că noi urmărim ca domeniile de activitate importante pentru România, gen industria alimentară, industria prelucrătoare, toate zonele cu activitate de producție, acelea să aibă parte de investiții de tip private equity, pentru ca din acelea, cele mai performante companii să poată fi sprijinite, fiindcă aceasta înseamnă dezvoltare economică sănătoasă pe termen lung”.

---

Interviul pe larg:

  • Peste 300 milioane EUR rămase nefolosite de antreprenori se duc la proiectele statului

StartupCafe.ro: Bună ziua, domnule ministru, mulțumesc pentru acest interviu. Aș vrea să vă întreb despre oportunitățile de finanțare pentru antreprenori în 2023, pentru că se închide cadrul financiar multianual 2014-2020 și au mai rămas banii necheltuiți- cât  avem rată de absorbție, 70%?  

Marcel Boloș: Mulțumesc pentru invitație. Într-adevăr, avem 74%, în momentul de față, gradul de absorbție și noi sperăm ca la sfârșitul anului acesta, pe 31 decembrie 2023, cel puțin la nivelul plăților pe care le facem pentru beneficiari să fim peste 90%, ne-am dori să fie cât mai aproape de 100%, dar aici depinde și ce efect vor avea măsurile pe care noi le-am încheiat, mai ales pentru mediul de afaceri, a fost un an bogat pentru antreprenoriatul din România.

StartupCafe.ro: Au mai rămas fonduri neutilizate la anumite scheme pentru antreprenori, cum sunt cele din POIM, pentru energie regenerabilă, sunt mai mult de 300 de milioane de euro care nici nu au fost solicitați. Ce aveți de gând cu acești bani, să nu-i pierdem prin dezangajare?

Marcel Boloș: Acum, într-adevăr, avem aceste resurse neconsumate de 300 de milioane de euro, dar în același timp trebuie să fim foarte pragmatici, pentru că timpul rămas până la sfârșitul anului este foarte scurt și de aceea măsurile pe care noi acum le întrevedeam pentru ceea ce înseamnă mediul de antreprenoriat trebuie să le ducem în noua perioadă de programare, fiindcă în cele 10 luni care au mai rămas până la sfârșitul perioadei de programare 2014-2020 nu prea avem timp pentru contractare și implementare de noi proiecte și de aceea acești bani.
Chiar dacă mi-aș fi dorit să meargă spre antreprenori, care sunt extrem de serioși și responsabili pentru ceea ce înseamnă absorbția de fonduri europene, totuși noi acum trebuie să folosim acești bani pentru acele domenii în care deja avem contracte și acolo unde există deficit de finanțare, cum e, de exemplu, măsura pe care am luat-o la sfârșitul anului trecut, de a contracta infrastructura aeroportuară, pentru dezvoltarea aeroporturilor din România, cele 17 aeroporturi pe care le avem. E  una dintre măsurile care vor beneficia de suplimentare de fonduri. Altminteri, am primit solicitare de la Ministerul Transporturilor pentru o suplimentare a fondurilor care le sunt alocate pentru infrastructura de transport, mai ales pentru zona de autostrăzi, dar și pentru cea de drumuri naționale, pentru a suplimenta fondurile. Deci probabil că decizia pe care o vom lua va fi aceea de a realoca banii spre acele domenii de investiții unde avem contracte de finanțare deja.

  • În martie 2023 se decide dacă se deschide o nouă finanțare HoReCa-IMM din banii rămași nefolosit în POR 2014-2020

StartupCafe.ro: Am înțeles, dar mai există șanse pentru o schemă care să se adreseze celor din HoReCa sau din industria alimentară, poate pe capital de lucru, din nou, pentru că ați văzut că a fost și acel proiect de schemă HoReCa făcut de colegii dvs. de la Ministerul Antreprenoriatului, dar nu au avut finanțare, nu au avut un buget.

Marcel Boloș: Dacă discutăm de granturi pentru capital de lucru, decizia ar trebui să o luăm în această lună, pentru că, într-adevăr, la granturile pentru capital de lucru plățile merg mult mai ușor. Însă aici noi am mai avut o experiență, cu microgranturile pentru fermieri, dacă ne aducem aminte, în luna mai 2022. De asemenea o altă experiență cu granturile pentru capital de lucru pentru industria alimentară și ne-a luat o perioadă de timp până când am putut să facem aceste plăți. Sigur că aici, în funcție de decizia pe care o va lua Guvernul în luna martie, va trebui să definitivăm.

StartupCafe.ro: Păi suntem deja în martie.

Marcel Boloș: Până la sfârșitul lunii martie încă mai avem timp pentru a lua această decizie, astfel încât din fondurile pe care le avem acum sub risc de pierdere a banilor, sub risc de decomitere, de acolo să alocăm acești bani. Este o alternativă acest lucru, dar n-aș vrea să fie ca o promisiune, ci ca o modalitate de analiză. Oricum, dacă ar fi să luăm o astfel de decizie, ar fi granturi de valori mici, să sprijinim HoReCa, dar nu numai, ci întregul capitalul românesc, pentru ca aceste resurse să îi ajute în desfășurarea activității curente.

StartupCafe.ro: Și să nu pierdem banii europeni, domnule ministru...

Marcel Boloș: Da. Și grija noastră este să pierdem cât mai puțini bani, dar acest lucru nu înseamnă că vom elimina complet riscul de decomitere. Noi știm că am luat în cursul anului 2022 atât măsura grantului pentru capital de lucru la industria agro-alimentară, am luat și măsura pentru eficiența energetică destinată antreprenorilor și acum avem măsurile de digitalizare care se derulează din Planul Național de Redresare și Reziliență și urmează măsurile care sunt de mare intensitate, mai ales la nivelul programelor regionale, care  au bani alocați în acest sens.

StartupCafe.ro: Da, dar riscul este la cadrul financiar multianual 2014-2020, acum, până la sfârșitul anului trebuie să absorbim banii ăștia, aici este urgența.

Marcel Boloș: Așa este, așa este și, așa cum am precizat, cel puțin la nivelul grantului pentru capital de lucru pentru industria HoReCa, vom lua o decizie în cursul lunii martie, după ce am preluat acum, recent, cu data de 1 martie, Programul Operațional Regional (2014-2020). Urmează ca în funcție de situația financiară pe care o avem la nivelul programului regional să alocăm  astfel de fonduri și pentru HoReCa.  

StartupCafe.ro: Ați discutat deja cu domnul Ciucă, cu dl. prim-ministru, sau cine trebuie să decidă?

Marcel Boloș: Am avut o discuție de principiu, dar aș vrea întâi de toate să finalizăm analiza la nivelul Programului Operațional Regional, pentru că este un program cu contracte foarte multe, care deja sunt încheiate. Sunt contracte în valoare de 16 miliarde de euro, în condițiile în care bugetul programului, împreună cu cofinanțarea, este de 8,5 miliarde euro. Deci, practic, cu alte cuvinte, atât conducerea Autorității de Management (AMPOR), dar și analizele pe care le facem ar trebui să ducă spre această îndeplinire a țintei de absorbție. Pentru că noi, dacă nu implementăm proiectele și facem și de comitere în Programul Operațional Regional, înseamnă că fazăm, respectiv etapizăm, un volum foarte mare de proiecte din Programul Operațional Regional, ceea ce va afecta bugetele programelor regionale existente (2021-2027) și, sigur, nu este de bun augur pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea la nivelul comunităților locale.

StartupCafe.ro: Unde sunt cele mai mari probleme la POR 2014-2020, de ce trebuie fazate proiectele, sunt neterminate, nu au șanse de finalizare până la finalul anului 2023?

Marcel Boloș: Pentru că avem proiectele care sunt de o complexitate mai ridicată, din domeniul mobilității urbane, care sunt de valori mari - achizițiile de mijloace de transport verzi, centralizate, care au înregistrat în implementare destul de mari decalaje, întârzieri, dar și riscul de decomitere este destul de mare, 2,2 miliarde euro, discutat cu conducerea autorității de management și suntem foarte atenți la deciziile pe care le luăm, pentru că, pe de o parte, avem un volum mare de contracte de finanțare, pe de altă parte, riscul de de comitere este mare, iar spre deosebire de alte programe operaționale, unde avem cheltuieli de valoare mică  și multe, care trebuie realizate,  să ne atingem ținta privind riscul de pierdere a banilor.

  • Schimbarea ministrului MIPE la rotativa PNL-PSD

StartupCafe.ro: Spuneați despre această posibilă, să zicem, schemă pentru antreprenori, de capital de lucru despre care trebuie să mai discutați cu premierul, dar oamenii se întreabă, până la urmă, dacă vine rotativa, iar se schimbă miniștrii, până vine alt ministru, iarăși se iau de la început discuțiile? Pentru mulți antreprenori e și o chestiune de impredictibilitate, oamenii nu știu la ce să aștepte, să-și asume cheltuieli, să contracteze consultanță de pe acum?

Marcel Boloș: Într-adevăr, este un minister în care de dorit ar fi stabilitatea, pentru că sunt bugete foarte mari care se gestionează în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, bugete pentru investiții, dar vă dați seama că aceste lucruri nu depind de mine. Și eu, desigur, îmi duc mandatul până la capăt, cel care este încredințat aici. În ceea ce privește acțiunile și deciziile pe care trebuie să le ia antreprenorii, într-adevăr, depind de ceea ce face Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și de felul în care organizează inclusiv apelurile de proiecte care sunt hotărâtoare pentru implementarea de investiții, mai ales pe componenta de antreprenoriat.

Rămân la aceeași părere: antreprenorii, mediul de afaceri sunt cei mai buni absorbanți de fonduri europene și cei mai responsabili, aduc locuri de muncă, atrag investiții pe toate părțile. Avem de câștigat dacă în mediul de afaceri avem un partener extrem de serios, dar avem resurse nu numai în programele regionale (2021-2027), avem și în Programul Operațional Educație și Ocupare (2021-2027). Vedeți, tot mediul de antreprenoriat este într-o dinamică. Unele firme se nasc din inițiative antreprenoriale, altele ies din ciclul de business în momentul în care falimentează. Deci, practic, noi, prin ceea ce derulăm la nivelul fondurilor europene, avem un rol hotărâtor pentru investițiile pe care le realizează mediul de afaceri românesc.

StartupCafe.ro: Ați mai avut discuții în PNL, în coaliție, ce se aude, ce se întâmplă? Se face rotativa, dă PSD Ministerul Transporturilor PNL-ului, ia PSD Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene de la PNL?

Marcel Boloș: Dacă se respectă prevederile protocolului încheiat în coaliție, atunci Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene trece la PSD și Ministerul Transporturilor revine PNL. Acest lucru deja se cunoaște. Eu am spus de fiecare dată că atunci când există lucruri bine făcute în interesul oamenilor și pot fi luate decizii care privesc interesul public, n-ar trebui să existe rețineri în a modifica un protocol. Nu cred că acesta este relevant în obiectivele pe care și le propune coaliția de guvernare. Până la urmă, România trebuie modernizată cu fondurile europene, având o serie de angajamente pe care ni le-am luat fie prin Planul Național de Redresare și Reziliență, fie prin Politica de Coeziune sau chiar prin Politica Agricolă Comună.

  • Granturile POC 4.1.1/4.1.1-Bis: Când primesc beneficiarii avansurile din fondurile nerambursabile

StartupCafe.ro: Alte  oportunități de finanțare mai pot fi pentru creștere a gradului de absorbție de fonduri europene? Spuneați de risc mare de dezangajare.

Marcel Boloș: Da, este adevărat, avem cele 7,4 miliarde de euro pe care le avem astăzi în risc de pierdere a banilor europeni, însă măsurile care privesc  gestionarea acestui risc le-am anticipat și le-am luat în cursul anului 2022. Dacă acum trebuia să luăm aceste măsuri, compromiteam șansa de a avea cât de cât un grad de absorbție aproape de 100% pentru că, așa după cum se cunoaște, pentru că, să produci absorbție cu banii europeni, în prealabil trebuie să ai contractele de finanțare, trebuie să ai contractele de achiziții de echipamente și toate celelalte contracte de achiziție publică și era foarte târziu dacă astăzi noi ne găseam la acest interviu și discutam de măsuri care să ducă la evitarea riscului de de comitere.

Fac precizarea pentru dvs. că noi până pe data de 31 martie avem angajament cu toți colegii ca să închidem apelurile de proiecte. Vorbesc din punctul de vedere al contractării, al încheierii contractelor de finanțare pentru apelul de pe POC 4.1.1, care a avut un buget de 411 milioane de euro, apoi am avut 4.1.1 Bis, 300 de milioane de euro, am avut microgranturile 350 de milioane de euro. Am revenit apoi cu apelurile pentru eficiență energetică la IMM-uri- alte 500 de milioane de euro. Deci, noi până în 31 martie, 2500 de contracte de finanțare avem stabilit ca și target de închidere a acestor contracte de finanțare, care sunt hotărâtoare pentru a gestiona  riscul de decomitere și contractele existente la nivelul Programului Operațional Regional, în valoare de 16 miliarde de euro, sunt o avere pentru ceea ce înseamnă dezvoltare a comunităților locale și a infrastructurii la nivel local. Ar trebui să genereze prin măsurile pe care le luăm și le vom lua în continuare, a r trebui să genereze volume de bani care să intre în economia României și să-i putem folosi pentru dezvoltare a comunităților local.

StartupCafe.ro: La POC 4.1.1 și 4.1.1-Bis, oamenii care au semnat deja contractele de finanțare, care s-au calificat deja din sistemul de granturi IMM Recover, se plâng acum că nu le-ați dat încă acces la sistemul MySMIS2014, să înceapă implementarea proiectelor...

Marcel Boloș: Implementarea contractelor de finanțare - subliniez acest lucru - are loc cu data semnării contractului. Faptul că noi am convenit cu colegii că vom rezolva problema accesului în sistemul MySMIS2014 după ce încheiem toate contractele de finanțare, beneficiarii să nu își facă niciun fel de grijă pentru că ei pot să implementeze, să-și facă achizițiile să își deruleze procedurile, pentru că în perioada de timp următoare acest lucru noi îl vom rezolva pentru toate contractele de finanțare, nu e nimeni blocat.

StartupCafe.ro: Am înțeles. După 31 martie vor avea toți acces, în bloc, în sistemul MySMIS2014?

Marcel Boloș: Da. E o problemă discutată cu colegii mei și mă bucur că s-a ridicat această problemă, beneficiarii să nu fie îngrijorați sub nicio formă, contractele sunt în vigoare, ele produc efecte, să-și organizeze procedurile de achiziție, să-și încheie contractele de livrare de echipamente pentru că nu au niciun fel de obstacol.

StartupCafe.ro: Dar prefinanțarea când le-o acordați? Cât este, 10%?

Marcel Boloș:  Pentru prefinanțare , într-adevăr, trebuie utilizat sistemul informatic . În cursul lunii aprilie va fi rezolvată problema. Dacă au nevoie de prefinanțare, acest lucru îl vom rezolva în luna aprilie, fără niciun fel de problemă.

StartupCafe.ro: Pentru asta e nevoie de MYSMIS2014, nu?

Marcel Boloș: Este nevoie de MySMIS și este nevoie pentru orice tip de cerere de plată, cerere de rambursare. Aici chiar nu putem să facem rabat, dar, din discuția pe care am avut-o cu colegii mei, cu data de 1 aprilie avem această problemă rezolvată și ne vom ține de termene fără niciun fel de discuție.

  • Băncile, implicate în finanțările europene pentru antreprenori

StartupCafe.ro: Pentru fondurile europene din Cadrul financiar multianual 2021-2027, pentru că au început de anul ăsta programele, când finalizați noul sistem MySMIS2021, pentru a putea demara apelurile de proiecte pentru noii bani europeni?

Marcel Boloș: Două anunțuri am de făcut: începând cu data de 15 mai, portalul MySMIS2021 va fi operațional. În cursul zilei de astăzi (vineri, 10 martie -n.r.) definitivăm comunicatul de presă în care vom arăta graficul implementării sistemului informatic încât autoritățile de management, cu data de 15 mai 2023 să poată să lanseze efectiv apeluri de proiecte pentru perioada de programare 2021-2000. Până la data de 16 mai 2023, fiecare autoritate de management are obligația de a-și pune în consultare publică ghidurile solicitantului, iar măsurile care sunt discutate cu autoritățile de management privesc mediul de afaceri și au în vedere în această perioadă de consultare publică, să zicem, să primească observațiile care vin din partea mediului de afaceri.

Eu sper ca în următoarele două săptămâni măsurile pentru simplificare și digitalizare să fie aprobate de către Guvern, pentru că o parte din birocrația care am avut-o până acum pe fonduri europene va fi de domeniul trecutului. Îi îndemn pe toți cei care sunt interesați de accesarea de fonduri europene să urmărească deciziile pe care le vom lua în următoarele două săptămâni, pentru că ele vor privi atât prima măsură din simplificare și digitalizare.  

Cea de-a doua măsură va fi cea referitoare la parteneriatul cu sistemul bancar, pentru a fi preluat în procesul de monitorizare și implementare a proiectelor, inclusiv prin acordări de finanțări sub formă de credite bancare pentru partea de cofinanțare, în acest fel încercând să complementarizăm fondurile europene cu fondurile care vin din sistemul bancar și să asigurăm o sinergie între cele două surse de finanțare extrem de importante pentru dezvoltarea antreprenorială.

StartupCafe.ro: Fondurile din PNRR pentru antreprenori! Ați lansat digitalizarea IMM, cu  aproape 350 de milioane de euro, dar dacă prin PNRR nu vin acele tranșe mai repede, oamenii riscă să nu-și primească banii? Ați trimis recent  cererea de plată numărul doi la Comisia Europeană. Și urmează să trimiteți și cererea numărul 3? Între timp trebuie să vină banii pentru cererea 2.

Marcel Boloș: La fiecare cere de plată, i se prevede sau ni se prevede prohodul și ne naștem și murim, pentru că fiecare ne descântă și ne cântă de fiecare dată. Dar eu rămân consecvent cu regulile pe care le am. Cererea de plată numărul doi: de săptămâna următoare vom închide ultimele decizii grele. Din păcate, așa suntem noi obișnuiți, să avem deciziile grele luate, poate uneori chiar având aceste constrângeri de natură financiară. Dar o să vedeți că și cerea de plată 3 va fi la fel prohodită de către cei care ne descântă de fiecare dată. Însă este important ca banii să vină pentru investiții, dar și reformele mari ale României, fără de care nu scăpăm.  PNRR-ul n u este nici la stânga, nici la dreapta. Este fix cum scrie în decizia de implementare a PNRR, dacă vrem banii. Dacă nu, sigur, avem posibilitatea să avem aceste plăți parțiale.

Acum, eu sper să închidem validarea pentru cererea de plată numărul 2 în termen de două săptămâni, pentru ca mai apoi Comisia Europeană să ne emită avizul pentru încasarea banilor, să urmăm proceduri le legale pentru ca banii să fie virați. Deci este foarte greu de obținut acest aviz de fiecare dată vom avea aceleași discuții cu argumente pro și contra în procesul de validare. Este important să nu lăsăm garda jos și să spunem „suntem învinși”. Atunci ar fi catastrofal pentru România, pentru că noi în spate avem contracte de finanțare de miliarde de euro și acum este drumul cu înfundătură. Dacă nu facem și nu validăm jaloanele, banii nu vin și atunci punem în dificultate contractele de finanțare pe care deja le avem încheiate, o parte dintre ele, altă parte urmează să fie încheiate și va fi foarte greu de asigurat finanțarea și de continuat. Până la urmă, în România este foarte important ca investițiile prevăzute să se și implementeze, fiindcă așa am fi și cu o rețea de autostrăzi cât de cât normală și apropiată de nevoile pe care le are România. Nu mai spun de infrastructura din educație sau cea din sănătate. Marile servicii publice sunt dependente 100% de fondurile pe care le avem prin PNRR și în Politica de coeziune.

  • Pensiile speciale și alte reforme de care depind miliardele României din PNRR

StartupCafe.ro: Deci, acum, repede, ce reforme trebuie să mai faceți să vi se aprobe cererea de plată numărul 2, de 3,2 miliarde de euro?

Marcel Boloș: Prima și cea mai importantă este legea de decarbonizare. Este un pilon fundamental pentru PNRR. A doua este legea avertizorilor de integritate. Dau un exemplu în premieră: dacă cele două reforme nu le facem, 1,4 miliarde euro ne costă faptul că nu le validăm cu Comisia Europeană.

StartupCafe.ro: Deci din 3,2 miliarde pierdem 1,4, numai din cauza acestor  două reforme?

Marcel Boloș: Da. Plus că se mai scade prefinanțarea. Dar nu se va întâmpla acest lucru, pentru că eu cred că Guvernul României, interesat fiind de accesarea integrală a banilor, va lua și va aproba deciziile necesare.

StartupCafe.ro: Aceste dosare sunt la Ministerul Energiei și la Ministerul Justiției, da?   

Marcel Boloș: Da. Noi am primit sarcină din partea domnului prim-ministru ca până luni (13 martie 2023 – n.r.) să avem proiectul de ordonanță finalizat pentru ceea ce înseamnă cererea de plată numărul doi. Deci acest lucru se va întâmpla. Noi vom lucra și în weekend pentru ca să închidem cererea de plată numărul doi și sigur avem avertizorii de integritate, avem legea decarbonizării, avem de asemenea o prevedere care ține de clădirile cu risc seismic, dar care nu au un impact atât de mare, cum sunt cele două reforme pe care le-am menționat și mai apoi chestiuni tehnice care țin de jaloanele care privesc și alte ministere, dar nu sunt cu atât de mare impact.

StartupCafe.ro: Și cum se rezolvă asta?  Prin ordonanță de urgență, ce faceți?

Marcel Boloș: Trebuie să modificăm Legea avertizărilor de integritate, respectiv să scoatem „indiciile temeinice” din sesizările anonime văzute de Comisie ca o condiționare a sesizărilor din perspectiva integrității și a avertizorilor de integritate și atunci practic va rămâne la decizia Agenției Naționale de Integritate dacă va da curs unei sesizări sau clasează sesizarea.  

StartupCafe.ro: Și oamenii să poată să depună anonim, să nu-și mai decline identitatea când fac sesizări...

Marcel Boloș: Sunt anumite momente în care nu toate indiciile dintr-o sesizare duc spre o continuare a aspectelor sesizate. Dar e o chestiune care ține de, să zicem, speciality. E o chestiune tehnică care sunt convins că va fi soluționată de către Agenția Națională de Integritate. Pe de altă parte, din legea de carbonizării trebuie să abrogăm articolul care ține de perioadele de criză energetică și de posibilitatea de activare a grupurilor energetice și să trecem doar în piața de echilibre cu ele și să le folosim atunci când se generează dezechilibre în piața de energie la nivel național și, mă rog, avem, cum am precizat, componenta de seismicitate, care este mai ușoară din din perspectiva Comisiei Europene și cred că în felul acesta cererea de plată numărul doi va fi închisă.

StartupCafe.ro: Dar cererea numărul trei? A veți termen la sfârșitul semestrului întâi, nu?

Marcel Boloș: Așa ne-a așa dispus dl. prim-ministru. Noi avem dreptul de a depune două cereri de de plată pe an. Așa am făcut și anul trecut. O cerere de plată am depus-o în luna mai și a doua cerere de plată am depus-o în luna decembrie, deci practic suntem într-o normalitate din perspectiva cererii de plată numărul 2. Sunt doar șapte state membre care au depus cererea de plată numărul 2, iar cererea de plată numărul 3 au depus-o doar trei state membre. Deci, practic, dacă depunem în luna iunie cea de-a treia cerere de plată, care este extrem de complexă...

Cererea de plată trei este poate cea mai complicată din derularea PNRR-ului și are, pe lângă cele 79 de jaloane și ținte, și modificare a PNRR-ului, noi fiind obligați până în 30 aprilie să închidem și modificarea PNRR-ului, respectiv reducerea de grant, ajustarea prețului la proiectele de infrastructură, adăugarea investițiilor din capitolul RePowerEU. Toate acestea fac ca PNRR-ul să fie într-o perioadă de clocot și în care să încercăm să ducem la bun sfârșit misiunile acestea dificile pe care le avem din perspectiva relației cu Comisia Europeană, dar și a implementării reformelor și investițiilor.

StartupCafe.ro: Pensiile speciale sunt greu de reformat?

Marcel Boloș: Pensiile speciale sunt un subiect foarte greu pentru Guvern și pentru Parlamentul României, pentru că, pe de- o parte, trebuie să aliniem acest jalon cu cerințele care există în PNRR, acelea care privesc sustenabilitatea și contributivitatea și să ținem de aceste două lucruri mari care sunt cuprinse în jalon. Pe de altă parte, suntem în procedură de aprobare parlamentară și în același timp trebuie să avem în vedere că primim și observațiile de la Comisia Europeană. Deci, noi când închidem cererea de plată numărul 3, trebuie să fim în situația în care, cel puțin la nivel de Parlament, este aprobată legea,  să putem include în cererea de plată și să putem cere banii de la Comisie.

StartupCafe.ro: Dar concret cum trebuie să arate legea? Să nu mai fie pensii speciale?  

Marcel Boloș: Nu. Nu s-a pus problema să nu existe pensii speciale. S-a pus problema ca aceste pensii speciale să fie aliniate la principiul contributivității.

StartupCafe.ro: Păi asta înseamnă să nu mai fie speciale, dacă  trec la contributivitate, în funcție de cât ai contribuit...

Marcel Boloș: Dar să nu uităm că ele au și componentă de contribuție bugetară, care sunt transferurile din bugetul de stat și în momentul de față 50% din bani sunt transferați din bugetul de stat pentru suportarea cheltuielilor speciale și, din acest punct de vedere, jalonul  nu precizează foarte clar - „aceste categorii de beneficiari trebuie să fie obiectul reglementării legii pensiilor speciale”, însă precizează cele mai dure condiții de sustenabilitate și contributivitate. Și aici va trebui să fim foarte atenți la forma în care ajunge.  

StartupCafe.ro: Și asta ce înseamnă?

Marcel Boloș: Jalonul nu prevede nimic cu privire la componenta de contribuție bugetară sau cel puțin nu este amintit în conținutul jalonului și din această perspectivă avem și problema, spre exemplu, a personalului militar, deoarece la ei partea de contribuții la asigurările sociale n-a fost niciodată. Ei au primit solde sau indemnizație, cum se cheamă ele din perspectiva salariului, și de aceea aici, în anumite situații, principiul contributivității trebuie adaptat la specificul pe care l-au avut aceste pensii speciale și salariile și soldele, indemnizațiile care s-au acordat de-a lungul timpului. Eu zic să mai avem puțină răbdare pentru ca să avem forma în care poate să fie obiectul validării și atunci vom vedea ce tipuri de măsuri trebuie luate.  

StartupCafe.ro: Mai apare și altă discuție: dacă o să scădeți pensiile militarilor, dvs. lucrați cu STS-ul, care sunt militari, ei vă fac sistemul MySMIS2021, sistemul PNRR, toate  platformele acestea mari de gestionare a proiectelor europene.

Marcel Boloș: Atunci când se pune în discuție o o scădere a cuantumului pensiilor speciale, trebuie avut în vedere și impactul pe care îl are din perspectiva afectării unui serviciu public de importanță națională. Cum este și cu grupurile energetice Rovinari și Turceni, a  lua o decizie foarte simplă de a trece în conservare înseamnă două documente de făcut, dar consecințele  trebuie asumate de către Guvern.

StartupCafe.ro: Înseamnă șomaj pentru lucrătorii de acolo...

Marcel Boloș: Plus dezechilibrele din piața energetică. Depindem, o țară întreagă, de capacitățile de producție de energie pe care le avem și din această perspectivă trebuie analizat și aici, în domeniul pensiilor speciale. O decizie este simplu de luat, asumarea consecințelor este problema cea mai mare, pentru că afectarea serviciilor marilor servicii publice sau a celor cu impact asupra siguranței naționale sau apărării naționale, ordinii publice, acestea sunt cele mai grave lucruri pe care le putem avea. Să ai probleme cu aceste tipuri de servicii publice care sunt de importanță covârșitoare  pentru România.

StartupCafe.ro: Dar antreprenorii care acum depun proiecte la PNRR, pentru digitalizare, o să avem bani suficienți pentru ei?

Marcel Boloș: Avem bani suficienți, să nu uităm că noi suntem cu 6,3 miliarde euro în cont astăzi pentru ceea ce înseamnă Planul Național de Redresare și Reziliență. Dacă închidem și cererea de plată numărul 2, mai intră 2,6 miliarde euro, deci  o să avem în jur de 9 miliarde de euro. Nu problema banilor o avem acum, ci  problema implementării proiectelor, mai ales a celor care vin din zona de infrastructură, care cred eu că sunt cele mai grele și mai relevante  inclusiv pentru dezvoltare a României pe termen lung.

  • Fondurile de investiții susținute prin PNRR. „Dacă lucrezi pe banii altuia, nu-ți mai pasă de felul în care folosești acești bani”

StartupCafe.ro: Tot prin PNRR este și acea investiție Recovery Equity - fonduri de investiții pentru startup-uri și IMM-uri. A fost acea cerere de proiecte, să se înscrie echipe de gestionare de fonduri, dar nu a apărut niciun fond de investiții nou pe piață.  

Marcel Boloș: Da, pentru că noi fondurilor de investiții le-am impus... Noi am primit oferte, ca să fiu foarte bine înțeles, dar ofertele nu sunt conforme cu cerințele pe care noi  le-am impus. Noi am impus, prin memorandum în guvern, ca anumite domenii să le sprijinim. E foarte simplu să lași un fond de investiții să meargă cu banii acolo unde există rentabilitate. Dau exemplu zona de IT, de energie verde, dar nu acest lucru îl urmărim, pentru că noi urmărim ca domeniile de activitate importante pentru România, gen industria alimentară, industria prelucrătoare, toate zonele cu activitate de producție, acelea să aibă parte de investiții de tip private equity, pentru ca din acelea, cele mai performante companii să poată fi sprijinite, fiindcă aceasta înseamnă dezvoltare economică sănătoasă pe termen lung.

StartupCafe.ro: Și când o să avem primele fonduri de investiții ? Ați respins o parte?

Marcel Boloș: Am respins, am avut în același timp de modificat componența comitetelor de investiții, a fost perioada aceasta în care noi am operat - repet, noi puteam fi de acord cu mecanismul care era conturat pentru a se derula, dar am preferat să avem aceste tipuri de restricții pentru ca banii să plece spre domenii de activitate relevante. Altă condiție, de exemplu, a fost ca aceste fonduri de investiții să vină cu cofinanțare.  

StartupCafe.ro: Și lor le mai convine să mai vină cu capital propriu sau de la alți investitori privați, dacă dvs. îi condiționați să investească în ceva mai puțin rentabil?

Marcel Boloș: Păi nu le-am condiționat decât să identifice pe cei mai buni din anumite domenii de activitate.

StartupCafe.ro: Adică din domenii mai puțin rentabile.

Marcel Boloș: Interesul nostru de dezvoltare economică pe termen lung cam acesta este, ca industriile sănătoase să prospere, pentru că aici, inclusiv în zona de agricultură, sunt oamenii, forța de muncă este cu cea mai mare accesibilitate. Vă dați seama că nu toată lumea cunoaște domeniul IT și nu toată lumea are competență de domeniul IT, însă cred în continuare că  aceasta este corecta dezvoltare pe care trebuie să o susținem. Pe  de altă parte, nu era corect ca fondurile de investiții să investească banii noștri, iar ele să nu își asume niciun risc și să nu pună bani în joc din banii lor. Deci era ca și cum ai avea un grant 100% tu nu pui niciun ban și atunci nu-ți mai pasă, dacă lucrezi pe banii altuia, nu-ți mai pasă de felul în care folosești acești bani. Eu cred că sunt niște condiții de bun-simț pe care le-am impus, mai ales ca investițiile să se deruleze pe teritoriul României.

Și, pe lângă fondurile de investiții, noi ne dorim ca și fondurile de pensii private - cărora li s-a permis ca acolo unde statul român are contribuții să aibă și ele până în 5% din valoarea activului net - să aibă și ele cotă, să poată să contribuie cu investiții de tip private equity. Deci cu cât mai mulți bani adunăm în aceste domenii, cu atât mecanismul acesta..., pe care foarte puțină lume îl înțelege în momentul de față, dar eu cred că este de mare viitor pentru dezvoltare a mediului de business și pentru ceea ce înseamnă adevăratele investiții antreprenoriale.

StartupCafe.ro: În piață, cele mai puternice fonduri de investiții internaționale, fie de venture capital - capital de risc-, fie de private equity - pentru companii mai dezvoltate - se duc preponderent către tehnologie, către IT, fie că vorbim de fondul Atomico, unde avem și o româncă în echipa de investitori, fie că vorbim despre Sequoia, unde iarăși avem o româncă, la Accel avem un român.

Marcel Boloș: Este foarte adevărat. Noi nu am impus restricții decât pe banii pe care îi avem alocați din PNRR. Pentru restul de bani care există în fondurile de investiții, le urăm succes și pot să facă în domeniul IT foarte multe investiții dintre cele mai rentabile. Eu cred că banii pe care îi avem din PNRR și pentru care România se împrumută și trebuie să ramburseze pe 30 de ani ratele aferente unui astfel de împrumut - să nu uităm că avem din împrumut acești bani -, eu cred că este de datoria noastră să mergem să căutăm performanță în domeniile în care sunt industrii sănătoase de dezvoltare pe termen lung și am dat exemplul industriei alimentare, agriculturii, industriei prelucrătoare, construcțiilor, transporturilor. Deci, practic, eu spun că este coloana vertebrală de dezvoltare pe termen lung a României.

----

Citește și:

 

Parallax

Vizualizari
15691
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu
poza de profil
Razvan
Serbu
Mi se pare o mare prostie sa nu investesti in IT pe motiv ca e prea "performanta" aceasta industrie. In loc sa facem din aceasta tara Taiwanul estului Europei, noi preferam sa nu dam bani decat lui nea Gigelu care-i bea cu prima ocazie cand ii primeste ca ajutor pentru pamantul plantat cu cazmaua. Ar trebui investit, investit si iar investit in IT, sa atragem fabricantii de semiconductoare in RO, sa aducem aici productia de software si de hardware. Dar deh, daca ai niste indivizi care nu inteleg nimic din lumea in care traim si ei decid unde merg banii, vom fi mereu vai de fundul nostru.

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri