România ridesharing: Câți bani au câștigat Uber și Bolt la noi, în 2019, anul restricțiilor legislative
Claudiu Zamfir

România ridesharing: Câți bani au câștigat Uber și Bolt la noi, în 2019, anul restricțiilor legislative

Thumbnail

Aplicațiile de transport cu mașina în regim de ridesharing Uber și Bolt au avut afaceri în creștere în România, în anul 2019, în ciuda restricțiilor legale majore pe care statul român le-a intrdus în acel an. Să vedem cifrele financiare declarate de platformele digitale de transport în România.

Uber - pe profit și în 2019

Pionierul și liderul ridesharing-ului la nivel mondial, Uber, a intrat primul în România, dar în anul 2019 nu a avut cele mai mari afaceri din domeniu, de la noi.

În România, gigantul american tech operează prin firma sa locală Uber BV Filiala București SRL, fondată în anul 2014. Firma a avut o cifră de afaceri de 12,7 milioane de lei, în creștere de la 7,4 milioane de lei în 2018, conform datelor oficiale colectate de Termene.ro .

Profitul pe anul 2019 a fost de aproape 800.000 de lei, în creștere ușoară, de la 707.000 de lei, în 2018. Numărul mediu de angajați pe anul 2019 a fost de 17 persoane, pentru firma din România.

De precizat că 2019 a fost singurul an întreg în care a funcționat în România și serviciul de livrare de mâncare Uber Eats. Acesta a fost introdus de Uber la jumătatea anului 2018, dar a fost retras din România în mai 2020.

Operațiunile Uber din România sunt conduse de Nicoleta Schroeder, manager general.

Compania americană Uber s-a listat la Bursa de la New York în mai 2019, la o valoare de 82 de miliarde de dolari, atunci. Pe anul 2019, Uber a obținut venituri totale de 14,1 miliarde de dolari, dar pe partea de profit a fost pe minus, înregistrând, de fapt, pierderi de 8,5 miliarde de dolari.

Uber a fost fondată în martie 2009, de Travis Kalanick și Garrett Camp.

Thumbnail
Rezultate anuale Uber în România (sursa: Termene.ro)

Bolt, afaceri peste Uber, în România, pe anul 2019

Deși mult mai mic decât Uber la nivel internațional, startup-ul de ridesharing Bolt a avut în România afaceri mai mari decât ale rivalului său.

În 2019, Bolt Services RO SRL (fosta Taxify), din București, a înregistrat o cifră de afaceri de 20,5 milioane de lei, în creștere puternică față de anul 2018, când a avut 5,9 milioane de lei, cifră de afaceri, conform datelor oficiale colectate de Termene.ro .

Profitul firmei prin care operează în România startup-ul estonian a fost de aproape 280.000 de lei în anul 2019, în creștere de la 140.000 de lei, în 2018. Bolt Services RO SRL a avut în anul 2019 un număr mediu de 68 de angajați.

În anul 2020, Bolt a introdus în România și serviciile de livrare de mâncare de la restaurante - Bolt Food - , precum și trotinete electrice de închiriat .

Operațiunile Bolt din România sunt coordonate de Cristian Sălceanu, country manager, din februarie 2019, funcție deținută anterior de Mihai Florea.

Startup-ul Bolt a fost înființat în august 2013 sub numele de Taxify, la Tallinn, Estonia, de frații Markus și Martin Villig. În România, Taxify a intrat în august 2016 (la București, prima dată), ca principal concurent al Uber. Actuala firmă prin care operează în România este înființată din 2017. În România, Bolt are și un centru de dezvoltare IT, potrivit Mediafax.

La nivel internațional, „unicornul” Bolt a obținut finanțări totale de peste 300 de milioane de euro. Printre investitorii săi se numără compania germană Daimler (producătorul mașinilor Mercedes) și gigantul ridesharing chinez Didi.

Thumbnail
Rezultate anuale Bolt în România (sursa: Termene.ro)

Pentru celelalte două servicii de ride-hailing mai mici care operează în România, Freenow și Yango, nu avem situațiile pe anul 2019, însă putem să ne uităm la câteva date mai vechi, să ne facem o idee despre afacerile lor din România.

Aplicația de ridesharing și taxi Free Now operează în România prin firma Clever Tech SRL, din București. În 2017, germanii de la mytaxi au cumpărat Clever. În 2019, întregul serviciu s-a rebranduit ca Free Now. Compania este deținută de giganții auto germani Daimler (Mercedes) și BMW.

Potrivit bilanțului pe 2018, de la Ministerul Finanțelor, serviciul de mobilitate a avut în 2018 următoarele rezultate: venituri totale de 5,74 milioane de lei. La profit, firma Clever Tech SRL era pe minus în 2018, cu pierderi de 14,7 milioane de lei. Numărul mediu de salariați era de 51 de persoane.

Aplicația Clever Taxi (Clever Tech) a fost fondată în anul 2011, la București, de Mihai Rotaru și Alexandru Dumitru. Înainte de exitul către Free Now (fosta mytaxy), în serviciul de mobilitate urbană au investit Călin Fusu (Best Jobs) și Andrei Pitiș (Vector Watch). Inițial, Clever era o aplicație prin care utilizatorii își puteau chema un taxi înrolat în acest serviciu, indiferent de compania de taxi de care aparținea.

Nemții au cumpărat Clever și au extins serviciile către ridesharing. Prețul la care mytaxi (actuala Free Now) a preluat Clever nu a fost dezvăluit, dar părțile au precizat că suma este de 8 cifre (cel puțin 10 milioane de dolari).

În prezent, operațiunile Free Now de la noi sunt conduse de Andrei Frunză, CEO pe România.

În fine, Yango este cea de-a patra aplicație de ride-hailing majoră de pe piața din România, dar nici pentru ei nu avem disponibile cifrele oficiale privind rezultatele înregistrate în anul 2019, în România; putem, totuși, să ne uităm puțin la structura lor de business.

Aplicația este deținută de gigantul rusesc Yandex. În România s-a lansat pe 27 iunie 2019, operând mai întâi prin firma MLU Europe B.V. Amsterdam Sucursala București, cu sediul pe Calea Dorobanților. În ianuarie 2020, această firmă a fost radiată, potrivit datelor de Ministerul Finanțelor.

În prezent, Yango operează în România printr-o altă firmă, Yandex.Go S.R.L., înființată la București în data de 24 decembrie 2019, cu sediul în Bd. Vasile Milea. Firma este deținută de Yandex.Taxi Holding BV (99%) Yandex.Taxi BV (1%), două companii pe care Yandex le are în Olanda. Yandex.Go S.R.L. a depus declarație pe proprie răspundere că nu a avut activitate în săptămâna aceea, cât a apucat din anul 2019.

Andrei Voicu este directorul Yango pe România și Republica Moldova.

Compania-mamă, Yandex, a fost fondată, în Rusia, în anul 1997, sub numele de CompTek (firmă care deținea motorul de căutare Yandex). În anul 2000 a fost fondată compania actuală, sub numele de Yandex. Fondatorii companiei sunt Arkady Volozh (CEO), Arkady Borkovsky și Ilya Segalovich. Ei și cea mai mare parte a echipei coordonează afacerile de la sediul din Moscova, dar compania este înregistrată legal la Amsterdam.

Yandex s-a listat la bursa Nasdaq, de la New York, în anul 2011, la o valoare de piață de 8 miliarde de dolari, atunci. Conglomeratul rusesc oferă acum peste 70 de servicii orientate către tehnologie.

Pe anul 2019, Yandex a raportat venituri de 2,8 miliarde de dolari și profit de 180 de milioane de dolari.

Legile ridesharing introduse în România, în 2019

Rezultatele obținute de aplicațiile de transport în anul 2019 sunt relevante prin prisma faptului că în acel an România a introdus o serie de reglementări care au țintit direct sistemul de ridesharing, afectându-i în primul rând pe șoferii care „făceau Uber” să mai câștige un ban.

Prima „lovitură” majoră a venit din 16 mai 2019, când a intrat în vigoare ordonanța de urgență 21/2019, care a modificat Legea taximetriei nr. 38/2003. Astfel, s-a eliminat, de la art. 55, pct. 3, lit h) din lege, o sintagmă: "în mod repetat". Această sintagmă îi scăpase până atunci de amenzi pe șoferii independenți care practicau ridesharing-ul prin aplicații, fără autorizație de taxi. Înainte, ei invocau faptul că nu făceau transport "în mod repetat", ci numai ocazional.

Astfel, încă din 16 mai polițiștii au început să oprească mașinile și să dea amenzi. Cuantumul amenzilor era descurajant: între 1.000 de lei și 5.000 de lei.

Pe urmă, în 25 iunie 2019, Guvernul a dat ordonanța de urgență 49/2019, privind activitățile de transport alternativ cu autoturism și conducător auto.

Aceasta a introdus posibilitatea efectuării transportului urban cu autoturismele, prin aplicațiile de profil, cu autorizație de transport alternativ, emisă de Autoritatea Rutieră Română. Astfel, se poate face transport prin intermediul aplicațiilor, pe bază de firmă, PFA sau întreprindere individuală ori familială, ca operator de transport alternativ.

Printre altele, pentru obținerea autorizației, operatorul de transport alternativ (firmă, PFA etc.) trebuie să depună certificatul de atestare a pregătirii profesionale a conducătorului auto.

Șoferii trebuie să aibă vârsta de cel puţin 21 de ani și să dețină certificat de atestare a pregătirii profesionale pentru transportul de persoane în regim de închiriere eliberat de ARR. De asemenea, ei trebuie să deţină permis de conducere categoria B cu o vechime de cel puţin 2 ani.

În plus, mașina trebuie colantată cu sigla platformei de transport alternativ, cum ar fi Uber, Bolt, Free Now, Yango.

La rândul lor, aplicațiile de ridesharing au fost obligate să se autorizeze ca „operator al platformei digitale”, la Ministerul Comunicațiilor. Ei trebuie să achite la bugetul de stat o taxă în valoare de 100.000 lei la fiecare 24 de luni.

Mai sunt și alte condiții pentru cei implicați în transportul alternativ, dar acestea sunt noutățile cele mai importante introduse în legislație.

Inițial, prevederile intrau în vigoare la 1 noiembrie 2019, dar Parlamentul a prelungit termenul până la 1 februarie 2020 (Legea 204/2019).

Legea nu a fost adoptată și promulgată imediat și nu a intrat în vigoare până la 1 noiembrie 2019, motiv pentru care s-a creat o scurtă perioadă în care poliția a apucat să dea amenzi pe străzi, în baza ordonanței de urgență 49/2019.

În fine, a trecut anul 2019, platformele și șoferii care au continuat să facă transport alternativ s-au conformat treptat restricțiilor. Și a venit și anul 2020, în care ar fi trebuit ca afacerile în domeniu să demareze din nou în România. Dar din martie 2020, s-a declanșat pandemia de coronavirus COVID-19, iar Guvernul a introdus o serie de măsuri pentru transportul în regim de taxi și alternativ, pentru limitarea răspândirii bolii.

La nivel mondial, Uber a anunțat, în luna mai 2020, concedierea a 3700 de angajați, adică 14% din personalul său global, ca urmare a scăderii volumului de curse din cauza pandemiei.

Parallax

Vizualizari
3691
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 

  Ultimele știri

 

Cookie Settings