Claudiu Zamfir

VIDEO Interviu de la Bruxelles: Priviți PNRR ca pe un contract! Statul membru primește fondurile, dacă implementează reformele și investițiile convenite

Veerle Nuyts-Comisia Europeana.jpg

În prezent, Comisia Europeană mai evaluează a treia cerere de plată, de 2 miliarde de euro net, depusă de România în cadrul PNRR, încă din decembrie 2023, în condițiile în care autoritățile de la București au cerut 2 luni suplimentare pentru perioada de evaluare a acestei cereri, a declarat Veerle Nuyts, purtătoare de cuvânt a CE, într-un interviu video acordat StartupCafe.ro, vineri, la Bruxelles.

Cererea de plată numărul 3 cuprinde, printre jaloanele care trebuie îndeplinite de România, și jalonul 206, din capitolul dedicat reformei fiscale: „Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului fiscal care reduc treptat domeniul de aplicare al regimului fiscal special aplicabil microîntreprinderilor”.

„Noua lege va modifica Codul Fiscal în vederea reducerii graduale a ariei de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi. Reducerea dispozițiilor speciale începe în trimestrul I 2023 și se finalizează până în trimestrul IV 2024” - prevede acest jalon PNRR.

Urmărește interviul VIDEO cu Veerle Nuyts, purtătoare de cuvânt a CE...

 

StartupCafe: Care este stadiul actual al celei de-a treia cereri de plată transmise de România în cadrul PNRR încă din decembrie 2023 și când ne putem aștepta la o aprobare din partea Comisiei Europene?

Veerle Nuyts: Într-adevăr, în decembrie anul trecut, România a depus a treia cerere de plată în contextul planului său de redresare, a fost o cerere de 2 miliarde de euro, în granturi și împrumuturi, și cuprinde un total de 68 de jaloane și 6 ținte. În prezent, noi evaluăm această cerere de plată și continuăm să lucrăm cu autoritățile române, așa cum facem cu toate statele membre și, odată ce vom  finaliza evaluarea noastră, când munca noastră va fi încheiată, vom comunica despre asta, așa cum facem în cazul tuturor statelor membre.

StartupCafe: În conformitate cu calendarul inițial, 16 martie 2024 a fost termenul pentru aprobarea acestei cereri de plată. Suntem în întârziere, de ce a fost decizia întârziată?

Veerle Nuyts: De la depunerea cererii de finanțare, autoritățile române au cerut prelungirea cu o lună a perioadei de evaluare și, în plus, autoritățile române au cerut o prelungire suplimentară cu o lună, deci aceasta înseamnă că, într-o înțelegere reciprocă dintre România și Comisia Europeană, procesul de evaluare a acestei a treia cereri de plată s-a prelungit cu 2 luni.

StartupCafe: Care sunt jaloanele și țintele care nu au fost îndeplinite de România până acum, în cadrul acestei cereri de plată?

Veerle Nuyts: Nu pot comenta foarte mult despre aceasta, pentru că, atât timp cât evaluarea nu a fost încheiată, nu putem comunica asupra niciunei măsuri incluse în cererea de plată. dar, imediat ce evaluarea noastră preliminară va fi susținută de Comisia Europeană, vom comunica depsre acesta, așa cum facem în cazul tuturor statelor membre.

StartupCafe: Atunci spuneți-ne despre impozitul pe venitul microîntreprinderii, ce a cerut Comisia Europeană? Ați cerut scăderea pragului cifrei de afaceri de la 500.000 la 50.000 de euro? Ce altceva ați solicitat?

Veerle Nuyts: Încă o dată, așa cum am spus, noi nu comentăm asupra unor măsuri individuale cuprinse în cererile de plată, până când vom avansa evaluarea noastră finală.

StartupCafe: Deci, ce urmează?

Veerle Nuyts: Pasul următor este ca noi să finalizăm evaluarea preliminară a acestei a treia cereri de plată, iar apoi, în privința a ceea ce se va întâmpla, mai general, pot să fac referire la cadrul general: odată ce Comisia va susține evaluarea preliminară, își va trimite evaluarea la Comitetul economic și financiar, care va avea 4 săptămâni la dispoziție să-și prezinte opinia, iar plata propriu-zisă va avea loc după opinia Comitetului economic și financiar și adoptarea deciziei finale de către Comisie.

StartupCafe: Până la urmă care este suma cererii de plată 3?

Veerle Nuyts: Este 2 miliarde de euro net, fără prefinanțare. Așa cum știți, România a primit prefinanțare de 4,1 miliarde de euro în total, înainte de depunere oricărei cereri de plată, pentru a putea începe implementarea măsurilor din PNRR.

StartupCafe: Separat de această a treia cerere de plată, România a primit 9,4 miliarde de euro din PNRR. Care este gradul de cheltuire sau de absorbție a acestui volum? Care sunt riscurile dacă România nu cheltuie toate fondurile PNRR, care este calendarul de implementare?

Veerle Nuyts: Ceea ce este importartant de spus despre instrumentul de redresare și reziliență este că este limitat în timp. Deci toate jaloanele și țintele trebuie atinse până la finalul lunii august 2026, iar toate plățile din Mecanismul de Redresare și Reziliență trebuie executate - ultima plată - până la finalul anului 2026. Decia sta este foarte important de reținut. România primit 9,4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă circa o treime din fondurile alocate României.

StartupCafe: Și dacă din acești 9,4 miliarde de euro România nu reușește să cheltuie toți banii?

Veerle Nuyts: E important de reținut că Mecanismul de Redresare și Reziliență este un instrument bazat pe performanță. Ce înseamnă asta? Că plățile sunt legate de îndeplinirea jaloanelor și țintelor, ci nu de plățile făcute de statul membru. Deci țintele și jaloanele reprezintă implementarea graduală a reformelor și investițiilor care sunt incluse în PNRR-ul României. Deci implementarea efectivă a măsurilor cuprinse îm plan cade în sarcina statului membru. Ceea ce este important este să priviți PNRR ca pe un contract, un contract între UE și statul membru, cuprinde reforme și investiții și statul membru primește fondurile alocate dacă implementează reformele și investițiile care au fost convenite.

StartupCafe: Într-un bilanț general al Mecanismului de Redresare și Reziliență, unde este România acum, în privința implementării? Deja ați menționat că o treime din bani au fost primiți, care este situația în alte țări?

Veerle Nuyts: Întrebarea aceasta vine la fix, pentru că am făcut o evaluare la jumătatea termenului, să vedem, unde se află MRR. Mecanismul de redresare șți reziliență este la baza a celor 800 de miliarde de euro din planul de redresare Next Generation EU, creat pentru a ieși mai puternici din pandemia COVID, de a ne transforma economiile și societățile și să creaăm o Europă care funcționează, într-adevăr, pentru toți. Și vedem că la jumătatea perioadei sale, Mecanismul de redresare și reziliență continuă să facă o diferență în teren, de-a lungul Uniunii Europene, odată ce implementarea planurilor este în curs. Pot să subliniez că acum peste 225 de miliarde de euro au fost deja plătiți în cadrul instrumentului MRR. Și este important ca toate statele membre să asigure implemenatrea a ceea ce a fost agreat în contract, având în vedere natura limitată în timp. Multe state membre au depus cereri de plată și vedem unele întârzieri de-a lungul UE , monitorizăm situația și suntem aici să ajutăm statele membre pentru a rezolva orice blocaje în implementare. Ne implicăm într-un dialog constructiv și continuu cu toate statele membre să ne asigurăm că vor livra aceste reforme și investiții ambițioase.

România a primit 9,4 miliarde de euro, deci o treime din fondurile alocate, inclusiv prefinanțarea de 4,1 miliarde de euro și 2 cereri de plată de 5,3 miliarde de euro. PNRR a declanșat implementarea unor reforme majore în zone ca energia regenerabilă, transport sustenabil în România, deci vreau să subliniez că planul României deja a adus schimbări pozitive pentru cetățenii săi și pentru firmele din România.

Vedem și măsuri pentru acces egal la educație și îngrijire de calitate, care s-au implementa. A existat sprijin pentru construcția de creșe, școli, pentru a reduce abandonul școlar, în sens mai larg, planul ajută la îmbunătățirea calității vieții oamenilor din România, promovează creșterea sustenabilă, renovarea clădirilor, ajută la combaterea poluării și a ambuteiajelor din trafic, susține infrastructura de calitate din sănătate și educație. Și competitivitatea firmelor este promovată în acest Plan, abordând problema lipsei aptitudinilor, susținând practicile mai verzi și accesul IMM-urilor la finanțare.

Parallax

Vizualizari
1358
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu
poza de profil
Alex
Radu
Am crezut ca ati incurcat pozele, de la interviul cu Aurica din VS :) In alta ordine de idei, ca sa vedeti ca deja fondurile europene au ajuns instrumente de santaj, nu de dezvoltare economica, a nivelului e trai. Cetatenii care sustin prin plata taxelor rar vad beneficii, mai ales din proiectele fantasmagorice gen generare hidrogen in destrimentul surselor ieftine, clasice, nuclear inclusiv.

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri