Claudiu Zamfir
Fermierii care vor dori fonduri europene începând cu anul 2023, inclusiv în România, vor trebui să îndeplinească o serie întreagă de condiții suplimentare, cum sunt cele legate de condițiile muncă și de protecție a mediului înconjurător, potrivit noii Politici Agricole Comune (PAC).
În noul Cadru Financiar Multianual (CFM) 2021-2027, Uniunea Europeană a alocat fermierilor și dezvoltării satelor peste 300 miliarde de euro prin Politica Agricolă Comună, în toate cele 27 de țări membre UE.
În perioada tranzitorie, în care se face trecerea de la cadrul financiar 2014-2020 la 2021-2027, în România sunt alocați 3 miliarde de euro în anii 2021 și 2022 pentru fermieri, afaceri neagricole la sate și dezvoltare rurală. Din 2023, începe aplicarea noii Politici Agricole Comune. În total, România are alocați aproximativ 20 de miliarde de euro sub formă de plăți directe la hectar și fonduri pe bază de proiecte pentru afaceri agricole, neagricole la sate și dezvoltare rurală, în noul cadru financiar multianual.
Încă din 2018, Comisia Europeană a lansat propunerea noii Politici Agricole Comune (PAC), așa cum am relatat atunci pe StartupCafe.ro.
Săptămâna trecută, Parlamentul European a ajuns la un acord provizoriu cu Consiliul Uniunii Europene (miniștrii Agriculturii din statele membre UE) privind regulile pe care fermierii și alți beneficiari de fonduri europene prin PAC vor trebui să le respecte pentru a putea primi banii europeni.
Astfel, începând din ianuarie 2023 urmează să fie puse în aplicare „obiective mai ambițioase în materie de mediu și climă, aliniate la obiectivele Pactului verde (Green Deal)” - spune Comisia Europeană despre documentul propus de ea și convenit acum, provizoriu, de Parlamentul European cu Consiliul European.
De asemenea, banii europeni vor fi distribuiți „mai echitabil”, în special către fermele familiale mici și mijlocii și către tinerii fermieri.
Fiecare stat membru UE, inclusiv România, va pregăti un plan strategic pentru punerea în aplicare a noii Politici Agricole Comune (PAC) a UE pe următorii 5 ani. „Acest lucru le va permite să țină seama de condițiile locale și să se concentreze asupra performanței” - spune CE.
Fermierii și alți beneficiari de fonduri europene prin noua Politică Agricolă Comună (PAC) vor trebui să respecte o serie întreagă de cerințe minime „mai ambițioase”, pentru a primi sprijin.
Principalele prevederi:
Noua PAC va sprijini tranziția către o agricultură mai sustenabilă, cu obiective mai ambițioase în ceea ce privește clima, mediul și bunăstarea animalelor. Noua PAC va permite punerea în aplicare prin intermediul planurilor strategice naționale, în conformitate cu Pactul verde, cu strategia „De la fermă la consumator” și cu strategia din domeniul biodiversității.
Comisia mai susține că noua Politică Agricolă Comună introduce și noi instrumente care, împreună cu noul mod de lucru, vor permite „obținerea unor rezultate mai eficace și mai bine direcționate în materie de mediu, de climă și de bunăstare a animalelor”:
Noua Politică Agricolă Comună a UE va introduce un nou mod de lucru, în cadrul căruia fiecare stat membru va elabora un plan strategic național PAC care să descrie modul în care vor fi îndeplinite obiectivele PAC, precum și obiectivele Pactului verde, astfel cum sunt descrise în strategia „De la fermă la consumator” și în strategia din domeniul biodiversității.
În plus, noua PAC se axează pe performanță, datorită următoarelor elemente:
Noua Politică Agricolă Comună, constituită din trei regulamente (regulamentul orizontal, regulamentul privind planurile strategice și regulamentul privind organizarea comună a pieței), trebuie să fie aprobată în mod oficial de Parlamentul European și adoptată de Consiliu înainte de a intra în vigoare.
În ceea ce privește planurile strategice PAC, statele membre trebuie să își prezinte proiectele de planuri până la 31 decembrie 2021. Comisia va avea apoi la dispoziție șase luni pentru a evalua și a aproba planurile, care vor intra ulterior în vigoare la începutul anului 2023.
Comisia Europeană și-a prezentat propunerile de reformă a PAC în 2018, introducând o abordare mai flexibilă, bazată pe performanță și pe rezultate, care ține seama de condițiile și de nevoile locale, sporind în același timp ambițiile la nivelul UE în ceea ce privește sustenabilitatea.
Parlamentul European și Consiliul au convenit asupra pozițiilor lor de negociere privind reforma PAC la 23 și, respectiv, la 21 octombrie 2020, fapt care a condus la începerea trilogurilor la 10 noiembrie 2020.
Comisia a publicat strategia „De la fermă la consumator” și strategia în domeniul biodiversității în mai 2020. Aceste două strategii au fost prezentate în contextul Pactului verde european pentru a permite tranziția către o sustenabilitate sporită a sistemelor noastre alimentare și pentru a aborda principalele cauze ale declinului biodiversității.
----