Fondurile europene următoare: Plafonarea plăților directe la hectar. Tabelul viitoarelor alocări în România și restul UE
Claudiu Zamfir

Fondurile europene următoare: Plafonarea plăților directe la hectar. Tabelul viitoarelor alocări în România și restul UE

Thumbnail

Comisia Europeană propune o măsură care ar dezavantaja fermierii mari și i-ar putea avantaja pe cei mici: plafonarea plăților directe la hectar pentru fiecare fermă, începând cu viitoarea perioadă de programare 2021-2027.

Vineri, Comisia și-a prezentat propunerea viitoarei politici agricole comune, printre prevederile proiectului numărându-se:

  • Plățile directe către fermieri vor fi reduse începând de la 60 000 de euro și plafonate pentru plăți peste 100 000 de euro pe fermă. Se vor lua în considerare în totalitate și costurile cu forța de muncă. Această măsură este concepută pentru a asigura o distribuire mai echitabilă a plăților.
  • Fermele mici și medii vor primi un sprijin mai mare pe hectar.
  • Țările vor trebui să rezerve cel puțin 2 % din alocarea lor destinată plăților directe pentru a-i sprijini pe tinerii fermieri la instalare. Acest sprijin va fi completat prin sprijin financiar pentru dezvoltarea rurală și diferite măsuri de facilitare a accesului la terenuri și la transferul acestora.

Comisia spune că viitoarea Politică Agricolă Comună a UE va veni cu mai multă echitate prin direcționarea mai bună a sprijinului:

  • plățile directe vor constitui în continuare o parte esențială a politicii, asigurând stabilitate și previzibilitate pentru fermieri.
  • Se va acorda prioritate sprijinirii fermelor mici și medii, acestea reprezentând majoritatea sectorului agricol al UE, și ajutorului acordat tinerilor fermieri.
  • Comisia rămâne fidelă angajamentului de a obține o distribuire mai echitabilă a plăților directe între statele membre prin convergența externă.

Guvernul României se opune însă plafonării subvențiilor europene. Ministrul Agriculturii de la București, Petre Daea, a povestit recent că i-a spus și comusarului european pentru Agricultură, Phil Hogan, că nu este de acord cu limitele propuse de Comisie. "I-am spus-o, înainte de a o spune dumnealui, că nu suntem de acord. În discuţiile pe care le-am avut şi nu am avut puţine cu comisarul Hogan, poziţia mea în Consiliul de Miniştri a fost aceasta: nu. România nu acceptă plafonarea plăţilor şi cu asta am încheiat", a spus ministrul Agriculturii, citat de Agerpres, în 16 mai.

Pentru a intra în vigoare, propunerea de buget a Comisiei Europene are nevoie să treacă de Parlamentul European și de Consiliul UE (miniștrii statelor membre), în negocieri având contribuții decisive și Consiliul European (șefii de state sau de guverne).

Condiții mai dure de protecție a mediului

În schimb, Comisia are ambiții mai mari legate de acțiunile vizând mediul și de acțiunile climatice: schimbările climatice, resursele naturale, biodiversitatea, habitatele și peisajele sunt toate cuprinse în obiectivele propuse astăzi la nivelul întregii UE.

Sprijinul pe venit pentru fermieri este deja condiționat de aplicarea unor practici favorabile mediului și climei.

În plus, iar noua Politică Agricolă Comună le va impune fermierilor să atingă un nivel mai ridicat de ambiție atât prin măsuri obligatorii, cât și prin măsuri bazate pe stimulente:

  • Plățile directe vor fi condiționate de cerințe mai stricte privind mediul și clima.
  • Fiecare stat membru va trebui să pună la dispoziție scheme ecologice prin care să îi sprijine pe fermieri să facă mai mult decât impun cerințele obligatorii și care să fie finanțate cu o parte din alocările lor naționale destinate plăților directe.
  • O proporție de cel puțin 30 % din fiecare alocare națională pentru dezvoltarea rurală va fi dedicată măsurilor legate de mediu și climă.
  • Se preconizează că 40 % din bugetul general al PAC va contribui la acțiuni climatice.
  • Pe lângă posibilitatea de a transfera 15 % între piloni, statele membre vor dispune și de posibilitatea de a transfera încă 15 % de la pilonul 1 la pilonul 2 pentru cheltuieli cu măsurile legate de climă și mediu (fără cofinanțare națională).

De asemenea, statele membre vor dispune de mai multă flexibilitate în ceea ce privește modul de a utiliza alocările lor din finanțare, ceea ce le permite să conceapă programe adaptate care să răspundă în mod cât mai eficace preocupărilor fermierilor și ale comunităților rurale mai extinse. Statele membre vor avea și posibilitatea de a transfera până la 15 % din alocările lor din PAC între plățile directe și dezvoltarea rurală și invers, cu scopul de a se asigura că prioritățile și măsurile lor pot fi finanțate.

Pentru Politica Agricolă Comună, bugetul multianual al UE, propus pentru perioada  de programare 2021-2027 va fi de 365 de miliarde de euro.

Conform cifrelor prezentate de comisarul european pentru agricultură Phil Hogan în urmă cu o lună, România va primi mai mulți bani pentru plățile directe decât are alocați în prezent, deși alte state vor cunoaște scăderi, ca urmare a ieșirii Marii britanii din UE (din 2019), unul dintre marii contribuabli la bugetul Uniunii.

Pentru toate statele membre care au plăți directe sub 90% din media UE-27, cum ar fi România, diferența dintre nivelul actual și 90% din această medie va fi aproape de 50% în decurs de 6 ani. Toate statele membre vor contribui în mod egal la depășirea acestui decalaj.

Datorită acestei convergențe, alocarea plăților directe în România va fi de 13,372 miliarde de euro (în prețuri curente). La dezvoltare rurală, alocarea pentru România ar urma să fie de 6,7 miliarde de euro (în prețuri curente). În prezent, pe perioada de programare 2014-2020, România are alocați aproape 11,2 miliarde de euro de la UE (prin FEGA) pentru plățile directe și 8,12 miliarde de euro pentru dezvoltare rurală (prin FEADR).

Thumbnail
Vizualizari
2520
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

Cookie Settings