Claudiu Zamfir
Negociatorii Parlamentului European și cei ai Consiliului Uniunii Europene au ajuns la un acord pentru reglementarea salariului minim în Uniunea Europeană, în care se prevăd valori de referință care ar conduce la majorarea remunerației minime inclusiv în România.
Propunerea Comisiei Europene fusese înaintată celor doi colegislatori – Consiliul UE și Parlamentul European – la 28 octombrie 2020. Consiliul și-a convenit poziția la 6 decembrie 2021; Parlamentul și-a adoptat mandatul de negociere la 25 noiembrie 2021.
De la începutul lunii ianuarie 2022, au avut loc opt runde de negocieri între Consiliu și Parlamentul European.
Din partea Consiliului, acordul la care sa ajuns luni seara va trebui confirmat de reprezentanții statelor membre UE la instituțiile europene, în cadrul consiliului COREPER. Această aprobare va fi urmată de un vot oficial atât în Consiliu, cât și în Parlamentul European.
După ce directiva va fi publicată în Jurnalul oficial al UE, statele membre, inclusiv România, vor avea dispoziție doi ani pentru a transpune directiva în legislația națională.
În cazul României, câștigul salarial lunar mediu brut, utilizat în fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022, a fost de 6.095 de lei. Dacă ne luăm după procentajul din proiectul de directivă europeană, salariul minim în România ar trebui să crească de la 2.550 de lei brut la 3.047 de lei brut.
Aceasta ar însemna o creștere a salariului net de la 1.524 de lei la 1.800 de lei net pentru angajat, iar pentru patron ar presupune o majorare a costului salarial de la 2.607 lei la 3.116 lei, pentru salariul minim (creștere cu aproape 20% a costurilor salariale pentru anagjator).
De asemenea, dacă salariul minim trebuie actualizat cel puțin la doi ani, majorarea salariului minim va putea atrage automat și creșterea salariului mediu și automat va crește și salariul mimin din nou, în cascadă, o dată la 2 ani. În România, salariul minim a fost crescut de Guvern chiar o dată pe an, adică mai des decât prevede cerința minimă din directivă.
Așa cum se observă în comunicatul Parlamentului European, formularea folosită este „statele membre pot aplica și” valorile de referință de 60% din salariul median și 50% din salariul mediu pentru stabilirea salariului minim.
În schimb, comisarul european pentru locuri de muncă, Nicholas Schmit (socialist din Luxemburg), a subliniat, anterior, pentru HotNews.ro, că noul act normativ privind salariul minim european „este o directivă, nu este o recomandare”. „În mod cert, noi nu putem impune un salariu minim statelor membre UE, pentru că nu avem această competentă și ar fi și foarte dificil din punct de vedere politic. Vrem să creăm reguli și un cadru care să garanteze că salariul minim din diferitele state membre în care sunt salarii minime - pentru că sunt și state fără salariu minim, în care totul se face prin negocieri colective - găsesc și garantează un nivel adecvat al salariului minim pentru condițiile de trai”.