Cele 1.000 de miliarde Euro. Ce putem face cu Green Deal în România
Claudiu Zamfir

Cele 1.000 de miliarde Euro. Ce putem face cu Green Deal în România

Thumbnail

1000 de miliarde de euro în următorii 10 ani - acestea vor fi fondurile pe care Uniunea Europeană le va investi prin Green Deal - pactul ecologic prin care vrea să reducă poluarea. Vor fi bani și pentru antreprenorii români?

Am profitat că negociatorul-șef al Parlamentului European pentru finanțarea Green Deal este român, pentru a înțelege ce oportunități vor apărea pentru oamenii de afaceri din Romania. Europarlamentarul Siegfried Mureșan, numit recent raportor pentru Green Deal, ne-a explicat ce vor urmări noile fonduri europene, într-un interviu acordat StartupCafe.ro, marți, la Strasbourg.

 

StartupCafe.ro: Ați fost numit raportor al Parlamentului European pentru finanțarea Green Deal, acest pact ecologic pe care Comisia Europeană von der Leyen vrea să-l aducă în Europa. E vorba de 1000 de miliarde de euro în 10 ani. Dvs. veți negocia din partea Parlamentului European pentru acești bani, cum vor fi împărțiți, alocați. Ce vrea Comisia Europeană să facă cu acești bani?

Siegfried Mureșan: Un lucru este foarte clar: cu toții va trebui să facem eforturi pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon, a proteja mediul înconjurător, a combate schimbările de climă, a îmbuntăți eficiența energetică în următorii ani. Și când spun „cu toții”, mă refer la fiecare cetățean, dar și la fiecare întreprindere, la fiecare sector din economie.

Dar unii vor trebui să facă efoturi mai mari decât ceilalți și vreau ca cei care trebuie să facă cele mai mari eforturi, sacrificii să fie ajutați cel mai mult. De exemplu, în România, zonele miniere, Valea Jiului, zona Olteniei e clar că vor trebui să se ajusteze și că trebuie să primească sprijin european.

Ce va veni de la Uniunea Europeană? În primul rând, 7,5 miliarde de euro, fonduri nerambursabile, bani suplimentari față de tot ceea ce a fost alocat până acum de la nivel european pentru zonele cele mai puternic afectate și aici care este poziția mea: nu vreau ca acești bani care vor merge în valea Jiului să meargă din nou spre reconversie profesională, spre măsuri pe care le-am văzut în ultimii 20-30 de ani că au un impact limitat asupra dezvoltării economice.

Vreau ca banii să meargă în crearea de locuri de muncă, în dezvoltarea economică și aici soluția este în primul rând antreprenoriatul. Finanțați IMM-urile, finanțați întreprinzătorii, tinerii întreprinzători, mai ales cei care investesc în cercetare, în inovare, care vor să lanseze noi produse, noi servicii!

E de la sine înțeles că pentru a atrage noi investitori în Valea Jiului, în zona Olteniei, infrastructura trebuie să fie bună - digitală, energetică, de transport rutier și feroviar. Dar pentru asta avem fonduri europene din celelalte categorii puse la dispoziție.

Deci fondurile europene noi, care vin, trebuie să ducă la retehnologizarea zonelor afectate, zonelor miniere în primul rând și asta nu poți face decât investind în activitate economică, dezvoltare, antreprenoriat. 7,5 miliarde de euro, bani gratis pentru toate celelate 27 de țări.

Vestea bună este că România va fi unul dintre marii beneficiari. Comisia Europeană are în vedere să acorde 2 miliarde de euro Poloniei, țara în care producția de energie electrică pe bază de cărbune are cea mai mare pondere, 800 de milioane Germaniei, 750 de milioane României și restul țărilor vor primi restul.

StartupCafe.ro: Aici vorbiți de acel Fond al tranziției juste.

Siegfried Mureșan: Exact. 7,5 miliarde de euro, din care 750 de milioane pentru România, bani gratis.

StartupCafe.ro: Adică să trecem de la vechile termocentrale pe bază de cărbune la surse de energie regenerabile?

Siegfried Mureșan: Este un întreg mecanism al tranziției juste, de 100 de miliarde de euro, format din 3 piloni. Primul pilon, de 7,5 miliarde de euro, acest fond al tranziției juste, din care 750 de milioane de euro pentru România, pentru a da o perspectivă zonelor afectate.

După aceea, ceilalți 2 piloni ai mecanismului pentru tranziție justă sunt bani pentru retehnologizare, pentru surse de energie, pentru surse regenerabile, iar pentru România aici foarte important este următorul lucru: să nu pună nimeni de la nivelul european sub semnul întrebării producția de energie electrică din centrale nucleare.

Avem Centrala de la Cernavodă, vrem să o extidem cu încă 2 reactoare. De aceea, lăsați-ne în continuare să producem energie electrică din centrale nucleare! Acest lucru nu poluează mediul.

Dacă ieșim din producția energiei electrice pe bază de cărbune, avem nevoie de gaz ca resursă de energie tranziție pentru următorii câțiva zeci de ani. Nu poți închide și termocentralele pe cărbune, și termocentralele pe gaz.

De aceea vom vrea, din acest al doilea și al treilea pilon al Mecanismului tranziției juste să ne fie permisă retehnologizarea termocentralelor pe cărbune și transformarea lor în termocentrale pe gaz.

Deși sună complicat, din punct de vedere tehnic, tehnologic, nu este complicată instalarea unui bloc pe gaz, astfel încât să producem energie electrică pe gaz, care este mult mai puțin poluantă decât producția de energie electrică pe bază de cărbune.

7,5 miliarde de euro gratis pentru dezvoltarea de noi sectoare economice în zone miniere și restul, până la 100 de miliarde de euro pentru retehnologizare, pentru investiția în noi surse de producere a energiei.

StartupCafe.ro: Și atunci, putem să vorbim despre oportunități pentru antreprenorii din zona Văii Jiului, din bazinele carbonifere. Dvs. sunteți din Hunedoara, o zonă carboniferă cu tradiție.

Ce le transmiteți, de exemplu, celor de la dvs. din zona de unde proveniți și celorlalți din Valea Jiului, Petroșani și așa mai departe?

În momentul în care lor li se vor închide joburile pe care le au, ce oportunități vor putea avea la dispoziție oamenii aceia, eventual să-și deschidă o firmă sau să se angajeze în noi firme care să se creeze acolo pe alte baze, oportunități?

Siegfried Mureșan: Dacă ne impunem, acele oportunități pentru Valea Jiului vor fi mai mari decât au fost oricând în ultimii 30 de ani.

Până acum s-au închis mine și nu a venit nimeni să dezvolte economic zona. Nu s-au creat locuri de muncă, deci oamenii au avut de ales: sărăcie sau plecăm din acele zone.

Acum, pentru prima dată vine ajutor clar, direct de la nivel european pentru dezvoltare economică în acele zone: sprijin pentru întreprinzători, pentru IMM-uri, pentru a plasa în acele zone noi ramuri economice, bazate pe servicii sau noi ramuri industriale bazate pe produse de înaltă tehnologie pentru care există cerere pe piețele europene și globale.

Deci dacă reușim să ne impunem în negocierile la nivel european pentru prima dată în ultimii 30 de ani va fi o perspectivă clară de dezvoltare a unor sectoare alternative în valea Jiului. Până acum au fost numai vești rele legate de minerit, dar acum există și altceva în contrapartidă.

StartupCafe.ro: Domnule Mureșan, dvs. ca negociator-șef al Parlamentului European pentru finanțarea Green Deal, ne puteți da o asigurare că antreprenorii români nu vor pierde bani prin crearea acestui Green Deal, adică nu vor fi redirecționați banii europeni care erau până acum pentru coeziune către zone greu accesibile pentru români?

Siegfried Mureșan: În luna decembrie 2019, CE a prezentat pentru prima dată ideea acestui Pact Ecologic European, spunând că va prezenta detaliile finanțării în luna ianuarie 2020.

Nouă imediat ne-a fost teamă că vor veni bani pentru zonele afectate pentru a investi în noi surse de energie, dar că aceste noi surse de finanțare vor afecta finanțarea fermierilor și fondurile structurale și de coeziune.

Imediat când am evaluat acest risc, prim-ministrul Ludovic Orban s-a urcat în avion, s-a deplasat la Bruxelles, a avut întâlniri cu toți liderii europeni, inclusiv cu președintele CE și a spus următorul lucru: pentru a putea susține acest pact ecologic european, avem nevoie de ajutor, iar acești bani trebuie să fie bani suplimentari, nu bani din propriile noastre buzunare. Vă rugăm să nu tăiați politica de coeziune, adică banii pentru autostrăzi, anvelopări de blocuri, extinderea rețelelor de canal, de electricitate, de gaze la sate, nu afectați fermierii, ci banii pentru Green deal trenbuie să fie bani suplimentari.

Exact aceasta a fost poziția prim-ministrului Ludovic Orban și Comisia Europeană a ținut cont de ea, a prezentat acest mecanism al tranziției juste, conținând acest fond: 7,5 miliarde de euro, fonduri suplimentare, nu se ia niciun euro de la Coeziune, niciun euro de la Agricultură.

Și nu suntem singurii care apărăm aceste principii. Sunt sigur că ne vom impune în negocieri până la final. Chiar azi am avut o întâlnire cu Comisarul European pentru Buget, este de aceeași părere, nu se va afecta nici politica de coeziune, nici politica agricolă comună, vor fi bani suplimentari pentru România.

StartupCafe.ro: Deci vorbim în primul rând de plățile directe la hectar, ca fermierii să primească în continuare bănuții aceia de care au nevoie să-și susțină lucrul agricol pentru ca produsele pe care scot pe piață să fie competitive, să nu aibă nici prețuri exorbitante.

Siegfried Mureșan: Banii acordați fermierilor sunt esențiali, fiindcă prin sprijinul dat fermierilor asigurăm calitatea produselor alimentare. E vorba despre ceea ce mănâncă cetățeanul în fiecare zi.

Cu fondurile europene pentru fermieri reușim să asigurăm cel mai înalt standard de calitate produselor agro-alimentare care există oriunde în lume.

Standardele de calitate la produsele agroalimentare produse în Uniunea Europeană sunt mai ridicate, mai precise decât oriunde în lume, banii acordați fermierilor din fonduri europene sunt bine investiți.

StartupCafe.ro: La fel, PNDR, acel program național de dezvoltare a satelor, care direcționează bani către investiții, fermieri pentru ca fermierii să-și dezvolte afacerile, în producție, procesare. Și vrem să ne asigurăm că nici acei bani din PNDR nu vor fi afectați.

Siegfried Mureșan: Aici, România a primit, în ultimii 7 ani, 8 miliarde de euro pentru dezvoltare rurală. Propunerea Comisiei Europene este ca România să primească în următorii 7 ani doar 6 miliarde de euro. Este o tăiere cu 2 miliarde, noi nu o putem accepta, negociem pentru a o corecta.

Deci aici trebuie să fiu corect cu dvs. și să vă spun că prima propunere făcută de Comisia Europeană, din mai 2018, a fost o propunere rea pentru România, fiindcă noi trebuie să investim în procesare, atât a produselor animale, cât și a fructelor, a legumelor, să exploatăm salam de înaltă calitate, nu animale vii, să exportăm sucuri, brânzeturi, mezeluri, nu grâu, fructe și lapte, care au preț mic și valoare adăugată mică pentru fermierul român.

De aceea, poziția guvernului și a europarlamentarilor PNL este: vom lupta pentru a obține pentru dezvoltare rurală o sumă mai mare decît cele 6 miliarde de euro propuse de Comisia Europeană.

StartupCafe.ro: Să revenim la Green Deal, am citit această frază pe site-ul CE, în limba română: „Pactul ecologic european își propune să îmbunătățească bunăstarea oamenilor. Întreprinderea măsurilor necesare pentru ca Europa să devină neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei și pentru protejarea habitatului nostru natural va fi benefică pentru oameni, pentru planetă și pentru economie. Nimeni nu va fi lăsat în urmă”. 

Nu spune practic nimic, sunt niște lozinci, parcă sunt niște sloganuri publicitare. Noi vrem să vedem lucruri concrete, domnule europarlamentar și mai ales cp sunteți de la PPE, de la partidul președintei Comisiei Europene, von der Leyen. Și vrem să auzim lucruri concrete, mai ales de la dvs.

Siegfried Mureșan: Ideea este următoarea: vrem să protejăm mediul înconjurător, vrem să reducem emisiile de dioxid de carbon, vrem ca până în anul 2050 să avem neutralitate climatică, adică să emitem doar atât dioxid de carbon cât poate natura să absoarbă pe căi naturale. Ideea este bună, eu o susțin de principiu, vreau să protejăm mediul, e  și o datorie față de generația tânără și față de generațiile viitoare.

Dar trebuie în timp ce realizăm acest deziderat trebuie să ne asigurăm că și oamenii au locuri de muncă, că protejăm și locurile de muncă din industrie, industria însăși trebuie să se modernizeze, să nu mai polueze.

Tocmai de aceea, când Parlamentul European a adoptat rezoluția privind Green Deal-ul, în luna ianuarie, eu m-am abținut, fiindcă am spus: principiul este corect, îl susțin, dar nu cunosc detaliile, exact ca dvs. Acum începem să lucrăm la detalii.

Pe partea de finanțare știm ce vrem, am reușit să obținem deja câteva lucruri importante pentru România, fonduri suplimentare să nu fie afectați banii pentru fermieri, să nu fie afectați banii pentru politica de coeziune, pentru satele și comunele din România care trebuie încă să se dezvolte.

La momentul la care reușim să obținem tot ce este important pentru România, voi putea spune cu bună-credință ”Da, votez pozitiv, dar la început, vă dau dreptate, ideile au fost corecte, dar au lipsit încă propunerile corecte”.

StartupCafe.ro: Tot pe site-ul Comisiei vedem că Green Deal va aloca bani pentru energie verde și stații de încărcare a mașinilor electrice. Păi, românii nu au prea au mașini electrice și nici nu-și prea permit să dea de la 30.000 de euro în sus pentru o mașinp electrică, Tesla. BMW sau Renault.

Deci, noi cum vom beneficia de acești bani, pentru că Europa e formată din țări bogate dar și țări foarte spărace și din păcate înapoiate, ca a noastră, ca noi, trebuie să recunoaștem. Gândiți-vă că 27% din populația României are încă toaletele în curte.

Siegfried Mureșan: Toată ziua ne plângem de calitatea aerului în România, în special în marile orașe. De aceea, e clar că trebuie să facilităm achiziționarea de autoturisme care nu poluează.

În mod ideal, acestea ar fi autoturisme electrice. Guvernul Ludovic Orban a anunțat deja că va propune în acest an acordarea unei prime de 10 mii de euro fiecărui cetățean care achiziționează un autoturism electric.

Este cea mai mare primă alocată într-una din țările membre ale Uniunii Europene. Deci încercăm să facilităm cetățenilor români accesul la autoturisme electrice, care nu poluează.

Una dintre restricții este lipsa stațiilor de încărcare, iar Uniunea Europeană ne acordă fondurile europene. Chiar săptămâna aceasta ne-a permis alocarea unui ajutor de stat de 50 de milioane de euro pentru a extinde reșeaua de stații de încărcare.

În al treilea rând, Daci anunță că va investi în producția de autoturisme electrice. Până acum au fost în special mărci scumpe, greu accesibile cetățenilor români, Dar Dacia va veni cu un autoturism electric mai accesibil și se va aplica și prima de 10.000 de euro.

Obiectivul nostru este următorul: autoturisme electrice accesibile pentru cetățenii români și infrastructură de încărcare cât mai largă, pentru a avea autoturisme care nu poluează în orașe, căci până acum, pe bună dreptate, oamenii s-au plâns de calitatea proastă a aerului din orașe.

StartupCafe.ro: Colegul dvs. de la București, dl. Boloș, ministrul Fondurilor Europene, din PNL, spunea că antreprenorii români vor avea la dispoziție 3 miliarde de euro din ciclul financiar 2021-2027, pe partea de coeziune.

Dar banii vor fi axați pe transfer tehnologic și cercetare. Noi nici prea avem astfel de firme în România. În general, patronii români se gândesc să-și deschidă o pensiune, un băruleț, o cafenea, o shaormerie, deci mai mai puțin pe zona de transfer tehnologic.

Deci, nu cumva ne va fi mai greu să atragem fonduri europene în ciclul financiar următor? După ce că am avut o absorbție de fonduri europene destul de împiedicată în acești 13 ani, de acum va fi și mai greu?

Siegfried Mureșan: Din anul 2007, România a plătit 18 miliarde de euro la bugetul UE și a reușit să atragă 53 de miliarde de de euro, am atras cu 35 de miliarde de euro decât am plătit, deci am ieșit pe plus.

De multe ori absorbția a fost întârziată, dar, când tragi linie, fondurile care au venit în țară au fost de 3 ori mai numeroase decât am plătit. În ultimii ani, primari gospodari, președinți de consilii județene gospodari, în mare parte mmebri ai PNL, și-au modernizat orașele și județele cu fonduri europene. Oradea, Cluj, județul Arad, Timișoara, județul Brașov, Sibiu, Suceava și exemplele pot continua.

Fondurile europene au venit acolo unde au fost oameni gospodari la conducerea orașelor și a județelor. (...) Noi, Parlamentul European, vrem triplarea bugetului pentru burse Erasmus, astfel încât fiecare student romîn sau din oricare alt colț al UE care vrea să călătorească în alt stat să poată beneficia de bursă Erasmus.

Da, vor veni mai mulți bani pentru cercetare-inovare, România a avut de-a lungul anilor un dezavantaj competitiv, dar vom crea cadrul pentru ca întreprinzătorii români, institutele de cercetare și universitățile să poată depune proiecte împreună cu universități care au mai mare tradiție, experiență în atragerea fondurilor europene.

Da, România a avut un dezavantaj competitiv în trecut, pe care îl reducem prin schimbarea regulilor și facilitatea accesului la fonduri.

StartupCafe.ro: Ne puteți face o poză de ansamblu a stadiului negocierilor în momentul de față? Veți avea ca parteneri de negociere statele membre care sunt foarte puternice, sunt acele state cum suntem noi - Prietenii Coeziunii, statele estice, care vor să nu fie afectate bugetele de coeziune -, dar sunt și țările care vor mai puțini bani la coeziune, cum sunt Olanda, Austria, statele nordice, așa-numitul grup al frugalilor, mai e grupul moderat, cu Germania - și dvs aveți legături puternice germane -, mai sunt Italia, Franța.

Unde e bătălia aici pentru fonduri, ce putem scoate noi?

Siegfried Mureșan: Oamenii au ieșit în număr mare la vot la alegerile europarlamentare și au spus: Vrem ca Uniunea Europeană să facă mai mult, să aducă mai multă siguranță, să protejeze mai bine frontierele externe ale Uniunii Europene, să facă mai mult pentru securitatea cetățeanului, în domeniul apărării, să fie mai modernă, să inoveze, să cerceteze, să investească în protecția mediului.

Prim-miniștrii statelor membre ale Uniunii Europene sunt de acord cu acest lucru, parlamentul European este de acord și Comisia Europeană este de acord. 

Pe scurt, dacă Uniunea Europeană să facă mai mult pentru oameni în următorii 7 ani, trebuie să-i dăm și un buget mai mare.

Trebuie să fim cinstiți față de oameni și să le spunem următorul lucru: UE nu poate face mai mult cu un buget mai mic.

De aceea, dacă există un consens la nivel european - și el există - ca UE să facă mai mult în domenii orientate spre viitor - protecția mediului, apărare, siguranța cetățeanului, trebuie să și alocăm mai mulți bani în bugetul UE.

Poziția PE este poziția rezonabilă, cea mai corectă: să păstrăm politica agricolă comună și politica de coeziune la același nivel de finanțare ca în ultimii 7 ani și să finanțăm din resurse suplimentare noile priorități ale Uniunii Europene.

Aceasta este și poziția României. Statele care vor buget mai mic - Austria, Olanda - trebuie să se uite în oglindă.

Aud de dimineața până seara pe cancelarul Austriei spunând că vrea ca Uniunea Europeană să facă mai mult pentru a proteja frontiera externă a Uniunii Europene. Acum are un guvern cu un partid verde, ecologist și spune că UE trebuie să facă mai mult pentru a proteja mediul.

Dacă aștepți ca UE să facă mai mult, trebuie să-i aloci și un buget suplimentar, E de la sine înțeles că Uniunea Europeană trebuie să convingă contribuabilii că banii alocați sunt bine folosiți.

Dar aici am creat instrumente care funcționează foarte bine: în primul rând, crearea Parchetului European, a procurorului-șef european, cel mai puternic instrument pe care l-am avut vreodată pentru a investiga frauda cu fonduri europene.

În al doilea rând, condiționarea fondurilor europene de statul de drept.

Și în al treilea rând, reducerea birocrației, ceea ce înseamnă că pentru a accesa fonduri europene cheltuielile pentru depunerea proiectelor, cheltuielile cu birocrația vor fi mult reduse, adică fiecare euro cheltuit pe fonduri europene va ajunge mai repede, mai ieftin la cetățean și va genera costuri legate de birocrație mult mai mici.

Fiecare euro din fonduri europene va produce rezultate în viitor mai mult decât acum.

StartupCafe.ro: Brexit  „a dat o gaură” în bugetul UE, cum va fi umplut acest gol ?

Siegfried Mureșan: În primul rând, trebuie să vedem care va fi relația viitoare cu Marea Britanie. Dacă va dori să participe în programe europene, atunci va trebui să plătească la bugetul Uniunii Europene. Nu vom ști cât este de mare acest gol decât atunci când vom avea clarificată relația viitoare cu Marea Britanie.

Parallax

Vizualizari
9258
Conţinut
Parerea ta despre articol

Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație (comunicare) nu angajează decât autorul iar Comisia Europeană nu este răspunzătoare de folosirea în alte scopuri a informațiilor conținute.

Adauga comentariu

- Ultimele știri -

Cookie Settings