VIDEO Bill Gates, în 2015: ”Nu suntem pregătiți pentru următoarea epidemie”

Bill Gates, fondatorul Microsoft avertiza în urmă cu 5 ani, la o conferință TED Talk, că omenirea nu este pregătită pentru o epidemie care ar putea ucide milioane de oameni.

Într-un material video de aproape 9 minute fondatorul Microsoft se folosește de experiența epidemiei de Ebola, care a afectat Africa de Vest în perioada 2014-2016 și care, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) a ucis peste 11.000 de persoane din Guinea, Liberia și Sierra Leone.

În momentul în care Bill Gates lansa avertismentul, la o conferință Ted Talk, lupta cu virusul Ebola nu se încheiase.  

Bill Gates, fondator Microsoft, la conferința Ted Talks, despre epidemie (textul subtitrării):

Când eram copil, dezastrul de care ne temeam cel mai mult era războiul nuclear.  De asta țineam un butoi ca acesta în beci, plin cu conserve și apă.  În caz de atac nuclear urma să coborâm în beci,  să ne adăpostim și să mâncăm din butoi. 

Astăzi pericolul cel mai mare pentru o catastrofă globală  nu arată așa,  în schimb arată așa.  Dacă ceva va omorî peste 10 milioane de oameni în următoarele decenii  cel mai probabil va fi un virus foarte infecțios, nu un război.  Nu rachetele, ci microbii. 

În parte, motivul este  că am investit enorm în arme nucleare pentru descurajarea atacurilor,  dar am investit foarte puțin într-un sistem de prevenire a epidemiilor.  Nu suntem pregătiți pentru următoarea epidemie. 

Să luăm ca exemplu Ebola.  Sunt convins că ați citit toți în ziare.  Sunt multe probleme grele.  Am urmărit atent situația cu metodele de analiză  pe care le folosim pentru a urmări eradicarea poliomielitei.  Privind ce s-a întâmplat,  problema n-a fost că am avut un sistem care n-a mers destul de bine.  Problema a fost că n-am avut deloc un sistem. 

De fapt, e evident au lipsit câteva elemente esențiale.  Nu aveam un grup de epidemiologi pregătiți de mobilizare,  care să vadă despre ce boală e vorba și până unde s-a răspândit.  Rapoartele au sosit pe hârtie.  Au fost puse online cu întârziere și erau extrem de imprecise.

Nu am avut o echipă medicală gata de plecare.  Nu am avut o metodă de pregătire a oamenilor.  Médecins Sans Frontières a organizat foarte bine voluntarii,  dar chiar și așa am întârziat prea mult  cu mobilizarea personalului medical în aceste țări.  Iar o epidemie majoră necesită personal medical de ordinul sutelor de mii. 

Nu era nimeni la fața locului să se ocupe de metodele de tratament,  nimeni care să analizeze diagnosticele,  nimeni care decidă ce instrumente să fie folosite.  De exemplu, am fi putut lua sânge de la supraviețuitori,  să-l procesăm și să facem injecții cu plasmă pentru a proteja oamenii.  Dar nu s-a încercat asta niciodată. 

Multe lucruri nu s-au făcut.  De fapt eșecul a fost global.  OMS monitorizează epidemiile, dar nu realizează și aceste lucruri.  În filme e cu totul diferit.  Se adună un grup de epidemiologi chipeși gata de acțiune.  Ajung la locul faptei și ies victorioși, dar asta e doar o poveste de Hollywood.

”Data viitoare s-ar putea să nu mai avem același noroc”.

Lipsa pregătirilor ar putea face ca următoarea epidemie  să fie mult mai dezastruoasă decât Ebola.  Haideți să vedem cum s-a răspândit Ebola în cursul acestui an (n.r. - 2015). 

Au murit aproximativ 10.000 de persoane,  și aproape toate erau din trei țări din vestul Africii.  Boala s-a limitat acolo din trei motive.  În primul rând personalul medical a muncit eroic.  Au găsit bolnavii și au împiedicat răspândirea infecțiilor. 

Al doilea motiv e natura virusului.  Ebola nu se răspândește prin aer.  Până să devină contagioși, cei mai mulți se simt atât de rău încât stau la pat. 

În al treilea rând, virusul nu a ajuns în multe zone urbane.  Acesta e doar noroc pur.  Dacă ajungea în zone mai urbanizate  numărul de cazuri ar fi fost mult mai mare. 

Data viitoare s-ar putea să nu mai avem același noroc.  Ar putea fi un virus cu care bolnavii contagioși să se simtă destul de bine  încât să poată merge cu avionul sau să se ducă la piață.  Sursa virusului ar putea fi naturală, precum Ebola,  sau bioterorismul.  Deci lucrurile ar putea sta de o mie de ori mai rău.

Haideți să vedem o simulare cu un virus care se răspândește prin aer,  cum a fost gripa spaniolă în 1918.  Iată ce se poate întâmpla:  se poate răspândi în întreaga lume foarte repede.  După cum vedeți, epidemia poate omorî peste 30 de milioane de oameni.  Problema e gravă.  Ar trebui să fim îngrijorați.

Dar putem construi un sistem de răspuns foarte bun.  Avem avantajele științei și tehnologiei despre care discutăm aici.  Avem telefoane mobile,  publicul ne poate informa, iar noi putem informa publicul.  Avem hărți din satelit și vedem unde sunt oamenii și unde se îndreaptă.  Avem progrese în biologie  care pot contribui imens prin studierea patogenilor  pentru fabricarea medicamentelor și vaccinurilor potrivite pentru aceștia. 

Deci putem avea instrumente, dar ele trebuie integrate  într-un sistem mondial de sănătate.  Și trebuie să fim pregătiți.  Cele mai bune lecții pentru a ne pregăti  cred că le găsim în ce face armata.  Militarii sunt pregătiți permanent.  Are rezerviști cu care poate crește numărul celor mobilizați. 

NATO are o unitate mobilă care poate fi mobilizată rapid.  NATO verifică adesea prin simulări dacă personalul e bine pregătit,  dacă sunt puși la punct cu combustibilul, logistica  sau cu frecvențele radio comune.  Ei sunt pregătiți în orice moment.  Aceleași lucruri trebuie să le facem și în caz de epidemie.

Care sunt elementele esențiale?  Mai întâi avem trebuie să avem sisteme de sănătate solide în țările sărace, astfel încât mamele să nască în siguranță,  iar copiii să-și facă vaccinurile.  Dar și acolo unde va apărea epidemia. 

Avem nevoie de rezerviști medicali, mulți oameni antrenați și cu pregătirea necesară,  gata să-și folosească expertiza.  Pe aceștia trebuie să-i punem în legătură cu armata,  pentru a beneficia de capacitatea ei de mobilizare rapidă, de logistică  și de securizarea zonelor.

Trebuie să facem simulări,  să facem exerciții cu germeni, nu exerciții de luptă,  astfel încât să observăm punctele slabe.  Ultimul exercițiu cu germeni făcut în SUA  a avut loc în 2001 și nu prea a ieșit bine.  Până acum germenii câștigă la scor cu 1 la 0. 

Și, în sfârșit, e nevoie de multă cercetare și dezvoltare  în domeniul vaccinurilor și în diagnostic.  Am avut câteva succese importante, precum în cazul adenovirusului,  pe care le putem aplica foarte repede.  Nu știu exact cât ne-ar putea costa, dar sunt foarte sigur că e o sumă modestă pe lângă pagubele posibile.

Banca Mondială estimează că în cazul unei epidemii globale de gripă  pierderile ar putea fi de peste 3.000 de miliarde de dolari,  pe lângă milioane și milioane de decese.  Aceste investiții aduc beneficii semnificative, dincolo de simpla pregătire pentru epidemie. 

Asistența medicală primară și cercetarea ar crește echitatea medicală globală  și ar face lumea mai dreaptă, nu doar mai sigură.  Cred deci că ar trebui să fie o prioritate absolută. 

Nu trebuie să ne panicăm, nu trebuie să adunăm cutii de spaghete sau să coborâm în beci.  Dar trebuie să acționăm, pentru că timpul nu ține cu noi.  De fapt, dacă există un lucru bun după epidemia de Ebola,  e că poate fi o avertizare, un semnal de alarmă pentru a ne pregăti. 

Dacă începem acum, am putea fi pregătiți pentru următoarea epidemie.  Vă mulțumesc!