În prezent, 55% din populația României donează pentru cauze sociale (raport)

În prezent, 55% din populația României donează pentru cauze sociale, potrivit unui studiu derulat cu sprijinul Google.org. 

Majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est (ECE) au avut o economie de piață liberă numai în ultimii 30 de ani.  Economiile din regiune sunt relativ tinere, astfel că obținerea de profit rămâne o prioritate centrală pentru majoritatea întreprinderilor și investitorilor, conform raportului „Deblocarea capitalului privat pentru înfăptuirea binelui social în Europa Centrală și de Est”. 

Atât firmele, cât și persoanele fizice dispun deja de mijloacele necesare și sunt dispuse să contribuie la dezvoltarea socială a regiunii. În România există potențialul de a dubla, dacă nu chiar mai mult, donațiile individuale, arată raportul realizat de Social Impact Alliance for Central & Eastern Europe. 

Raportul conţine o analiză a unor cercetări făcute în anii 2020 şi 2023 în colaborare cu principalele părţi interesate şi factori de decizie din 11 țări din Europa Centrală şi de Est: România, Bulgaria, Croaţia, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi Slovenia.

Ecosistemul impactului social în România și ECE

La fel ca alte țări din regiunea ECE, România și-a construit identitatea economică începând cu anii 1991. Aderarea sa la Uniunea Europeană în 2007 a contribuit cu siguranță la dezvoltarea țării. În prezent, România are o populație de 19,1 milioane de locuitori și aproape 500.000 de întreprinderi, dintre care mai bine de 480.000 sunt microîntreprinderi (până la 9 angajați).

Problemele sociale și de mediu capătă din ce în ce mai mult interes nu numai în România, ci în întreaga regiune ECE.

În prezent, 55% din populația României (47% din întreaga regiune ECE) donează pentru cauze sociale. Cu toate acestea, cel mai impresionant este potențialul filantropic al românilor, care se ridică la 1,22 miliarde de euro pe an - cu 625 de milioane de euro mai mult decât nivelul actual al donațiilor, conform raportului. 

Raportul include și informații despre situația din Ucraina, întrucât războiul a fost contextul, catalizatorul din spatele activităților întreprinderilor, investitorilor și persoanelor fizice din regiune.

„În ultimii patru ani, am căutat răspunsuri la întrebarea ce ar trebui să se schimbe în legislație, fiscalitate, conștientizare sau educație pentru ca deținătorii de capital privat să susțină mai eficient sau cu sume mai mari cauzele sociale și de mediu. În acest scop, am efectuat sondaje privind așteptările publicului, inclusiv în România, realizând peste 7,5 mii de interviuri în rândul publicului larg și mai bine de 230 de interviuri cu experți din sectorul privat, public și social, precum și din mediul academic”, spune Anna Korzeniewska, fondatoarea Social Impact Alliance for Central & Eastern Europe.

Top tendințe

Raportul arată că există din în ce mai mult capital, resurse și disponibilitate pentru implicarea în probleme sociale. Totodată, dacă am fi motivați corespunzător, am fi dispuși să donăm aproape de două ori mai mult decât o facem în prezent (de la 2,7 miliarde EUR la 5,5 miliarde EUR).

„Pe de altă parte, deși dispunem deja de ceva de împărțit cu alții și suntem din ce în ce mai dispuși să facem acest lucru, implicarea socială nu face încă parte integrantă din modul nostru de viață sau felul în care ne conducem afacerile” - afirmă Anna Korzeniewska bazându-se pe rezultatele sondajului.

Ea susține că ajutăm spontan, ca urmare a unei reacții emoționale la o anumită situație sau criză. Doar jumătate dintre donatori au declarat că donează în mod regulat (51% în ECE, 67% în România).

Companiile joacă un rol important în contextul sprijinului financiar și necorporal (în special în domeniul voluntariatului în rândul angajaților sau al activităților pro-bono). Ele sunt motivate în primul rând de factori externi (reglementări, așteptări ale societății-mamă, presiuni emergente din partea clienților și a angajaților).

Totuși, din cauza faptului că limbajul și terminologia reglementărilor, în special a celor referitoare la raportările cu caracter nefinanciar, nu sunt pe deplin înțelese de practicieni, multe companii își asumă strict provocările necesare pentru a se asigura că respectă reglementările.

Situația este oarecum diferită în cazul întreprinderilor familiale și al întreprinderilor mai mici, unde cercurile sociale și experiența personală a liderilor joacă un rol important. Aceste tipuri de întreprinderi tind să sprijine în mod independent cauzele care sunt importante pentru ele, de obicei la nivel local.

Între timp, locuitorii țărilor din ECE vorbesc ei înșiși despre ce fel de cetățenie corporativă își doresc. Se așteaptă ca societățile din sectorul financiar să se implice în probleme legate de sărăcie, educație și creștere economică globală.

Firmele din sectorul alimentar și lanțurile de magazine ar trebui să pună mai mult accent pe combaterea foametei și promovarea unui consum responsabil, în vreme ce societățile din sectorul energetic și auto ar trebui să se concentreze asupra problemelor climatice. La rândul lor, societățile din domeniul tehnologiei și IT ar trebui să stimuleze creșterea economică și să sprijine inovarea.

Este demn de remarcat faptul că cetățenii țărilor din ECE apreciază implicarea socială a societăților - 50% dintre locuitori declară că preferă să cumpere produse de la întreprinderi responsabile din punct de vedere social (59% în România), iar 45% sunt dispuși să plătească puțin mai mult pentru acestea (55% în România).

O contribuție la fel de importantă pentru sporirea conștientizării o are mass-media, care poate promova atitudini corecte prin acțiunile lor, și administrația publică, aceasta fiind responsabilă cu modelarea ecosistemului juridic și fiscal, putând încuraja un comportament dezirabil - de exemplu, prin recompensarea societăților care dau dovadă de implicare socială, invitându-le să se implice în misiuni de afaceri sau rezervând anumite licitații pentru întreprinderile care îndeplinesc criterii mai stricte.

„Strategiile și deschiderea administrației publice față de colaborare diferă în regiune de la țară la țară. În unele țări există deja strategii și organisme create special pentru a asigura dialogul cu părțile interesate, în timp ce altele nu dispun încă de reglementări și structuri care să orienteze și să contureze prioritățile pentru alte sectoare”, spune Anna Korzeniewska.

De asemenea, există un interes tot mai mare pentru investițiile de impact în regiunea ECE, înțelese ca o strategie de investiții care urmărește să genereze randamente financiare, creând în același timp un impact pozitiv. Totuși, această piață este foarte orientată spre profit, iar criteriile de luare a deciziilor nu s-au schimbat (potențialul de generare de profit este în continuare un criteriu cheie de evaluare).

Dacă ne așteptăm să vedem o creștere a volumului de investiții de impact în regiune, definiția impactului și modalitățile de măsurare și raportare a acestuia trebuie să fie mai clar înțelese de către practicieni, iar pentru aceasta este necesar să existe standarde și instrumente. De asemenea, este nevoie de o ofertă mai bună din partea startup-urilor, precum și de stimulente guvernamentale, cum ar fi facilitățile fiscale.

Rolul cheie al țărilor occidentale

Raportularată că locuitorii țărilor din Europa Centrală și de Est nu vor să fie lăsați singuri în dezvoltarea unei culturi a acțiunilor caritabile. 52% dintre cetățeni sunt de părere că situația geopolitică actuală necesită sprijin din partea unor țări mai dezvoltate, precum SUA, Regatul Unit sau Europa de Vest. Țările occidentale oferă acces nu numai la capital, ci și la cunoștințe și educație. Acest lucru este important, deoarece o mai mare conștientizare și punerea în aplicare a celor mai bune practici de pe piețe mai mature sunt esențiale dacă dorim să trecem de la actele de filantropie motivate de situații de criză, care s-au intensificat în mod clar în timpul pandemiei de COVID-19 și al războiului din Ucraina, la filantropia strategică și pe termen lung.

Ucraina apreciază sprijinul primit de la țările occidentale. „În general, sprijinul extern este apreciat foarte pozitiv. Nu mai puțin de 74% dintre ucraineni îl apreciază ca fiind bun sau foarte bun. Percepția despre cine sprijină cel mai mult țara în prezent este clară: Statele Unite, Marea Britanie și țările vecine”, se arată în raport.

Ucrainenii sunt îngrijorați de faptul că un război prelungit ar putea duce la o diminuare a sprijinului extern, subliniind rolul crucial al presei străine în mediatizarea situației din Ucraina. 84% dintre cetățenii ucraineni consideră că mass-media străine ar trebui să asigure o mai mare acoperire a războiului din Ucraina.

Raportul a fost realizat cu participarea Fundația Romanian Business Leaders, casele de avocatură Dentons și Nexia Romania.