Buget cu 29% mai mic pentru mediul de afaceri: Antreprenorii cer creșterea finanțărilor alocate programelor pentru IMM-uri

Patronii IMM susțin că proiectul pentru bugetul pe 2019 este fragil și dezechilibrat, iar banii prevăzuți pentru mediul de afaceri din România sunt puțini. Proiectul bugetului pe anul 2019 prevede pentru Ministerul pentru Mediul de Afaceri Comerț și Antreprenoriat un buget diminuat cu 28,9% comparativ cu 2018. 

Reprezentanții Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) au dezbătut luni incertitudinile legate de acest subiect și modul în care acestea afectează afacerile românești.

Pentru programele naționale derulate de Ministerul pentru Mediul de Afaceri, comparativ cu realizările din 2017 (1.233.113 mii lei credite bugetare) este prevăzută doar suma de 545.520 mii lei credite bugetare, în condițiile în care, potrivit execuției preliminată 2018, pentru aceste programe anul anterior au fost 865.031 mii lei credite bugetare, fiind estimată și o continuă reducere a bugetului acestor programe (în 2020: 431.115 mii lei, credite de angajament și tot atât, credite bugetare; în 2021: 449.502 mii lei, credite de angajament și tot atât, credite bugetare; în 2022: 450.144 mii lei, credite de angajament și tot atât, credite bugetare).

Vineri (8 februarie), Guvernul a modificat și alocarea pentru programul Start-Up Nation pe anul 2019, în proiectul bugetului de stat, după ce inițial Ministerul Finanțelor Publice prevăzuse sume care ajungeau pentru semnarea de contracte cu numai 2.220 de firme, deși statul promisese 10.000 de câștigători. Chiar și așa, bugetul pentru acest program a fost redus, în comparație cu sumele alocate în 2018. Potrivit Anexei nr.3/60 din proiectul bugetului pe anul 2019, se reduc creditele bugetare aferente Programului pentru stimularea înființării IMM-urilor “Start-Up Nation – Romania”, de la 778.895 mii lei credite bugetare în 2018, la 383.597 mii lei credite bugetare în 2019.

Un alt program afectat este Programului pentru dezvoltarea activităților de comercializare a serviciilor pe piață (de la 49.949 mii lei credite de angajament în 2018, la 15.392 mii lei credite de angajament în 2019). Totodată, pentru Programului național de microindustrializare creditele de angajament scad de la 74.359 mii lei în 2018, la 22.678 mii lei în 2019.

Programului pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor aparținând tinerilor întreprinzători nu mai are prevăzute deloc credite de angajament, ci doar credite bugetare de 8.919 mii lei.

Contradicții între declarații și cifre

Patronii IMM spun că deși se recunoaște importanța prevenției - în Programul de Guvernare 2017-2020 este mentionat explicit: “Unul dintre principiile de bază ale Codului economic al României va fi prevenţia. În acest fel, vom introduce prevederi legislative (Legea prevenţiei) care să oblige autorităţile cu atribuţii de control să procedeze în primul rând la educarea şi perfecţionarea antreprenorilor de orice fel, precum şi la prevenirea greşelilor de orice fel. Acest lucru înseamnă de fapt că un agent economic nu va mai putea fi sancţionat sub nicio formă, dacă el nu a fost înainte îndrumat şi apoi prevenit. Practic, scoatem cartonaşul roşu acordat direct şi îl înlocuim cu două cartonaşe galbene”, în Proiectul Legii Bugetului de Stat pe 2019 sunt prevăzute creșteri importante a veniturilor din amenzi, penalități și confiscări (37,52% raportat la 2018), în condițiile în care în anul 2018 au fost de asemenea prevăzute creșteri semnificative comparativ cu 2017 a veniturilor din amenzi, penalități și confiscări (la cap. 3501, subcap. 01 este prevăzută o creștere cu 34,66% raportat la 2017, la subcapitolul 50 este prevăzută o creștere cu 172,72% raportat la 2017).

De asemenea, reprezentanții CNIPMMRmenționează că deși în Programul de Guvernare 2017-2020 se vorbește despre simplificarea birocrației și reducerea cheltuielilor administrative, în Proiectul Legii Bugetului de Stat pe 2019 sunt prevăzute creșteri semnificative a veniturilor din taxe (“taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități”, este prevăzută o creștere cu 257,13% raportat la 2018).

Ce propun patronii IMM

• Revizuirea bugetului național raportat la domeniile considerate prioritare pentru bugetul Uniunii Europene din 2019 și creșterea sumelor destinate sprijinirii creșterii economice și pentru crearea de locuri de muncă
• Creșterea finanțărilor alocate programelor pentru IMM-uri
• Alocarea de fonduri pentru aplicarea de măsuri de prevenție în loc de creșteri semnificative aveniturilor din amenzi, penalități și confiscări
• Creșterea investițiilor publice în vederea susținerii dezvoltării economice, precum și lansarea unor proiecte ample de investiții, care să rezolve problema infrastructurii insuficiente sau de calitate scăzută, ce reprezintă unul dintre factorii cei mai problematici pentru dezvoltarea unei afaceri în România, constituind o barieră în calea schimburilor comerciale şi a dezvoltării economice, România fiind în continuare pe ultimul loc între ţările cu caracteristici similare din regiune în ceea ce priveşte calitatea percepută a infrastructurii de transport şi comunicaţii
• Alocarea de fonduri pentru simplificarea birocrației, pentru susținerea creșterii economice, crearea de locuri de muncă, atragerea de investiții, în loc de creșteri semnificative a veniturilor din taxe nefiscale