Video interviu. Ministru: „Nu pot face minuni”/ Fondurile UE la români: de la IMM-uri la autostrăzi

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a recunoscut, într-un interviu acordat StartupCafe.ro, că România va pierde aproximativ 10% din fondurile structurale alocate de Uniunea Europeană pentru perioada de programare 2014-2020. „Nu pot face minuni într-o perioadă foarte scurtă pe care o mai avem la dispoziție” - a spus Marcel Boloș.

Ministrul liberal a mai admis că antreprenorii beneficiari de fonduri europene sunt mai eficace decât beneficiarii-instituții de stat în privința atragerii banilor europeni și a enumerat o serie de linii de finanțare care urmează să se mai deschidă în anul 2022 pentru firmele mici și mijlocii.

Interviul video cu Marcel Boloș (integral)...

---

StartupCafe.ro: Absorbția fondurilor structurale și de de investiții pe care o are România în acest moment este 64,8 %. Aceștia sunt cu tot cu avans sau fără avansul de la Comisia Europeană?

Marcel Boloș: Acest grad de absorbție, de 64,8 % include și partea de prefinanțare. Deci, practic, sumele solicitate de la Comisia Europeană până în prezent sunt în valoare de 15,8 miliarde de euro dintr-un total de 24 miliarde de euro  pe care îl avem pe Politica de coeziune 2014- 2020 deci, practic, eforturile noastre trebuie susținute cu aceeași ritmicitate pe mai departe, fiindcă mai avem încă de absorbit 9 ,2 miliarde euro, ceea ce înseamnă o sumă uriașă pentru infrastructur a României, pentru mediul de afaceri și pentru toți cei care sunt interesați de domeniul fondurilor europene.

StartupCafe.ro: Dar nu prea mai este timp. Până la 31 decembrie 2023 noi trebuie să trimitem deja declarațiile de cheltuieli la Bruxelles.

Marcel Boloș: Acțiunile noastre și măsurile pe care le-au văzut antreprenorii în această perioadă, că le-am luat, sunt cu orizonturi de timp bine definite. Practic, noi ne concentrăm să închidem problema contractelor de finanțare pentru aceste apeluri de proiecte cel târziu până la sfârșitul lunii noiembrie astfel încât perioadele de implementare, având în vedere că mediul de afaceri nu face parte din categoria autorităților contractante, să poată, prin procedura simplificată, să-și încheie contractele de achiziție de echipamente și să își implementeze pe perioada anului 2023 proiectele pe care le contractează. Din acest punct de vedere am luat o serie de măsuri care cred eu că au un impact pozitiv inclusiv asupra relației pe care o au antreprenorii cu autoritățile de management. Și dacă ceva contează în această perioadă, sunt deadline-urile pe care ni le fixăm pentru a recupera cât mai mult din banii pe care i-am spus că-i avem astăzi încă de absorbit, respectiv 9,2 miliarde de  euro.

StartupCafe.ro: Păi și la cât preconizați că o să ajungem cu rata de absorbție? Care e, de fapt, riscul de pierdere de fonduri europene, că asta ne ne doare?

Marcel Boloș: Noi sperăm ca de la 64,8 % să ajungem la peste 90%. E o țintă ambițioasă, dar am preluat mandatul cu un grad de absorbție de 54%, aveam 12 miliarde de euro în risc de decomitere (pierderea fondurilor UE prin dezangajare- n.r.). Și totuși, în câteva luni de mandat, cu o mobilizare a tuturor experților din minister, am ajuns la cele 9,2 miliarde de euro. Astăzi nu spun că eforturile noastre s-au încheiat și că nu mai trebuie să ne facem griji, ci dimpotrivă, trebuie să respectăm tot ce am stabilit ca măsuri în această perioadă, astfel încât, așa cum spuneam, să fim la un grad de absorbție cât mai ridicat și să reducem cât mai mult din această sumă pe care astăzi o avem neabsorbită.

StartupCafe.ro: Deci practic vreo 2-3 miliarde de euro tot o să pierdem.

Marcel Boloș: E posibil să fie în această situație de risc, dar nu pot face minuni într-o perioadă foarte scurtă pe care o mai avem la dispoziție. Eu sunt mulțumit că la nivelul Guvernului României acest lucru s-a înțeles și am fost sprijiniți să luăm o serie de măsuri care sunt foarte benefice pentru mediul de afaceri, dar și pentru autoritățile publice locale, pentru că am mers pe 2 direcții mari de acțiune. O direcție de acțiune a fost cea legată de mediul de afaceri, în care am susținut investirea banilor în capitalizarea IMM-urilor, în retehnologizarea lor și mai ales în zonele din economia națională unde chiar trebuie să avem astfel de măsuri adoptate. Și o a doua direcție a fost cea a eficienței energetice. Să nu uităm că Guvernul României a aprobat o măsură de 1 miliard de euro pentru ca proiectele de eficiență energetică pentru IMM-uri și autoritățile locale să prindă contur.

Am avut susținere din acest punct de vedere și cred eu că impactul acestor măsuri o să se vadă în curând, mai ales pentru zona de antreprenoriat. E regretabil - în același timp, nu pot să ascund acest lucru - că acești bani care trebuiau să regăsească în proiectele de infrastructură, fie că discutăm de infrastructura de apă, canalizare sau deșeuri, sau proiectele care țin de zona de mobilitate urbană, regenerare urbană, la nivelul autorităților locale. E regretabil că nu avem acești bani investiți acolo unde le este locul, dar decât să-i pierdem, sigur, am decis măsuri cu termene de implementare scurte și să avem utilitate la banii pe care îi mai avem de investit din Politica de coeziune.

Principalele programe deficitare

StartupCafe.ro: Deci unde ar fi deficiențele sau deficitul, să zic așa, de absorție, la Programul regional?  

Marcel Boloș: La  Programul Operațional Regional, avem 2,6 miliarde de euro, în acest moment, de absorbit. Ținta de absorbție pe acest an ei și-o vor realiza. Însă, desigur, anul viitor presupune o absorbție de peste 2 miliarde de euro în condițiile în care ritmul anual de absorbție la nivel de program a fost de 1 miliard de euro, deci practic se dublează volumul resurselor financiare care urmează a fi absorbite la nivelul programului. Dar sigur, și Programul Operațional Infrastructură Mare are de asemenea 3,2 miliarde de  euro de absorbit. Mai avem Programul Operațional Capital Uman, 1,9 miliarde de  euro de absorbit,  deci sumele sunt destul de consistente și e păcat ca acești bani să îi dăm înapoi la Comisie și să nu se regăsească în investiții care pot fi gestionate în această perioadă scurtă de timp pe care o avem la dispoziție.

StartupCafe.ro: Spuneați de  Programul regional. Acolo  e un program gestionat de colegii dumnevoastră la Ministerul Dezvoltării,  de colegul Cseke Attila de la  UDMR. De ce să mai absoarbă oamenii acei bani europeni din Programul Operațional Regional, dacă există fondurile naționale din programul Anghel Saligny, de exemplu? Nu a fost canibalizat POR-ul de către acest program Anghel Saligny, pe bani naționali?

Marcel Boloș: Dar să știți că astfel de competiții care se derulează în mai multe programe operaționale, vă dau exemplul PNRR-ului versus Politica de coeziune, unde eficiența energetică este și într-o parte și în cealaltă.

StartupCafe.ro: Da, dar acolo sunt bani europeni în ambele părți. Problema noastră este că noi nu absorbim fonduri europene. De ce? Pentru că beneficiarii, autoritățile contractante, în principal autorități locale, preferă să meargă să ia din de la bugetul de stat in programe naționale, cum e Anghel Saligny, în loc să ia fonduri europene.

Marcel Boloș: E de notorietate faptul că banii naționali sunt mai atractivi. Poate că și din cauza acestui confort pe care îl au autoritățile locale atunci când accesează banii. Dar marea diferență între programele naționale și programele europene este că eu de 15 ani de când sunt în domeniu, nu am văzut să existe vreo întrerupere în asigurarea finanțărilor (europene), pe când la nivelul programelor naționale, tot timpul se spune „ în limita bugetului alocat cu această destinație”, o frază care este foarte uzuală în rândul funcționarilor. Și riscul pe care și-l asumă cei care accesează astfel de programe este unul legat de această continuitate a finanțărilor.

„Cariocile celebre” cu care politicienii desenau autostrăzi pe hartă

StartupCafe.ro: Nu-și asumă ei riscul, ei își asumă riscul pentru noi, pentru populație, că, în definitiv, noi suntem beneficiarii proiectelor și plătitorii de taxe și impozite.  E riscul nostru pe care îl asumă ei în locul nostru. În fine, domnule ministru, suntem de 16 ani aproape și noi membri ai Uniunii Europene și am primit 75 de miliarde de euro de la bugetul Uniunii Europene și am contribuit și noi cu 25 de miliarde de euro, deci avem un plus de 50 de miliarde de euro, chiar mai mult, primiți de la Uniunea Europeană. Deci, e clar că Uniunea Europeană a dat banii României, dar important e ce am făcut noi cu acești bani, pentru că, de exemplu, eu, ca român, ca beneficiar final, resimt calitatea scăzută a investițiilor. De ce nu avem, de exemplu, nici până în ziua de azi o autostradă către Moldova? Dumneavoastră sunteți din Transilvania nord-vest, Bihor, dar în partea cealaltă, nord-est...  

Marcel Boloș: Vedeți, aici e o problemă de sistem a României pe care de 14 ani nu reușim să o rezolvăm, și anume că aceste pregătiri ale documentațiilor tehnico-economice nu se fac de pe o zi pe alta. Eu vă dau exemplul care îmi vine în minte, cu autostrada A7. Eram secretar de stat, în 2016, în Ministerul Transporturilor, și în luna decembrie 2016 am luat inițiativa întocmirii caietelor de sarcini pentru studiile de fezabilitate, care sunt aferente autostrăzii care astăzi se implementează. Ne uităm un pic în spate cât timp a luat pentru ca un astfel de proiect pe care îl cunosc în detaliu fiind acolo 4 ani de zile în Ministerul Transporturilor, pentru ca să avem prima lopată pusă în teren și să începem implementarea proiectului? 6 ani de zile! Deci este limpede, fiind un proiect totuși fără complexitate ridicată din perspectiva formelor de relief pe care le avem de traversat.

Dar dacă ne ducem la Sibiu-Pitești, spre exemplu, care de abia acum are contractele încheiate, perioada de pregătire este și mai lungă, a fost și mai lungă pentru elaborarea studiilor de fezabilitate. Și aceste stângăcii pe care le avem pentru marile proiecte de infrastructură de transport se răsfrâng și în ceea ce spuneam mai înainte. Banii pe care în mod normal ar trebui să-i vedem alocați în proiectele de infrastructură îi alocăm pe eficiență energetică, îi alocăm pe ceea ce înseamnă retehnologizare a IMM-urilor. Sunt lucruri foarte utile, dar durabilitatea acestor lucruri nu este atât de mare și vizibilă, cum este la un proiect de infrastructură de transport. Ori o autostradă o ai 100 de ani dacă o întreții și ai grijă de ea, pe când o investiție în echipamente și, nu știu, dau exemplu, în eficiența energetică, care e foarte importantă pentru ceea ce înseamnă zona rezidențială, dar peste 5 ani de zile parcă trebuie să intervii din nou pe mentenanță și să reiei lucrările de reparații și tot ce înseamnă mentenanța clădirilor.

Și aici am tot spus mereu că analiza aceasta de oportunitate pe care o avem din perspectiva alocării banilor și a folosirii lor pe termen lung versus măsurile acestea pe care trebuie să le luăm, pompieristice,  nu fac decât să fie extrem de nocive pentru modul în care ne folosim resursa cea mai importantă a României, fondurile europene. Dacă există o resursă importantă, nu este rezerva valutară. Este această resursă de aur, cea a fondurilor europene pe care trebuie să o folosim cu pricepere și cu cu mintea limpede. M-am uitat la sistemul polonez. Să știți că secretul lor este tocmai în această pregătire a documentațiilor din timp, pe de-o parte. Și, pe de altă parte, negociază cu Comisia Europeană din timp, partea de documente strategice pe care le prezintă în procesul de negociere și lasă timp mai mult pentru ca proiectele să poată să fie implementate.

StartupCafe.ro: Dar probabil că nici nu schimbă, de la un guvern la altul, de la un ministru la altul, peste noapte, toate obiectivele.

Marcel Boloș: Vă  dau exemplul, în cei 14 ani de fonduri europene, amintiți-vă ce s-a întâmplat cu proiectele de infrastructură. În lipsa  Master-planului general de transport: fiecare ministru venea, își fixa câte un obiectiv de investiții, stătea 6 luni de zile, se schimba ministrul, noul ministru schimba obiectivele de investiții și de-abia am reușit, în 2016, să stabilizăm una dintre cele mai importante investiții ale României, investiția în infrastructura de de transport. Ce se întâmpla cu România, dacă în continuare, în lipsa unui document strategic, mergeam pe ceea ce visa peste noapte un ministru pus 6 luni, schimbat? Aceste schimbări, care au avut loc în ministerele de linie pentru proiectele de infrastructură de transport, au făcut mult rău României, fiindcă nu numai schimbarea ministrului, dar gândiți-vă: secretarii de stat, directorii de companii. Se mergea cât am fost și de când sunt în administrația centrală am văzut schimbări de miniștri care au dus până la schimbări de șefi de unități de implementare a proiectelor, ceea ce nu este normal, este nefiresc și în detrimentul unei politici investiționale în infrastructură, care este coloana vertebrală de dezvoltare a țării românești.

StartupCafe.ro: Da, fiecare ministru, fiecare politician care ajunge la putere trage niște linii pe hartă.

Marcel Boloș: Amintiți-vă cariocile celebre! Eu mă bucur foarte mult că stabilizarea aceasta, cel puțin, a investițiilor pe infrastructura de transport s-a produs prin Master-planul general de transport. Am fost membru în echipa de elaborare și mă bucur că de atunci România a intrat într-o zonă în care nu mai schimbă trasee, ci urmărește ca acele proiecte de pe rețelele de transport Ten-T Core, Comprehensive să se implementeze.

StartupCafe.ro: Tocmai s-a terminat sesiunea de înscriere la Acțiunea 4.1.1-POC,  fonduri de investiții pentru IMM-uri. Aveți 673 de aplicanți la ajutorul de minimis de 50.000 - 200.000 de euro și 1844 de aplicați la ajutorul de stat de 50.000 - 500.000 de euro. Aveți până acum o evaluare, care este volumul de cereri depus de oameni?

Marcel Boloș: Pentru cele 1844 de cereri de finanțare, volumul de bani solicitat este de peste 650 de milioane de euro, iar la ajutorul de minimis, la cele 673 de cereri de finanțare depuse, avem solicitări de peste 100 de milioane de euro. Deci în total, dacă ar fi să luăm cele 2 măsuri împreună, avem solicitări de 700 spre 800 de milioane de euro, ceea ce este aproape de 2 ori bugetul pe care l-am alocat.

Dar mă gândeam acum ce istorie nefericită a avut acest apel 4.1.1, de la celebra Măsură 3 care a fost omorâtă în chinurile facerii prin diverse ministere și cât de greu a fost, pentru că ne-au trebuit, din 2020, 2 ani de zile ca să o resuscităm și să o punem în aplicare pe o schemă de finanțare de ajutor de stat care acordă și facilitează accesul la fonduri pentru firmele afectate de COVID. Și mulți dintre antreprenori s-au întrebat de ce Ministerul Fondurilor a impus criterii care par iraționale.

StartupCafe.ro: Îngreunează foartre mult proiectele.

Marcel Boloș: Era un fel de, să zicem, derutare a antreprenorilor, dar țin să le precizez și pe această cale că din răul cel mai mare, în sensul în care aveam o schemă care nu prea se potrivea pe criza COVID și cumva am încercat să selectăm acele criterii care totuși facilitează acele afaceri care au avut o anumită rentabilitate înainte de criza COVID și care au reușit cât de cât să își mențină rentabilitatea și în perioada de criză, deci mi-aduc aminte că am lucrat cu colegii chiar într-o sâmbătă la aceste criterii și am analizat problema sub toate aspectele, încât să facilităm la final accesul la finanțare a celor care au avut grijă de afacerile lor într-o perioadă nu tocmai ușoară pentru mediul d e afaceri românesc.

StartupCafe.ro: Problema atunci, la Măsura 3, a fost că oamenii au dat banii unor consultanți și au făcut proiectele, au aplicat de bună credință și la final s-a anulat Măsura.

Marcel Boloș: Cunosc motivele pentru care s-a anulat, nici nu vreau să mi le reamintesc și nici nu vreau să le readuc în discuții în spațiul public. Însă e nedrept față de antreprenori, pentru că ei așteaptă în această perioadă sprijin din partea statului, mai ales pe zona aceasta a capitalizării, fiindcă prin granturi trebuie să recunoaștem că facem și o capitalizare a mediului de afaceri și că rostul nostru acum este să găsim în continuare formele de sprijin, mai ales pentru ceea ce înseamnă utilitățile publice care bat la ușă. Iarna bate la ușă, sezonul rece va veni. Și din punctul acesta de vedere trebuie să fim în măsură să oferim alte forme de sprijin pentru antreprenori.

StartupCafe.ro: Bun, să ne întoarcem la 4.1.1- POC, cei 673 de aplicanți de la minimis depășesc deci  bugetul de 60 de milioane de euro, și în partea cealaltă la fel, se depășește bugetul de 180 de milioane de euro fără supra-contractare. Deci o să faceți supra-contractare. Da?

Marcel Boloș: Aici am gândit în momentul de față schema cu mecanismul de supracontractare. Mecanismul de supracontractare nu prea se vede mai ales atunci când se lansează apelurile de proiecte, dar îi asigurăm pe toți care au depus cererile de finanțare că ce am promis inițial la lansarea apelului de proiecte și înainte, în discuțiile pe care le-am avut în spațiul public, ne respectăm angajamentul și vom suplimenta bugetul la valoarea de 358 de milioane de euro  plus, cum ați spus, pe minimis, cele 60 de milioane de euro menționate. La  finanțare nu or să intre toți, dar noi continuăm apelurile de proiecte.

StartupCafe.ro: Am văzut, aveți și 4.1.1-POC Bis și eficiență energetică...

Marcel Boloș: Da, totalul măsurilor care privesc antreprenorii este peste 1,5 miliarde de euro, deci sunt practic fonduri pe care noi le-am disponibilizat din banii care sunt afectați de riscul de decomitere. Și cum spuneam, măsurile identificate au fost acestea de capitalizare a IMM-urilor și de eficiență energetică.

Antreprenorii, „cei mai buni absorbanți de bani europeni”

StartupCafe.ro: Până la urmă, tot cu antreprenorii faceți absorbție, nu cu autoritățile contractante, instituțiile de stat.

Marcel Boloș: Da, realitatea ne-a dovedit că cei mai buni absorbanți de bani europeni sunt antreprenorii și le mulțumesc pe această cale, fiindcă întotdeauna pe de o parte ne-au ajutat în procesul de absorbție, iar pe de altă parte au rutat economia națională, fiindcă locurile de muncă și atragerea de investiții în sarcina lor cade într-o perioadă în care criza își face efectul și nu e ușor de supraviețuit, fiind condițiile extrem de ostile din punct de vedere al prețului la utilități. Și cunoaștem cu toții ce se manifestă în piață.

StartupCafe.ro: E ceva puțin neclar la Acțiunea 4.1.1 POC , cu tot cu supra-contractare , ajutorul de stat ajunge la 358 de milioane de euro, iar la minimis nu mai faceți supracontractare?

Marcel Boloș: Inițial am discutat 411 milioane euro. Cei  358 de milioane de euro sunt pentru ajutoarele de stat între 50.000 și 500.000 de euro . Și mai avem dincolo, cele de minimis  separat, 60 de milioane de euro.

StartupCafe.ro: Și evaluarea când o terminați?

Marcel Boloș: Am pregătit aici o surpriză, pentru că poate lumea se întreabă dacă, mergând pe procedura clasică, cred că ne-ar trebui 3 ani ca să facem această evaluare. Dar am schimbat cu totul metodologia de evaluare, și anume că la momentul la care se depun cererile de finanțare, tot ceea ce înseamnă evaluarea ETF și CAE, cum e recunoscut în limbajul dintre specialiști, adică verificare a conformității de eligibilitate și administrative și evaluarea tehnică și financiară, se fac de această dată în format complet digitalizat. Proiectele au ranking-ul calculat la momentul la care cererile de finanțare sunt încărcate în sistem și practic știm proiectele care sunt, care au încadrarea în funcție de punctaj în bugetul pe care l-am alocat, iar doar pentru aceste proiecte se va face verificarea documentației necesare pentru încheierea contractului de finanțare, așa încât procesul este complet ușurat.

Undeva octombrie să zicem, cel târziu început de noiembrie contractele de finanțare trebuie să fie se încheiate. Nu mai e varianta clasică de contract de finanțare în care listăm contractele de finanțare și purtăm pe la 1000 de semnături. Este totul gândit în platformă.

StartupCafe.ro: Și după aceea plățile când le faceți?

Marcel Boloș: Plățile? Le putem face pe tot parcursul anului 2023 fără niciun fel de problemă. Aceste plăți se fac direct din disponibilul pe care îl avem din fonduri europene, deci nu vor fi întârzieri din acest punct de vedere. Practic, pe lângă faptul că e digitalizat complet tot procesul de elaborare, CAE  și ETF, am  folosit ca intermediar platforma IMM Recover , tocmai în ideea de a ușura sarcina pe care o au antreprenorii în accesarea de fonduri europene.

StartupCafe.ro: Da, dar totuși, proiectele acestea sunt cam greu de realizat de către un IMM obișnuit din România. Ați introdus acolo și acea analiză Do no significant harm, ca investiția să fie prietenoasă cu mediul cumva .

Marcel Boloș: E o regulă pe care noi n-am ținut în mod explicit să o introducem, dar Comisia Europeană a fost foarte tranșantă. Mi-aduc aminte că am avut discuții cu colegii mei, fiindcă sunt, mă rog, noutăți, p oate pentru mediul de afaceri.

StartupCafe.ro: Înseamnă noi experți care trebuie plătiți de către antreprenori și pentru aceste analize DNSH...

Marcel Boloș: Acum nu știu la nivelul aplicațiilor de finanțare dacă a fost nevoie de contractare a acestor experți, dar am luat câteva decizii pentru că sunt 2 aspecte importante a acestui principiu, DNSH, și avem apoi procentul de tranziție verde care este de asemenea necesar a fi asigurat și toți cei care au, să zicem, echipamente, care sunt cu certificat de mediu sunt luați imediat în calcul la componenta de tranziție verde. Deci a fost și am încercat să facem lucrurile cât mai ușor posibil. Sigur că fiind un element de noutate au fost și multe întrebări. Noi am și emis o instrucțiune pe care am pus-o pe pe site-ul Autorității de Management și pe site-ul nostru tocmai pentru a fi foarte aplicați. La un moment dat circulau tot felul de informații că cerem panouri solare pentru tranziția verde, ori nu este așa. Ideea era ca aceste echipamente care se achiziționează să aibă acest certificat de mediu și să poată să fie incluse în componenta de tranziție verde.

StartupCafe.ro: V-am întrebat și de de plăți, pentru că ați văzut Măsura 2 din cadrul Schemei Agri-Food , unde dumneavoastră sunteți doar finanțator, nu și implementator. Banii sunt acum alocați, dar încă nu s-au făcut plățile. Colegul dvs de guvern și de partid, domnul Cadariu de la Ministerul  Antreprenoriatului și Turismului  spunea că mai așteaptă să le dea STS-ul acces în aplicație .

Marcel Boloș: Aplicația de back-office este de rezolvat. Noi chiar astăzi avem întâlnire cu o STS-ul să încercăm să închidem această problemă, pentru că suntem și noi implicați în procesul de finanțare și de autorizare de cheltuială și încercăm să mobilizăm toate resursele pe care le avem la dispoziție și să discutăm cu STS-u foarte aplicat pentru ca să închidem cât mai rapid problema aceasta, care este una tehnică.

StartupCafe.ro: STS a realizat o platformă care s-a dovedit utilă și funcțională...

Marcel Boloș: ...Platforma pe care astăzi și-o doresc toate autoritățile de management să aplice, fiindcă are marele avantaj că înlocuiește un volum foarte mare de muncă manuală pe care o făceau experți.

StartupCafe.ro: Da, dar vedeți că totuși sunt aceste blocaje la Măsura 2 Agri-Food, ce se întâmplă? Nu au programatori suficienți cei de la STS, că e criză și pe piața muncii?

Marcel Boloș: Sunt 2 probleme acolo: este o problemă de personal, dar problema de personal e dublată de faptul că salariile sunt foarte mici și atunci am discutat cu domnul prim-ministru, fiindcă totuși sistemul informatic pentru politica de coeziune, dar și pentru PNRR este foarte important, Comisia avertizându-ne foarte serios, să nu periclităm digitalizarea și întreg procesul de depunere a proiectelor cu finanțare din fonduri europene. Și am discutat cu domnul prim-ministru ca să închidem problema de salarizare după modelul task-force-ului pe care l-am avut pe digitalizare la Ministerul Cercetării,  și în felul acesta cred eu că după ce se va adopta ordonanța de urgență, problema aceasta a lipsei de personal se va  închide. E drept că și noi am avut multe solicitări pentru STS, mai ales pentru apelurile de proiecte pe care le-am lansat, după care au trebuit să închidă aplicația informatică inclusiv pentru PNRR.

Nu știu dacă vă aduceți aminte că am avut de asemenea problemă tot cu platforma informatică la PNRR și acolo discutăm de 3 miliarde de euro pe care România îi așteaptă și să nu ajungem ca buturuga mică să răstoarne carul mare.

Amânarea tranșei PNRR de 2,6 miliarde euro - o problemă de platformă informatică

StartupCafe.ro: Apropo de PNRR, am văzut un articol la colegii noștri de la G4Media, era acea aplicație de plată de 2,6 miliarde de euro, tranșă care era vorb s ă se plătească până la sfârșitul lunii iunie dar din păcate nu am primit banii aceștia.

Marcel Boloș: Nu am primit banii. Cum am spus, tuturor statelor membre, nu numai nouă, durata de aprobare și plată la nivelul Comisiei, în medie pentru depunerea celor de plată, este undeva în jur de 100 de zile. R egulamentul, într-adevăr, spune 60 de zile cu posibilitate de prelungire, cum a fost înțelegerea între noi și Comisia Europeană, dar pe fond la noi a fost  tot o problemă de platformă informatică și de asigurare a informațiilor în legătură cu beneficiarul final al plăților din PNRR. Platforma noastră am rezolvat-o, că am avut termen de la Comisie până pe data de 31 iulie să închidem această problemă, dar pe fond asigurarea informațiilor cu privire la beneficiarul final al plăților a fost cea care a dus la această amânare și până la urmă este și primul nostru test pe care îl avem pentru cererea de plată numărul 1. A  fost o verificare foarte serioasă din partea Comisiei Europene.

Marcel Boloș: Pentru noi a fost o lecție învățată și pregătim acum, cu această lecție învățată, cererea de plată numărul 2 pe care o depunem  la începutul lunii octombrie și încercăm să aducem și tranșa a doua .

StartupCafe.ro: Când ar trebui să vină?

Marcel Boloș: Tranșa a doua, dacă depunem în octombrie, cam în cursul lunii ianuarie 2023 ar trebui să vină.

StartupCafe.ro: Deci e prima tranșă ar trebui să vină în septembrie 2022  și a doua tranșă în ianuarie anul viitor?  

Marcel Boloș: Da.

StartupCafe.ro: Și câți bani însumează acestea?

Marcel Boloș: 6 miliarde de euro. Împreună cu ce mai avem în cont, 3,8 miliarde  de euro, sunt aproape 10 miliarde de euro pe care îi avem, banii pentru a asigura implementarea proiectelor de infrastructură pe PNRR.

StartupCafe.ro: Mai departe, urmează pentru antreprenori  schema 4.1.1  Bis și schema de eficiență energetică pe programul POIM. Când o să porniți aceste aceste 2 scheme, mai au timp oamenii să le și implementeze până la 31 decembrie 2023?

Marcel Boloș: La 4.1.1 Bis, ordonanța este aprobată. Schemele de ajutor de stat sunt validate, aprobate, avizate de către Consiliul Concurenței. În jurul datei de 23 septembrie 2022 lansăm 4. 1. 1 Bis. E un apel de proiecte de 300 de milioane de euro din care 150 milioane euro sunt pentru partea de construcții, să ne asigurăm materia primă pentru  IMM-urile care furnizează materie primă la proiectele de infrastructură de transport, apă,  canalizare. Deci vorbim de diverse echipamente care sunt necesare  activității de construcții. Și avem de asemenea apel dedicat pentru ceea ce înseamnă industria alimentară, pentru că aici, în urma discuției cu Ministerul Agriculturii, vrem să susținem capitalizare a acestui domeniu care are nevoie în această perioadă de sprijin guvernamental.

StartupCafe.ro: Au oamenii timp să le mai și implementeze? Gândiți-vă că deja ne ducem mult spre 2023.

Marcel Boloș: Este adevărat, dar  proiectele le-am gândit pentru achiziție de echipamente, contractele de finanțare le-am gândit și avem termen de încheiere în acest an, cel mai târziu până la sfârșit de lună noiembrie, procedurile lor sunt proceduri simplificate, deci nu sunt proceduri alambicate, cum sunt la autoritățile contractante din sectorul public și ne bizuim pe faptul că perioada de timp pentru livrarea acestor echipamente, cu excepția celor care se fac la comandă și sunt mai sofisticate, plata trebuie făcută până pe data de 31 decembrie 2023, deci documentele în vederea decontării le putem culege și în cursul anului 2024. Dar antreprenorii  fiind buni absorbanți de fonduri, ne bizuim că vor da dovadă de aceeași seriozitate și responsabilitate pe care au avut-o și până acum și vor fi buni implementatori de proiecte, mai ales că nu sunt proiecte sofisticate.

StartupCafe.ro: La apelul de eficiență energetică, din câte am înțeles din piață nu se prea mai găsesc panouri solare și în general echipament de energie verde...  

Marcel Boloș: Dar nu avem numai pentru panouri solare. Este, dacă vreți, măsura poate cea mai completă din punct de vedere al eficienței energetice. Bugetul este de 500 de milioane  de euro și intervențiile sunt permise atât la clădirile industriale, p entru ceea ce înseamnă eficiența energetică  a acestor clădiri, de la anveloparea fațadelor până la șarpante și instalațiile proprii ale clădirilor industriale, până la surse de energie verde pentru consumul propriu. Deci e important de reținut că trebuie să fie prosumatori și că nu se permite vânzarea de energie din aceste surse de energie verde pe care noi le-am propus pentru finanțare în cadrul apelului de proiecte.

Când vor cere IMM-urile fondurile UE de max. 100.000 EUR să-și cumpere calculatoare

StartupCafe.ro: Am văzut recent o statistică de la Eurostat. Suntem pe ultimul loc și în ceea ce privește digitalizare a firmelor . În pandemie, ați avut acea inițiativă, acel program de digitalizare a IMM cu fonduri până la 100.000 de euro pentru IMM-urile non-IT, să-și cumpere și ele calculatoare și alte alte device-uri de digitalizare. Între timp nu au mai pornit acestea, dar s-au mutat pe PNRR. Când pornesc?

Marcel Boloș: Este, într-adevăr,  am reluat acest apel de proiecte pe digitalizare și va apărea ghidul în consultare publică la sfârșitul lunii septembrie și, cel târziu, în octombrie, început de noiembrie va fi lansat apelul de proiecte. Vor fi două tipuri de intervenții. Una va fi cea dedicată granturilor mici, de între 30.000 și 100.000 de euro, și o altă componentă pentru automatizări, robotizări și ce este specific IMM-urilor, care va fi cu valori ale granturilor cuprinse între 150.000 și merg până la 500.000 de euro. Aici avem 150 de milioane  de euro alocați. Iar pentru granturile mici avem, dacă nu mă înșel, 350 de milioane de euro, deci bugetul este unul foarte consistent în PNRR și este mult așteptat de către mediul de afaceri.

StartupCafe.ro: Cine lansează apelul?

Marcel Boloș: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va lansa apelul. Apelul va fi gândit complet digitalizat,  tot prin platforma IMM Recover  și cu transferul ulterior în ESMC, platforma care este specifică PNRR-ului. Dar sperăm noi să fie un proiect care să ajute mult IMM-urile pe zona aceasta de digitalizare și să nu vedem doar digitalizată activitatea administrativă, cel mai important e faptul că trebuie să vedem digitalizat procesul tehnologic, automatizare, robotizări. A ceste lucruri ne vor face competitivi pe piața europeană dacă vom continua să investim fonduri în acest fel.

StartupCafe.ro: Am văzut că în sfârșit am primit și noi aprobarea Comisiei Europene pentru Acordul de parteneriat pentru noile fonduri europene, 2021-2027. E  vorba de nou cadru financiar multianual. Când vom putea în sfârșit să  luăm bani din noul cadru financiar multianual 2021-2027?

Marcel Boloș: După cum știți, după aprobarea acordului de parteneriat, urmează aprobarea programelor operaționale. În politica de coeziune nu e suficient, ca în  Mecanismul de redresare și reziliență, să ți se aprobe Planul național de redresare și reziliență. Trebuie să avem Acordul de parteneriat urmat de programele operaționale. Avem un buget consistent pe politica de coeziune, 43,1 miliarde euro, ceea ce, dacă ne uităm puțin la bugetul pe care l-am avut pentru perioada de programare 2014- 2020, unde am pornit cu 24 de miliarde de euro, vă dați seama, crește responsabilitatea pentru gestionarea unui buget aproape dublu față de cât aveam în perioada de programare 2014-2020. Ț inta noastră este ca să avem programele operaționale aprobate prin decizia Comisiei Europene până la sfârșitul anului 2022, astfel încât 2023 să fie anul deschiderii apelurilor de proiecte.

Discuțiile pe care le-am avut cu cele 16 autorități de management a fost să închidem cât mai multe apeluri de proiecte în anul 2023 pentru că noi din 2025 intrăm din nou în proces de decomitere și pierdem banii. Deci tot timpul trebuie să fim foarte pro-activi și să avem această analiză, să anticipăm riscurile, să putem să le și prevenim. Deci, discuțiile cu colegii au fost de corelare a țintelor de absorbție pe care le avem de îndeplinit începând cu anul 2025 cu apelurile de proiecte, încât să nu mai pornim în stil haotic și să ne trezim că în 2025 decomitem o grămadă de bani.

StartupCafe.ro: Un cititor Startupcafe.ro, Flaviu, vă atrage atenția că și la ajutorul de minimis de la Acțiunea 4.1.1-POC, cu de bugetul actual de 59,6 milioane de euro, ar trebui făcută supra-contractare, că e prevăzută în ghid .

Marcel Boloș: Nu pot să le garantez acum nimic, pentru că am promis 411 milioane de euro, însă îi asigur că, dacă proiectele sunt consistente, vom face demersurile care vor fi necesare  să finanțăm un număr cât mai mare. Cred că apetitul e destul de mare, pentru că este, dacă vreți, prima lor sau primul apel de proiecte pentru educație, sănătate și servicii adresate populației.

StartupCafe.ro: Bogdan ne spune de ce nu s-a suplimentat bugetul la POR 2.2-IMM, acel program  era vorba să suplimenteze cu 500 milioane euro parcă.

Marcel Boloș: Au fost inițiativele acelea care la vremea respectivă au pornit pentru suplimentarea bugetelor pe POR 2.2 cu 500 de milioane de euro, în cursul lunii septembrie 2020, după care am plecat din Guvern în decembrie, deci problema oricum era la nivelul Programului operațional regional. Nu cunosc motivele pentru care nu s-a dus la bun sfârșit.

StartupCafe.ro: Oricum e alt minister, Ministerul Dezvoltării, responsabil pentru POR. Bogdan atrage atenția asupra altei probleme de la 4. 1 . 1-POC: sunt  multe firme aplicante care au bugetat mașini electrice, de exemplu, că era acea cerință de investiție verde. Dar sunt termene de livrare, spune el, care depășesc 12 luni la mașini electrice.

Marcel Boloș: Trebuie să vedem dacă acele mașini electrice fac parte din obiectivul pe care și l-au fixat pentru proiectul pe care l-au propus pentru finanțare. V-am spus că s-a produs această confuzie, cu toate că am dat instrucțiunea și am încercat să fim cât se poate de limpezi, dar noi prin tranziție verde n-am înțeles m așini electrice, care oricum trebuie să folosească pentru proiect și nici de cum pentru activitatea administrativă, să nu se gândească la aceste lucruri. Asta este, pe de o parte, pe de altă parte, dacă termenul de livrare este  foarte îndelungat, aici e o asumare de risc, pentru că, repet, are sens dacă e firmă cu o activitate de transport.

StartupCafe.ro: La fel, cu construcțiile, inclusiv la autostrăzi, la POIM, se scumpesc materiale.

Marcel Boloș: Noi să nu uităm că am dat ordonanța 64/2020 în cursul lunii mai 2020, după care am modificat-o la solicitarea multora din piață. În ordonanța 109 am încercat ca să fim pro-activi în ceea ce privește scumpirea de pe piața construcțiilor și să permitem să își poată ajusta valorile beneficiarii finanțării și mai mult, să le decontăm chiar din fonduri europene aceste creșteri de preț. Deci, dacă aceste creșteri în continuare nu vor putea fi stăpânite, mecanismele de indexare sunt acoperitoare să putem sprijini beneficiarii noștri și foarte important să le putem deconta din fonduri europene aceste creșteri de preț.