Claudiu Zamfir
Comisia Europeană a anunțat, luni, oficial, într-un comunicat transmis StartupCafe.ro, că a aprobat Acordul de Parteneriat cu România, privind fonduri europene în valoare totală de 31,5 miliarde de euro, pe care țara urmează să le primească prin Politica de Coeziune a UE pe perioada de programare 2021-2027, însă mai trebuie pași de îndeplinit.
România este al 18-lea stat UE care a reușit să obțină aprobarea CE pentru Acordul de Parteneriat 2021-2027, din totalul de 27 de țări membre. Acest document programatic este foarte important și este o condiție necesară, dar nu suficientă pentru ca România să poată atrage noile fonduri europene. Guvernul mai trebuie să obțină de la CE și aprobarea asupra tuturor programelor operaționale prin care va trage banii europeni, precum și să-și definitiveze cadrul instituțional, care să conțină inclusiv autoritățile de management acreditate.
„În primul rând, fondurile clasice 2021-2027 puteau fi folosite de la 1 iulie 2021, dar România nu are Acordul de Parteneriat încheiat și nici programele operaționale nu sunt finalizate. Nu știm cine mai negociază, care este echipa. Știm doar că vor fi 12 programe operaționale. De ce sunt pesimistă? Pentru că fac un calcul foarte simplu: din 80 de miliarde de euro pe care România îi poate folosi deja teoretic, împărțind pe anii pe acre îi avem până în 2026 pentru PNRR și până în 2027 pentru fondurile clasice, plus faptul că absorbția pentru perioada 2014-2020 este doar la jumătate, deci România cu fiecare zi care trece pierde peste 20 de milioane de euro. Sunt îngrijorată pentru că nu am reușit cheltuirea banilor alocați într-un ciclu financiar și mi-e foarte greu să cred că România are capacitatea administrativă inclusiv voința politică, cu aceste instabilități la nivelul guvernării, mi-e foarte greu să cred că vom atinge țintele și jaloanele prevăzute în PNRR” - reclama europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională, într-un interviu acordat HotNews.ro în 2021.
În fine, luni, 25 iulie 2022, după ce s-au perindat la putere mai multe garnituri de guvern, România a obținut OK-ul Comisiei Europene pentru Acordul de Partaneriat pentru fondurile UE „clasice”, de 31,5 miliarde de euro, un volum superior celui din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), de 29,2 miliarde de euro (care ar urma să mai fie scăzut, pentru că România a avut creștere economică peste așteptări în 2021).
„România va primi în total 31,5 miliarde EUR din partea politicii de coeziune în perioada 2021-2027, în cadrul acordului său de parteneriat cu Comisia pentru promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a regiunilor sale, precum și a tranziției sale verzi și digitale. Fondurile UE vor sprijini, de asemenea, dezvoltarea unei economii românești competitive, inovatoare și orientate către export” - a anunățat oficial CE.
Se vor acorda 4,33 miliarde EUR din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) pentru sprijinirea transformării economice inovatoare și inteligente a României. Fondurile vor contribui la creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și vor sprijini cercetarea și inovarea, în special prin colaborarea dintre întreprinderi și universități. Vor fi sprijinite, de asemenea, întreprinderile inovatoare și activitățile inovatoare din cadrul IMM-urilor tradiționale.
În plus, UE va investi în digitalizarea întreprinderilor și în dezvoltarea unor servicii publice digitale inovatoare, dar și în îmbunătățirea competențelor digitale ale populației, în special ale elevilor și profesorilor.
Se vor realiza investiții în valoare de 6,75 miliarde EUR din FEDR și din Fondul de coeziune în tranziția verde, în special în sectoare precum energia verde, reducerea emisiilor de carbon, infrastructura de mediu, conservarea biodiversității, crearea de spații verzi, gestionarea riscurilor și măsuri de mobilitate urbană durabilă.
Dintre acestea, 2,3 miliarde EUR vor fi alocate pentru îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor rezidențiale și publice și pentru dezvoltarea surselor regenerabile de energie și a sistemelor energetice inteligente. Astfel se vor reduce consumul de energie și emisiile de carbon și va fi sprijinită decarbonizarea sectorului energetic.
Alte 2,34 miliarde EUR vor sprijini sectorul apei și al apelor reziduale, precum și îmbunătățirea economiei circulare, cu accent pe deșeuri, reutilizare și reciclare.
În fine, 2,14 miliarde EUR din Fondul pentru o tranziție justă (FTJ) vor fi destinate atenuării impactului social și economic al tranziției verzi către o economie neutră din punct de vedere climatic. Acest fond va fi direcționat către regiunile românești cele mai afectate de eliminarea treptată a cărbunelui și a lignitului și se va axa pe transformarea industriilor energointensive.
Vor fi realizate investiții în valoare de 2,3 miliarde EUR pentru asigurarea accesului cetățenilor la sănătate și pentru îmbunătățirea calității, a eficacității și a rezilienței sectorului medical. De asemenea, fondurile vor viza grupurile vulnerabile, contribuind la reducerea inegalităților.
Se vor acorda 7,2 miliarde EUR din Fondul de coeziune și din FEDR pentru dezvoltarea unor mijloace de transport multimodale și mai durabile. Se va acorda o atenție deosebită trenurilor și căilor ferate, dar și extinderii transportului public durabil din orașe. Investițiile în rețelele transeuropene de transport (TEN-T) vor îmbunătăți legăturile cu regiunile periferice de dincolo de Carpați și vor facilita accesul la centrele industriale, contribuind astfel la creșterea economică și la mobilitatea forței de muncă.
Se vor aloca 7,3 miliarde EUR din Fondul social european Plus (FSE+) pentru îmbunătățirea accesului la piața muncii, cu un accent special pe scăderea ratei șomajului în rândul tinerilor, pe o educație de calitate și favorabilă incluziunii, pe dezvoltarea de noi competențe și pe formare. FSE+ va contribui la modernizarea Serviciului public de ocupare a forței de muncă din România și va promova incluziunea socială, accesibilitatea și eficacitatea serviciilor publice.
De asemenea, se vor aloca 3,5 miliarde EUR pentru dezvoltarea antreprenoriatului social și pentru sprijinirea consolidării capacităților în rândul partenerilor sociali și al organizațiilor societății civile. Fondul va îmbunătăți accesul la educația și îngrijirea copiilor preșcolari, reducând rata de părăsire timpurie a școlii. Va fi, de asemenea, îmbunătățită relevanța a educației și formării profesionale (EFP) și a învățământului terțiar pentru piața muncii.
Pentru combaterea sărăciei în rândul copiilor și a deprivării materiale se vor aloca 3,3 miliarde EUR. Fondurile vor îmbunătăți accesul la serviciile sociale și calitatea acestora și vor dezvolta servicii sociale, educaționale și medicale integrate în 2 000 de comunități rurale.
Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură (FEAMPA) va investi 162,5 milioane EUR în pescuitul și acvacultura durabile, în conservarea resurselor biologice acvatice din Marea Neagră și în aplicarea activităților de control al pescuitului. Fondul va sprijini, de asemenea, un sector durabil al acvaculturii și al prelucrării, diversificând comunitățile locale de pescuit și acvacultură și contribuind la modernizarea mult așteptată a infrastructurii de pescuit din Marea Neagră.
- Comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, a declarat: „Investițiile realizate în cadrul politicii de coeziune vor aborda domenii de interes major pentru români. O planificare și o implementare eficace ale programelor aflate în curs de finalizare vor facilita dezvoltarea inovării și a digitalizării, implementarea unor servicii medicale și sociale de calitate, precum și asigurarea unor oportunități de educație și formare și a unor transporturi sigure și curate, contribuind, în general, la crearea unei economii mai competitive. Finanțarea politicii de coeziune va îmbunătăți calitatea vieții din România și va garanta că nimeni nu este lăsat în urmă.”
- Comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, a adăugat: „Salut acordul de parteneriat cu România, care evidențiază un angajament ferm de a utiliza Fondul social european Plus pentru a pune în aplicare Pilonul european al drepturilor sociale. În conformitate cu Garanția pentru tineret, FSE+ îi va ajuta pe tineri să-și găsească drumul pe piața forței de muncă. Sunt deosebit de încântat să constat că România își intensifică, de asemenea, lupta împotriva sărăciei în rândul copiilor, punând astfel în aplicare Garanția europeană pentru copii.”
- Comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius, a declarat: „Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură va sprijini proiecte inovatoare care vor contribui la gestionarea durabilă a resurselor acvatice. Acordul de parteneriat îi va permite României să construiască sectoare ale pescuitului, acvaculturii și prelucrării care să fie inovatoare, durabile și cu emisii scăzute de carbon, consolidând totodată vitalitatea economică și socială a comunităților costiere. Acordul va sprijini, de asemenea, reziliența sectoarelor care se confruntă cu evenimente excepționale care conduc la perturbări grave ale piețelor.”
Acordul de parteneriat cu România acoperă finanțarea politicii de coeziune (FEDR, FSE+ și Fondul de coeziune), FTJ și FEAMPA.
Acordul de parteneriat pregătește terenul pentru implementarea investițiilor aferente pe teren, vizând 8 programe regionale și 9 programe naționale.
În cadrul politicii de coeziune și în cooperare cu Comisia, fiecare stat membru pregătește un acord de parteneriat, adică un document strategic pentru programarea investițiilor din fondurile politicii de coeziune și din FEAMPA în cursul cadrului financiar multianual. Acest document se axează pe prioritățile UE, stabilind strategia și prioritățile de investiții identificate de statul membru, și prezintă o listă a programelor naționale și regionale care urmează să fie implementate pe teren, inclusiv alocarea financiară anuală orientativă pentru fiecare program.
Acordul de parteneriat cu România este cel de-al 18-lea astfel de acord adoptat, după cele încheiate cu Grecia, Germania, Austria, Cehia, Lituania, Finlanda, Danemarca, Franța, Suedia, Țările de Jos, Polonia, Bulgaria, Cipru, Portugalia, Estonia, Slovacia și Italia.
Comisia Europeană a adoptat și primul program de cooperare transfrontalieră din cadrul Instrumentului de asistență pentru preaderare - FEDR între un stat membru și o țară candidată, și anume „Programul Interreg IPA România-Serbia”, în valoare de 74 de milioane EUR.
Programul include trei județe din România (Mehedinți, Caraș-Severin și Timiș) și șase districte Serbia.
Programul de cooperare va finanța, printre altele, investiții în măsuri de eficiență energetică legate de infrastructura publică, soluții pentru energia din surse regenerabile (eoliană, solară, geotermală), refacerea zonelor naturale (de exemplu, păduri, maluri ale râurilor) pentru a preveni inundațiile și alunecările de teren sau soluții informatice comune care vor facilita educația și formarea online.