Cele 5 branduri tradiționale românești protejate în UE

România a ajuns la 5 produse agro-alimentare protejate în Uniunea Europeană ca fiind tradiționale și specifice unor regiuni din țara noastră, după ce luni a intrat în vigoare indicația geografică protejată pentru un nou astfel de brand tradițional.

Scrumbia de Dunăre afumată a primit aprobarea Comisiei Europene pentru a deveni produs cu indicație geografică protejată (IGP), decizia Comisiei Europene fiind publicat luni, 3 decembrie 2018, în Jurnalul oficial al UE, după cum a anunțat executivul comunitar într-un comunicat remis StartupCafe.ro.

Astfel, cele 5 produse românești protejate în UE sunt:

• Scrumbie de Dunăre afumată - indicație geografică protejată
• Novac afumat din Țara Bârsei - indicație geografică protejată
• Telemea de Ibănești - denumire de origine controlată
• Salam de Sibiu - indicație geografică protejată
• Magiun de prune de Topoloveni - indicație geografică protejată.

În total, la nivelul UE, sunt înregistrate 1.440 de produse protejate.

Scrumbia de Dunăre este un pește sălbatic care migrează din Marea Neagră în Dunăre. Specia nu poate fi crescută în acvacultură și este capturată numai în cursul migrației pe Dunăre. Are 250-400 grame și între 25-30 centimetri și este recunoscut drept cel mai bogat pește în grăsimi, din lume, raportat la talia sa.

Scrumbia este pregătită sub formă întreagă, după curățare, sărată și afumată la rece după o metodă veche, din aria geografică definită. Peștii afumați sunt de culoare aurie, metalizată, datorată procesului de afumare.

Pentru localnicii din Delta Dunării, pescuitul este principala și cea mai veche îndeletnicire. Prin urmare, această activitate este bine înrădăcinată în cultura locuitorilor din Delta Dunării, făcând totodată parte, ca trăsătură caracteristică, din memoria numeroșilor turiști din lumea întreagă care vizitează localitățile din Delta Dunării.

Indicația geografică protejată și denumirea de origine controlată oferă protecție comercială produselor cărora li se conferă, pe piața UE și pe piețele cu care Uniunea Europeană încheie tratate comerciale și de liber schimb, în urma negocierilor. Astfel, niciun alt produs care este realizat în afara zonei geografice indocate nu poate purta denumirea respectivă pe piață.

Acest lucru oferă producătorilor locali drept exclusiv de utilizare a „brandului” tradițional. Existp, însă, și o capcană: producătorii mici, care nu pot sau nu vor să adere la asociația de producători care a depus cererea de înregistrare riscă să nu poată utiliza mai departe denumirea respectivă pentru un anumit produs tradițional.

Scrumbie Dunare by Claudiu on Scribd