Fonduri europene: Probleme similare celor din vechiul POSDRU persistă în noul POCU, se plâng aplicanții
Claudiu Zamfir

Fonduri europene: Probleme similare celor din vechiul POSDRU persistă în noul POCU, se plâng aplicanții

Thumbnail

Organizațiile non-guvernamentale (ONG) reunite în Coaliția ONG-uri pentru Fonduri Structurale, care au aplicat pentru fondurile europene din Programul Operațional Capital Uman (POCU) se plâng că în POCU 2014-2020 persistă unele probleme care au afectat absorbția fondurilor europene din predecesorul acestuia, Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 2007-2013.

Coaliția a prezentat recent raportul „Fonduri Europene pentru comunități dezavantajate. Studiu de caz: Dezvoltare Locală Integrată”, realizat, la inițiativa sa, de Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe). Apelurile privind Dezvoltarea Locală Integratp (DLI) au vizat și o compnentă de antreprenoriat, în care beneficiarii finali pot obține fonduri nerambursabile de maximum 25.000 de euro fiecare pentru a-și deschide mici afaceri. Un exemplu poate fi găsit AICI.

Raportul constată că în noul POCU 2014-2020, aplicanții au întâmpinat probleme cu încărcarea documentelor în sistemul informatic pentru gestionarea fondurilor europene MySMIS 2014, al Ministerului Fondurilor Europene (MFE).

„În termeni de birocrație, cercetarea ne-a arătat că beneficiarii se confruntă în continuare cu probleme similare celor din perioada POSDRU. De exemplu, încărcarea datelor în MySims este dificilă, iar Autoritatea de Management solicită aceleași date și în format printat, ceea ce presupune o risipă de resurse”, se arată în raport.

Alte probleme reclamate la POCU:

  • Și achizițiile au pus probleme implementatorilor. Întocmirea planului de achiziții la nivel de proiect, în funcție de codurile CPV, a condus la realizarea achizițiilor unor produse sau servicii de valoare mică prin proeceduri complexe, altele decât achiziția directă.
  • Prelungirea procesului de contractare a însemnat că implementatorii au fost nevoiți să depună de mai multe ori diverse certificate ale căror termene de valabilitate era unul limitat.
  • După contractare, chiar și termenele de plată au avut în unele cazuri întârzieri importante.
  • Comunicarea Autorității de management /Organismului Intermediar către implementatori este una deficitară conform datelor furnizate de aceștia din urmă. Nu au existat informații publice despre motivele pentru care se prelungesc procesele de evaluare și contractare atât de mult. Această impredictibilitate afectează activitatea implementatorilor și dincolo de proiectul POCU, mai ales dacă ne uităm la managementul financiar al instituțiilor.
  • Lipsește o interacțiune periodică a AM/OIR cu beneficiarii, spațiu în care beneficiarii să poată primi răspunsuri la întrebări, să poată primi orientare în cazul unor proceduri administrative, clarificări asupra unor aspecte din manualui beneficiarului etc.

Totuși, în privința apelurilor POCU pentru Dezvoltare Locală Integrată (DLI), care au fost studiate în raport, ONG-urile au constatat și îmbunătățiri comparativ cu vechiul POSDRU. „Un plus a constat în intervenția integrată impusă în cadrul apelului. Astfel, având în vedere că inițiatorii proiectului ar fi putut alege între mai multe opțiunii de intervenție (din domenii indicate – educație, ocupare, antreprenoriat, servicii de sănătate și sociale, locuire, discriminare etc.) care, în plus, trebuia corelate și sincronizate, înțelegem o dată în plus de ce analiza preliminară a fost un pas necesar”.

Raportul face Ministerului Fondurilor Europene și celorlalte autorități implicate în managementul fondurilor europene din POCU o serie de recomandări, printre care:

  • Recomandăm ca Autoritatea de Management să clarifice modul în care organizațiile care implementează proiecte în cadrul acestor apeluri pot să ajusteze lista activităților derulate, concomitent cu bugetul proiectului, chiar pe parcursul implementării acestuia, fundamentat, pentru a răspunde unor nevoi neidentificate în cadrul analizei reliminare, constatate pe parcursul implementării, contribuind astfel semnificativ la succesul proiectului (eventual ajustând corespunzător și lista indicatorilor și rezultatelor anticipate). În unele dintre aceste situații, analiza preliminară a unui proiect nu a putut anticipa anumite dificultăți care, prin natura lor, blochează atingerea rezultatelor asumate de proiect. Acest tip de situație se regăsește și în cazul altor apeluri de proiecte din cadrul POCU. Astfel că ar fi util ca Manualul Beneficiarului să cuprindă un capitol dedicat ajustărilor permise în cazul proiectelor contractate la o distanță mare de la momentul depunerii.

 

  • Este recomandabilă monitorizarea cu atenție în proiecte a componentei de dezvoltare a unor inițiative antreprenoriale în comunitățile marginalizate. În condițiile în care profilul sociodemografic al beneficiarilor, așa cum este definit în ghid, diferă fundamental de profilul socio-demografic al unui antreprenor - luând în calcul și concurența noilor inițiative cu cele ale unor antreprenori locali mai vechi -, anticipăm că asistența oferită în proiect și cursurile de formare previzionate nu vor fi suficiente pentru a asigura dezvoltarea unor afaceri viabile pe plan local de către persoane din grupul țintă (chiar dacă sumele alocate acestora sunt consistente).

 

  • Este recomandabil a se analiza posibilitatea introducerii unei excepții în aceste situații astfel încât inițiativele antreprenoriale să poată fi dezvoltate și prin implicarea persoanelor din afara grupului țintă din comunitate/localitatea vizată de proiect, în parteneriat cu beneficiarii, ținând cont și de rigorile instrumentelor structurale în alocarea fondurilor pentru stimularea dezvoltării afacerilor în cadrul altor linii de finanțare, dedicate direct antreprenorilor. Această recomandare vizează atât proiectele aflate în implementare, dar și cele care vor urma a fi implementate în cadrul acestui apel sau a unor apeluri viitoare. Și în acest caz, ajustarea indicatorilor și a bugetelor disponibile este preferabilă formării unor întreprinderi economice sortite eșecului.

 

  • Recomandăm lansarea unui apel de proiecte (eventual în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă) special pentru a crea, prin formare, experți în cadrul UAT-urilor capabili să pregătească și să gestioneze proiecte singuri sau capabili să aibă un rol central în managementul acestora. Cercetarea derulată ne arată că UAT-urile care administrează comunitățile marginalizate unde se derulează inițiativele documentate de noi au o slabă capacitate de atragere și gestionare a proiectelor din fonduri externe, sunt practic totalmente dependente de contribuția unor parteneri externi. Acest fapt afectează sustenabilitatea intervențiilor de acest tip și diminuează resursele din proiect orientate către actori locali. Mai mult este cunoscut că cele mai de succes localități în utilizarea fondurilor europene au fost cele unde autoritățile locale și-au dezvoltat astfel de departamente specializate în gestionarea acestor fonduri. Această recomandare are în vedere actualul exercițiu financiar.

 

  • Una din dificultățile majore în finalizarea cu succes a proiectelor, conform rezultatelor identificate în cercetarea întreprinsă, este plasarea pe piața muncii a beneficiarilor. Această dificultate este cu atât mai ridicată în comunitățile marginalizate în care oportunitățile de angajare sunt reduse sau distanța de la acestea până la un centru urban unde pot fi identificate mai multe oportunități de angajare este mare. Recomandarea în acest cadru este ca autoritățile competente să clarifice din timp care sunt implicațiile modificărilor legislative adoptate după scrierea proiectului relevante în acest proces și monitorizarea procesului de implementare a proiectelor să pună un accent deosebit asupra eforturilor de îndeplinire a indicatorilor de ocupare în cadru proiectelor. De asemenea este important a evalua distinct proiectele și din punctul de vedere al realismului indicatorilor propuși. Recomandarea anterioară, care ar permite includerea, pe parcursul implementării proiectului, de noi activități relevante ar putea ajuta în acest proces. Această recomandare vizează atât actualul ciclu de programare, dar și cel viitor.

 

  • O altă recomandare constă în asigurarea accesului, în manieră transparentă, la date asupra evoluției rezultatelor implementării proiectelor, astfel încât chiar procesul de evaluare a impactului utilizării instrumentelor structurale în actualul ciclu de programare să fie ușurat. Este important a fi publicată și metodologia care va fi utilizată pentru evaluarea impactului acestui apel având în vedere că metodologia standard de evaluare a impactului unui program de intervenție necesită colectare și prelucrare periodică de date (longitudinal), atât de la comunitățile beneficiare de suport cât și de la unele comunități de control care nu sunt prinse în programul de intervenție - în această manieră se poate decela efectul intervenției în sine datorate programului al cărui impact este evaluat de efectul altor evoluții socio-economice (precum creștere economică sau o perioadă de criză economică generală). Această recomandare vizează atât actualul, cât și viitorul ciclu de programare.

Raportul realizat de CeRe, la inițiativa Coeliției ONG-uri pentru Fonduri Structurale, a fost finanțat de Open Society Foundations.

Prin Programul Operațional Capital Uman (POCU) 2014-2020, România are la dispoziție fonduri europene de peste 4,37 miliarde de euro din Fondul Social European. Până la data de 2 februarie 2018, România avea absorbție zero în proiectele POCU, potrivit celor mai recente date dispozibile pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene (MFE).

În perioada de programare 2007-2013, prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), România a avut la dispoziție 3,4 miliarde de euro din Fondul Social European, din care a absorbit 80,5%. Programul a fost afectat de corecții financiare, iar multe dintre organizațiile care au derulat proiecte au primit plățile de la stat cu întârziere, intrând în dificultăți financiare grave.

Raport-fonduri by Claudiu on Scribd

Vizualizari
2031
Conţinut
Parerea ta despre articol

Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație (comunicare) nu angajează decât autorul iar Comisia Europeană nu este răspunzătoare de folosirea în alte scopuri a informațiilor conținute.

Adauga comentariu
poza de profil
Udrescu
Daniel
Cea mai mare problema este scrisul mic din notele de subsol. De exemplu APDRP sau mai nou APIA a comis poate cea mai mare frauda cu fonduri europene. Peste 100.000 de proiecte pt 2007-2013 cu un prejudiciu estimat pentru beneficiarii de proiecte de peste 2 miliarde euro. Este greseala? Unde sunt banii atunci? Este infractiune? Cine o investigheaza?


Fosta APDRP, actual AFIR, a stabilit contractele în lei la un curs istoric la data depunerii studiului de fezabilitate. Adica a ţinut contabilitate dublă, de fapt, o evaziune fiscală şi delapidare. Cu Comunitatea europeană a inregistrat platile la cursul reglementat de art. 13 alin. (2) din Regulamentul European nr. 883/2006, iar cu beneficiarii de proiect a ţinut o contabilitate la cursul neconform cu legislaţia Uniunii Europene. Intră sau nu în domeniul penal al infracţiunilor de fals, uz de fals, delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală?

Adica iti spun ca iti dau 100.000 de euro la cursul din luna precedenta, dar statul roman pastreaza diferenta de curs dintre cele doua metode si iti da 90.000 de euro la cursul proiectului de fezabilitate, adica la cursul de acum 5 ani.
Intrebare: Daca si alte programe similare din Romania au aceiasi metoda? Cine este creierul acestor inginerii financiare? Ca ele vin de la statul roman, Junker spunand ca Romania nu are o astfel de derogare.

- Ultimele știri -

Cookie Settings