Taxe 2022: TVA, tichete, plafoane relevante și altele

Antreprenorii din România trebuie să fie atenți la o serie de noutăți fiscale care intră în vigoare în anul 2022, precum și la măsuri introduse mai înainte, care ar putea să scape neobservate. Iată o scurtă listă...

1. TVA 5% la audiobooks, lemne de foc, locuințe scumpe

De la 1 ianuarie 2022 se aplică o cotă redusă de TVA de 5% pentru audiobook-uri și alte cărți în format electronic, la fel ca la cărțile tipărite. Mai exact, cota de 5% TVA este pentru „livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, pe suport fizic și/sau pe cale electronică, cu excepţia celor care au, în totalitate sau în mod predominant, un conținut video sau un conținut muzical audio și a celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii”.

Din decembrie 2021, se aplică TVA 5% pentru livrarea lemnelor de foc, iar din 1 ianuarie 2022 și pentru energia termică (pentru perioada rece, 1 noiembrie - 31 martie).

TVA de 5% se aplică și locuințelor noi cu preț de până la 700.000 de lei, destinate cumpărătorilor persoane fizice, prin OUG 130/2021.

2. TVA pe platformele de comerț online

De la 1 iulie 2021 au intrat în vigoare noile norme europene privind TVA în comerțul de la distanță:

- Vânzările la distanţă au devenit vânzări intracomunitare de bunuri la distanţă şi vânzări la distanţă de bunuri importate în UE din teritorii terţe sau ţări terţ.

- Se consideră că interfaţa electronică (marketplace-uri, portaluri de comerț online, aplicații, platforme și mijloace similare) a primit şi a livrat ea însăşi bunurile respective (cumpărător-revânzător) atunci când:

• facilitează vânzarea la distanţă de bunuri importate din teritorii terţe sau ţări terţe în loturi cu o valoare intrinsecă de maximum 150 eur (art. 270 al 15 Cod fiscal)
• facilitează livrarea de bunuri în UE (livrările interne şi vânzările intracomunitare de bunuri la distanţă) de către o persoană impozabilă nestabilită în UE către o persoană neimpozabilă (art. 270 al 16 Cod fiscal).

Până la 1 iulie 2021 regimul special TVA prevăzut la art. 314 Cod fiscal era aplicat numai pentru servicii furnizate pe cale electronică, de telecomunicaţii, de radiodifuziune şi de televiziune prestate de persoane impozabile nestabilite în UE către persoane neimpozabile din UE. De la 1 iulie 2021, acest regim special, se extinde şi pentru serviciile prestate de firme non-UE catre consumatori finali stabiliți în UE şi care, potrivit art. 278 din Codul fisal, au locul prestării în UE. Regimul non-UE se aplică exclusiv de firmele nestabilite în UE şi numai pentru prestări de servicii care au locul prestării în UE efectuate către consumatorii finali.

- Regimul special UE este un regim special pentru declararea şi plata TVA datorată în alte state membre într-un singur stat membru, pentru prestările de servicii şi vânzările intracomunitare la distanţă (OSS - one stop shop). Începând cu 1 iulie 2021 ghişeul unic a fost extins şi pentru alte operaţiuni decât serviciile furnizate pe cale electronică, de telecomunicaţii, de radiodifuziune şi de televiziune prestate de către persoane stabilite în UE către persoane neimpozabile stabilite în alte state membre, precum şi pentru vânzările intracomunitare la distanţă efectuate atât de furnizori stabiliţi în UE, cât şi de către furnizori nestabiliţi în UE. Nu este un regim obligatoriu, este doar o măsură de simplificare prin care plata TVA datorată în alte state membre se plăteşte într-un singur stat membru.

- Firmele non-UE care aleg ca stat membru de înregistrare România pentru aplicarea regimului non-UE trebuie să depună o declaraţie pe cale electronică la organele fiscale şi vor primi un cod special de TVA. De asemenea trimestrial trebuie să depună o declaraţie specială de TVA, întocmită în euro şi care cuprinde, pe lângă alte informaţii, baza impozabilă şi TVA datorată în fiecare stat membru de consum. TVA datorată în alte state membre (în cotele aplicabile în statele membre de consum) se achită în România, într-un cont indicat de autoritatea fiscală, ulterior sumele fiind transferate către statul membru de consum.

- Începând cu 1 iulie 2021 regula generală privind locul vânzării intracomunitare la distanţă este stabilită de noul al. (2) al art. 275 Cod fiscal la locul în care se află bunurile în momentul în care se încheie expedierea bunurilor către client (se modifică locul vânzării la distanţă şi sunt eliminate plafoanele de vânzări la distanţă practicate de statele membre între 35.000 şi 100.000 euro).

- Firmele care realizează vânzări intracomunitare de bunuri la distanţă au opţiunea de a aplica regimul special UE prevăzut la art.315 Cod fiscal, pentru a plăti TVA datorată în alte state membre într-un singur stat membru sau pot să se înregistreze în fiecare stat membru în care se încheie expedierea bunurilor, pentru a plăti TVA datorată. Prin art. 278^1 introdus în Codul fiscal se stabileşte un plafon de 10.000 euro care în lei reprezintă în România 46.337 lei, plafon care cuprinde: vânzările intracomunitare de bunuri la distanţă prestările de servicii furnizate pe cale electronică, de telecomunicaţii, de radiodifuziune şi de televiziune, furnizate către persoane neimpozabile stabilite în UE, dar în alt stat membru decât statul prestatorului.

Plafonul nu se aplică de orice firmă, ci numai de către cele car îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute la art. 278^1 Cod fiscal:

• a) furnizorul sau prestatorul este stabilit sau, dacă nu este stabilit, îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită într-un singur stat membru;
• b) sunt prestate servicii (furnizate pe cale electronică, de telecomunicaţii, de radiodifuziune şi de televiziune) către persoane neimpozabile care sunt stabilite, îşi au domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită în orice stat membru, altul decât statul membru prevăzut la lit. a), sau sunt expediate ori transportate bunuri către un stat membru, altul decât statul membru prevăzut la lit. a); şi
• c) valoarea totală, fără TVA, a operaţiunilor prevăzute la lit. b) nu depăşeşte, în anul calendaristic curent, 10.000 euro sau echivalentul acestei sume în moneda naţională şi nici nu a depăşit această sumă în cursul anului calendaristic precedent.

- Începând cu 1 iulie 2021 s-a eliminat scutirea de TVA pentru importul bunurilor cu o valoare intrinsecă de până la 10 euro, toate bunurile importate fiind supuse TVA. Pentru a simplifica declararea şi plata TVA la importul bunurilor cu valoare redusă au fost introduse următoarele simplificări:

• regimul special pentru vânzările la distanţă de bunuri importate, prevăzut la art. 315^2 Cod fiscal (IOSS - import one stop shop, similar OSS)
• mecanismul special pentru declararea şi plata TVA, prevăzut la art. 315^3 Cod fiscal (atunci când nu se aplică IOSS art. 315)

- Începând cu 1 iulie 2021 se elimină scutirea de TVA pentru importul bunurilor cu o valoare intrinsecă de până la 10 euro, toate bunurile importate fiind supuse TVA.

- Vânzarea la distanţă de bunuri importate din teritorii terţe sau ţări terţe acoperă numai bunurile, cu excepţia produselor supuse accizelor, în loturi cu o valoare intrinsecă de maximum 150 euro.

3. Tichete cadou 2022

Începând cu 1 ianuarie 2022, firmele pot acorda tichete cadou doar propriilor angajați, conf. OUG 130/2021. În cazul cadourilor în bani şi/sau în natură, inclusiv tichetelor cadou, pe firmele le oferă angajaților de sărbători, a crescut plafonul neimpozabil și care nu se cuprinde în baza de calcul al contribuțiilor sociale de la 150 lei la 300 de lei pentru fiecare persoană și fiecare eveniment. E vorba de cadourile de Paşte, Crăciun, sărbători similare din alte religii, de 8 Martie, 1 Iunie.  

4. Închisoare pentru angajatorii care nu plătesc impozitele aferente salariilor angajaților

Tot prin ordonanța trenuleț 130/2021, se stipulează că, de la 1 martie 2022, antreprenorii sau administratorii de frme care nu plătesc la timp impozitele și contribuțiile aferente salariilor angajaților riscă închisoarea. „Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amendă reținerea și neplata, încasarea și neplata ori, după caz, nereținerea sau neîncasarea, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a impozitelor și/sau contribuțiilor prevăzute în anexa la prezenta lege” - prevede OUG.  Se reincriminează fapta de reținere și neplată, respectiv se incriminează fapta de încasare şi neplată, în cel mult 60 de zile de la termenul de scadență prevăzut de lege, a impozitelor și/sau contribuţiilor cu reținere la sursă.

5. Firmele, obligate la SPV

De la 1 martie 2022, firmele din România, PFA, cei cu profesii liberale vor fi obligați să se înregistreze în Spațiul Privat Virtual (SPV). Persoanele juridice, asocierile şi alte entităţi fără personalitate juridică, P.F.A-urile, profesiile liberale, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale vor trimite la ANAF documente doar prin SPV. Altfel, nu le vor fi luate în considerare.

6. Raportarea SAF-T pentru companiile mari

Companiile care sunt mari contribuabili trebuie să depună la ANAF fișierul de control fiscal SAF-T - declarația D406. Cei care sunt deja mari contribuabili fac raportarea SAF-T de la 1 ianuarie 2022, iar cei care urmează să se încadreze ca mari contrbuabili fac raportarea SAF-T din 1 iulie 2022. Ei beneficiază de perioadă de grație de 6 luni.

Contribuabilii mijlocii vor începe raportarea SAF-T din 2023, iar cei mici, din 2025.

7. e-Factura

De la 1 iulie 2022, companiile care furnizează B2B bunuri considerate a fi cu risc ridicat de evaziune ficală vor emite facturi în sistem electronic, prin e-Factura, indiferent dacă firmele beneficiare sunt sau nu înrolate în registrul RO-Factura. Momentan, ANAF nu a emis lista produselor cu risc fiscal.

8. Casele de marcat electronice

Deja de la 30 noiembrie 2021 comercianții, indiferent de dimensiuni, au obligația să utilizeze case de marcat electronice, cu conectare la ANAF. Fiscul amenință firmele cu amenzi  de la 8.000 la 10.000 lei, în caz de neconformare la regulile privind casele de marcat electronice.

9. Reduceri de impozit pentru firme

Printr-o facilitate fiscală adoptată de stat în 2020, firmele care își vor menține capitalul propriu pozitiv și la un nivel de cel puțin jumătate din capitalul social vor putea primi o reducere a impozitului de 2%. De asemenea, firmele vor putea beneficia de o bonificație mai mare din impozitul datorat dacă își majorează capitalul propriu față de anul precedent. Reducerea poate ajunge la maximum 15% dacă toate condițiile sunt îndeplinite - explică Deloitte.

10. Principalele plafoane fiscale 2022:

• Încadrarea la impozitul pe venitul microîntreprinderii (1% sau 3%) în anul 2022 se va face la venturi de maximum 4.948.100 lei, pentru că euro a fost cotat la 4,9481 lei în data de 31 decembrie 2021. Firmele care vor sări acest plafon vor trece la impozit de 16% din profit sau la impozit specific HoReCa, după caz. Pentru anul 2021, încadrarea se face la plafonul de 4.869.400 lei.
• Pentru persoane fizice, plafonul de venituri pentru trecere la impozitarea în sistem real sau revenire la normă de venit este 492.004 lei (100.000 euro, la cursul mediu anual de 4,9204 lei/euro).
• Patronii/acționarii care obțin venituri din dividende trebuie să fie atenți acum la plafonul de 27.600 lei, reprezentând 12 salarii minime brute. Cei care au avut venituri din dividende și alte venituri din activități independente peste acest plafon în anul 2021 trebuie să plătească în 2022 contribuție la sănătate (CASS) de 10%. Pentru veniturile pe anul 2022, plafonul relevant este 30.600 lei, reprezentând 12 salarii minime brute (de câte 2550 lei).
• 300.000 lei a rămas pragul cifrei de afaceri peste cae se face obligatoriu înregistrarea firmelor ca plătitoare de TVA.

11. Zile libere 2022:

• 24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Române) - pică într-o zi de luni,
• 22 aprilie (Vinerea Mare),
• 24 şi 25 aprilie (Paştele ortodox) - duminică şi luni,
• 1 mai (Ziua Muncii) - duminică,
• 1 iunie (Ziua Copilului) - miercuri,
• 12 şi 13 iunie (prima şi a doua zi de Rusalii) - duminică şi luni,
• 15 august (Adormirea Maicii Domnului) - luni,
• 30 noiembrie (Sf. Andrei) - miercuri,
• 1 decembrie (Ziua Naţională) - joi,
• 25 şi 26 decembrie 2022 (prima şi a doua zi de Crăciun) - duminică şi luni.

12. Impozit pe crypto și NFT

Impozitul pe veniturile obținute din tranzacțiile cu criptomonede nu este ceva nou, a fost încadrat legislativ încă din 2019 în România. În decembrie 2021, ANAF a scos și o broșură pentru impozitarea crypto. Practic, ANAF percepe impozit la schimbarea criptomonedei în bani fiat.

Impozitul pe venit datorat se calculează de către contribuabil, pe baza declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice prin aplicarea cotei de 10% asupra câştigului din transferul de monedă virtuală. Câștigul din transferul de monedă virtuală se determină ca diferenţă pozitivă între preţul de vânzare şi preţul de achiziţie, inclusiv costurile directe aferente tranzacţiei. Câştigul sub nivelul a 200 lei/tranzacţie NU se impozitează, cu condiţia ca totalul câştigurilor într-un an fiscal să nu depăşească nivelul de 600 lei.

Impozitarea NFT-urilor nu a fost legiferată distinct. Într-o broșură din decembrie 2021, ANAF asimilează veniturile din NFT cu cele din drepturi de autor.

Potrivit ANAF, „veniturile obținute de persoanele fizice  din tranzacționarea jetoanelor nefungibile  (NFT, după termenul englezesc non-fungible token) reprezintă venituri impozabile”. Veniturile impozabile cuprind atât veniturile în numerar (care presupun o  remunerație financiară), cât şi cele în natură (spre ex. produse, servicii, călătorii etc.).

Persoanele fizice care obțin venituri din vânzarea, pe platforme specializate, denumite blockchain, de conținut sub forma unor fişiere digitale (NFT), în condițiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, au obligația de a declara aceste venituri, indiferent dacă aceste venituri sunt realizate din România sau din străinătate, în Declarația unică privind impozitul pe venit şi contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, cu respectarea prevederilor art. 71 şi art. 72¹ sau art. 73, după caz, din Codul fiscal.

Venituri din drepturi de proprietate intelectuală - în situația în care creatorul de conținut va obține, ulterior vânzării inițiale, venituri din vânzările recurente/repetate (NFT royalties) are, de asemenea, obligația declarării acestor venituri în Declarația unică privind impozitul pe venit şi contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, la aceeaşi categorie de venit.