Noi reguli UE privind lucrul pe platforme digitale, gen Glovo, Bolt, Tazz

Uniunea Europeană vrea să introducă noi reguli privind protecția celor care lucrează prin intermediul platformelor digitale, cum sunt aplicațiile de livrări Glovo, Bolt, Tazz și alte astfel de companii care activează în așa-numita „gig economy”.

Comisia Europeană a propus un set de măsuri despre care susține că va îmbunătăți condițiile de muncă în ceea ce privește lucrul pe platforme și va sprijini dezvoltarea durabilă a platformelor digitale de muncă din UE.

Pe scurt, noile norme UE „vor garanta că persoanele care lucrează prin intermediul platformelor digitale de muncă se pot bucura de drepturile în materie de muncă și de beneficiile sociale care le revin”. Acești lucrători vor beneficia și de protecție suplimentară în ceea ce privește utilizarea gestionării algoritmice (și anume, sisteme automatizate care sprijină sau înlocuiesc funcțiile manageriale la locul de muncă) - susține executivul comunitar.

Un set comun de norme ale UE va oferi o securitate juridică sporită, permițându-le astfel platformelor digitale de muncă să beneficieze pe deplin de potențialul economic al pieței unice și de condiții de concurență echitabile.

Pachetul legislativ propus de Comisia Europeană cuprinde 3 proiecte de acte normative:

•     O comunicare prin care se stabilesc abordarea și măsurile la nivelul UE în materie de lucru pe platforme. Măsurile sunt completate de acțiuni pe care autoritățile naționale, partenerii sociali și alți actori relevanți ar trebui să le întreprindă la nivelul lor. Comunicarea urmărește, de asemenea, să pună bazele activității privind viitoarele standarde globale pentru lucrul de înaltă calitate pe platforme;
•     O propunere de directivă privind îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrul pe platforme. Propunerea include măsuri pentru a stabili în mod corect statutul profesional al persoanelor care lucrează prin intermediul platformelor digitale de muncă și noi drepturi atât pentru lucrători, cât și pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă în ceea ce privește gestionarea algoritmică;
•     Un proiect de orientări care clarifică aplicarea legislației UE în domeniul concurenței în cazul contractelor colective de muncă ale persoanelor care desfășoară o activitate independentă fără angajați și care doresc să își îmbunătățească condițiile de muncă. Orientările includ persoanele care lucrează prin intermediul platformelor digitale de muncă.

Directiva privind îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrul pe platforme

Cel mai important proiect este cel al Directivei privind îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrul pe platforme. Această propunere vizează:

•     Statutul profesional al lucrătorilor pe platformele digitale

Comisia susține că directiva propusă urmărește să asigure faptul că persoanelor care lucrează prin intermediul platformelor digitale de muncă li se acordă statutul profesional legal corespunzător cu condițiile lor reale de muncă. Aceasta oferă o listă de criterii de control pentru a stabili dacă platforma este un „angajator”. În cazul în care platforma îndeplinește cel puțin două dintre aceste criterii, se presupune că, din punct de vedere juridic, este un angajator. Prin urmare, persoanele care lucrează prin intermediul acestor platforme ar beneficia de drepturile sociale și de muncă care decurg din statutul de „lucrător”.

Pentru cei care sunt reclasificați ca lucrători, acest statut înseamnă dreptul la un salariu minim (acolo unde există), la negocieri colective, la timp de lucru și la protecția sănătății, dreptul la concediu plătit sau un acces mai bun la protecția împotriva accidentelor de muncă, la prestații de șomaj și de boală, precum și la pensii pentru limită de vârstă de tip contributiv. Platformele vor avea dreptul de a contesta sau de a „respinge” această clasificare, precum și sarcina de a dovedi că nu le revine niciun raport de muncă. Criteriile clare pe care le propune Comisia vor oferi platformelor o mai mare securitate juridică, vor reduce costurile de judecată și vor facilita planurile de afaceri.

• Gestionare algoritmică

Anumite decizii luate automat de aplicații, prin tehnologiile încorporate, ar urma să fie monitorizate de oameni ca decidenți.

Propunerea de directivă ar spori transparența în utilizarea algoritmilor de către platformele digitale de muncă, ar asigura monitorizarea de către oameni a respectării condițiilor de muncă și ar urma să autorizeze contestarea deciziilor automatizate.

Aceste noi drepturi vor fi acordate atât lucrătorilor, cât și persoanelor care desfășoară cu adevărat activități independente.

•     Asigurarea respectării legislației, transparență și trasabilitate

Autoritățile naționale întâmpină adesea dificultăți în accesarea datelor privind platformele și persoanele care lucrează prin intermediul acestora. Este încă și mai dificil atunci când platformele digitale de muncă funcționează în mai multe state membre, ceea ce face să fie neclar de unde se lucrează pe platforme și cine lucrează prin intermediul lor.

 Comisia Europeană susține că propunerea sa va asigura o mai mare transparență în ceea ce privește platformele, clarificând obligațiile existente de a declara munca la autoritățile naționale și solicitând platformelor să pună la dispoziția autorităților naționale informații esențiale cu privire la activitățile lor și la persoanele care lucrează prin intermediul lor.

Ce prevede comunicarea privind condițiile de muncă

Comisia Europeană a emis și un act la nivel de comunicare, intitulat „Condiții de muncă mai bune pentru o Europă socială mai puternică: valorificarea deplină a beneficiilor digitalizării pentru viitorul muncii”.

Astfel, Comisia invită statele membre, partenerii sociali și toți actorii relevanți să prezinte măsuri concrete de îmbunătățire a condițiilor de muncă în ceea ce privește lucrul pe platforme.

Scopul său declarat este de „a valorifica beneficiile transformării digitale și de a proteja economia socială de piață europeană”. De asemenea, UE dorește să conducă prin puterea exemplului și să contribuie la viitoarele standarde mondiale pentru lucrul de înaltă calitate pe platforme. Platformele funcționează transfrontalier și justifică o abordare de reglementare transfrontalieră.

Orientările privind aplicarea legislației UE în domeniul concurenței

Al treilea document emis de Comisie este sub forma unor orientări privind aplicarea legislației UE în domeniul concurenței în cazul contractelor colective ale persoanelor care desfășoară o activitate independentă fără angajați.

Propunerea de orientări se referă la „persoanele care lucrează pe deplin pe cont propriu și care nu angajează alte persoane”.

Proiectul își propune să ofere securitate juridică și să garanteze că legislația UE în materie de concurență nu împiedică eforturile anumitor persoane care desfășoară o activitate independentă fără angajați de a-și îmbunătăți în mod colectiv condițiile de muncă, inclusiv remunerația, în cazurile în care se află într-o poziție relativ slabă, de exemplu atunci când se confruntă cu un dezechilibru semnificativ în ceea ce privește puterea de negociere.

Proiectul de orientări acoperă atât situațiile online, cât și pe cele offline.

Etapele următoare

Propunerea Comisiei de directivă privind îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrul pe platforme va fi discutată acum de Parlamentul European și de Consiliu. Odată adoptată, statele membre vor avea la dispoziție doi ani să transpună directiva în dreptul național.

Proiectul de orientări privind aplicarea legislației UE în domeniul concurenței va fi supus unei consultări publice de opt săptămâni pentru a colecta feedback de la părțile interesate, după care orientările vor fi adoptate de Comisie. Orientările sunt obligatorii pentru Comisie în ceea ce privește interpretarea sa ulterioară și asigurarea respectării normelor UE în materie de concurență.

Economia platformelor digitale crește rapid. Astăzi, peste 28 de milioane de persoane lucrează prin intermediul platformelor digitale de muncă în UE. În 2025, se preconizează că numărul acestora va ajunge la 43 de milioane de persoane. Marea majoritate a acestora desfășoară cu adevărat activități independente. Cu toate acestea, se estimează că 5,5 milioane sunt clasificate incorect ca persoane care desfășoară activități independente. Între 2016 și 2020, veniturile din economia platformelor au crescut de aproape cinci ori, de la aproximativ 3 miliarde EUR la aproximativ 14 miliarde EUR.

Platformele digitale de muncă creează oportunități pentru întreprinderi, lucrători și persoanele care desfășoară activități independente și oferă un acces îmbunătățit la servicii pentru consumatori. Cu toate acestea, noile modalități de lucru aduc cu ele și noi provocări. Devine tot mai dificil să se clasifice corect statutul profesional al persoanelor, ceea ce duce, în unele cazuri, la drepturi ale lucrătorilor și la protecție socială inadecvate. În plus, utilizarea algoritmilor în activitatea platformelor poate ridica probleme de responsabilitate și transparență.