Salariul minim, 50% din salariul mediu - criteriu orientativ aprobat de europarlamentarii din Comisia de muncă

Salariul minim statutar în statele membre UE, inclusiv România, ar urma să fie stabilit de către autoritățile naționale ghidându-se și după nivelul internațional recunoscut de 50% din salariul mediu și 60% din salariul median, potrivit unui proiect legislativ aprobat de europarlamentarii din Comisia pentru muncă (EMPL).

Comisia de ocupare a forței de muncă (EMPL) a Parlamentului European a aprobat, joi, raportul privnd propunerea Comisiei Europene de directivă privind „un salariu minim adecvat în Uniunea Europeană”. Raportul trebuie supus plenului PE.

Viitoarea directivă NU va institui un salariu minim pe toată Uniunea Europeană, dar va veni cu o serie de criterii de care statele membre vor ține cont atunci când își stabilesc intern salariul minim pe economie.

Printre altele, textul adoptat de Comisia EMPL din Parlamentul European prevede că „nivelul recunoscut internațional, de 60% din salariul median brut și 50% din salariul mediu, poate ajuta la orientarea evaluării gradului de adecvare a salariului minim în relație cu nivelul brut al salariilor”.

„Statele membre vor evalua și raporta asupra gradului de adecvare a salariilor minime statutare și vor putea folosi valori indicative de referință pentru a-și orienta evaluarea gradului de adecvare a salarului minim statutar în relație cu nivelul general al salariilor brute, cum ar fi acele niveluri folosite în mod obișnuit în plan internațional, de 60% din salariul median brut și 50% din salariul minim brut. Aproape toate statele membre UE care au salariu minim statutar (cum este și România - n.r.) se situează sub acest nivel” - se arată într-un amendament de compromis din Comisia de muncă a PE.

Salariul minim în UE: Ce au mai discutat europarlamentarii EMPL

• De asemenea, un instrument pe care statele membre UE ar fi bine să-l folosească la stabilirea salariului minim este un coș național de bunuri și servicii „la prețuri reale”. Potrivit unui amendament, acest coș ar trebui să cuprindă costurile cu cazarea adecvată, mâncare sănătoasă, îmbrăcăminte, mijloace de comunicare, transport și energie suspenabile, îngrijire personală, îngrijire medicală și medicamente, îngrijirea copilului, resurse pentru participare în societate, sport, activități culturale și educaționale, asigurări și economii pentru situații neprevăzute. Aici ar mai intra și TVA-ul la aceste produse și servicii.
• Totodată, nu sunt deductibile din salariul minim indemnizații precum cele de cazare a muncitorilor.
• Viitoarea directivă ar urma să se aplice tuturor lucrătorilor, indiferent dacă sunt în sectorul public sau la firme private, inclusiv celor care lucrează prin intermediul platfrmelor digitale (cum sunt cele de livrări de exemplu), lucrătorilor casnici, ucenicilor, stagiarilor, lucrătorilor  fictiv-independenți etc.
• O altă prevedere spune că statele membre UE vor trebui să ia măsuri pentru actualizarea salariului minim cel puțin o dată pe an, pentru a menține gradul de adecvare și corectitudinea remunerației.

Drumul propunerii legislative până la a deveni directivă este unul dificil, care implică și negocieri de durată cu Consiliul UE (miniștri ai statelor membre). Ulterior, statele membre dau legi naționale pentru transpunerea directivei în legislația internă.

Salariul minim în România

În România, salariul minim brut este de 2300 de lei, în anul 2021. Angajatul primește un salariu net (în mână) de 1386 lei, iar angajatorul suportă un cost salarial total de 2352 lei (salariul complet).

De la 1 ianuarie 2022, salariul minim brut în România va crește la 2.550 lei pe lună (10,9% față de nivelul actual). La un salariu minim brut de 2550 de lei, angajatul va primi în mână un salariu net de 1524 de lei, iar firma va plăti un cost total salarial de 2607 lei.

Dacă s-ar aplica orientările invocate în proiectul de directivă, salariul minim ar mai crește. Să luăm orientativ salariul mediu pe luna septembrie, care, conform INS, a fost de 5732 de lei (cu toate că pe tot anul va fi mai mic, cel mai probabil). Astfel, 50% din salariul mediu ar însemna un salariu minim brut de 2866 de lei.

La un eventual salariu minim brut de 2866 de lei, salariul minim net ar fi de 1698 lei, iar firma ar fi nevoită să plătească un cost salarial complet de 2930 lei.

Evident, orice creștere a salariului minim antrenează o creștere a salariului mediu, care antrenează anul următor încă o creștere a salariului minim, în cascadă, așa cum am mai atras atenția pe StartupCafe.ro, anterior.

În anul 2021, în România, 1.290.000 de salariați primesc salariul minim brut garantat în plată de 2.300 lei, respectiv de 2.350 lei pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare un număr de circa, conform datelor oficiale de la Ministerul Muncii.

Practic, sunt încadrați la salariul minim aproximativ 22,9% din numărul total de salariați activi - 5.670.000. Majoritatea angajaților încadrați la salariul minim sunt în mediul privat - mai spune Ministerul Economiei.

Ministerul Muncii spune că la stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru anul 2022 la valoarea de 2.550 lei s-a avut în vedere o formulă de calcul care ia în considerare rata inflației de 5 % prognozată de Comisia Națională de Strategie și prognoză, - 2,1 % creșterea reală a productivității muncii pe persoană pentru anul 2020 conform datelor EUROSTAT, creșterea câștigului mediu brut și o parte din creșterea economică prognozată 2021/2020.