Claudiu Zamfir

Granturi IMM POC 4.1.1/4.1.1Bis: Ce s-a ales de plângerea penală de la DNA, prin care s-a anulat vechea Măsură 3, cu pagube pentru antreprenori și consultanți

dna.jpg

Acum, când granturile IMM de sute de milioane de euro se apropie de un final nu tocmai fructuos - și nu din cauza antreprenorilor - StartupCafe a întrebat procurorii ce s-a mai întâmplat cu plângerea penală prin care au fost anulate proiectele de la vechea Măsură 3 de fonduri europene pentru firme, linie de finanțare care a stat la baza actualelor acțiuni 4.1.1 și 4.1.1Bis din Programul Operațional Competitivitate (POC) 2014-2020.

Pentru cine a uitat, la-nceput a fost Măsura 3. În 2020, când a izbucnit pandemia COVID-19, guvernarea de atunci, Orban (PNL), s-a gândit să facă o schemă de finanțare pentru firmele afectate de criză, pe bani europeni. Așa a apărut Măsura 3, de granturi de investiții de câte 50.000-200.000 euro pentru IMM-uri, dintr-un buget de 478 milioane euro (din fonduri UE și de la bugetul de stat). Ministerul Fondurilor Europene asigura finanțarea, iar Ministerul Economiei trebuia să deruleze schema, să selecteze beneficiarii și să le împartă oamenilor banii. Ministru la Fondurile Europene era atunci Marcel Boloș, iar la Economie, Energie și Mediul de Afaceri, era Virgil Popescu.

Antreprenorii s-au apucat de treabă, au contractat servicii de consultanță, iar consultanții le-au făcut proiectele. În perioada 3 decembrie 2020 - 28 ianuarie 2021, oamenii au depus proiectele online. Au fost  27.736 de aplicanți, ale căror cereri au cumulat de 6 ori bugetul disponibil.

Între timp, s-a schimbat guvernul, iar la conducere a venit ca premier Florin Câțu (PNL), cu un cabinet PNL-USR-UDMR. Ministru al Economiei era Claudiu Năsui (USR), care, în februarie 2021, a decis să anuleze schema de finanțare, invocând suspiciuni de fraudă. El a făcut atunci plângere penală la DNA.

DNA a înregistrat cauza 61/P/2021, care a vizat in rem (adică fără să fie vizată o persoană anume, ci doar fapta) două presupuse fapte:

  1. “Folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii”, prevăzută de art. 12, lit. b din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
  2. “Divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice” prevăzută de art. 304 din Codul Penal.

Prima a fost clasată după un an, pe 9 august 2022, cu soluția „fapta nu există”.

Pentru cea de-a doua posibilă faptă, DNA a disjuns cauza către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti,  pentru continuarea cercetărilor în legătură cu săvârșirea unor presupuse infracțiuni de “Divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice” prevăzută de art. 304 din Codul Penal.

Aceste informații au fost comunicate de Direcția Națională Anticorupție (DNA), la solicitarea StartupCafe.ro:

dna 1

 

dna2

Dar și această cauză disjunsă a rămas, de doi ani, în lucru la Parchetul de pe lângă Tribunaulul București, „nefiind formulate acuzaţii împotriva niciunei persoane”. Asta era situația cel puțin până la data de 26 octombrie 2023, când StartupCafe.ro a primit acest răspuns de la procurorii bucureșteni:

„În cauza disjunsă din dosarul nr. 61/P/2021 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti sub numărul unic 3930/P/2022 se efectuează urmărirea penală in rem sub aspectul săvârşirii infracţiunii de divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice prev. de art. 304 alin. 1 C.pen., nefiind formulate acuzaţii împotriva niciunei persoane până la data prezentei informări”.

parchet

Practic, Măsura 3, în valoare totală de 550 de milioane de euro (cu cofinanțarea potențialilor beneficiari), la care au aplicat peste 27.000 de firme românești, a fost anulată ca urmare a unor suspiciuni de fraudă neconfirmate de magistrați nici după doi ani și jumătate.

Unde am ajuns cu granturile IMM pentru investiții: 6 miniștri, 4 premieri, 3 ani de promisiuni

E de notorietate ce a urmat după anularea Măsurii 3. Bugetul ei a fost mutat la Măsura 2- capital de lucru de câte 2.000-150.000 EUR pentru IMM-uri. În sine, mișcarea aceasta a fost benefică, pentru că a ajutat mii de IMM-uri care nu prinseseră bani din bugetul inițial al Măsurii 2 și a prins bine și absorbției de fonduri europene pentru România, pentru că mult mai ușor se atrag banii de capital de lucru decât fondurile pentru investiții.

Dar antreprenorii și consultanții care au muncit la Măsura 3 nu aveau nicio vină și nu meritau sacrificați.

Așa s-a născut Acțiunea POC 4.1.1 - granturi IMM pentru investiții, cu un buget de 358 de milioane de euro. primul ghid s-a lansat în consultare pe data de 27 august 2021, când încă erau miniștrii USR la Fonduri Europene (Cristian Ghinea) și la Economie (Claudiu Năsui).

Pe urmă, mare criză politică: USR iese de la guvernare, forțat de PNL-ul lui Cîțu la vremea aceea. Între timp, Ministerul Economiei își ia mâinile de pe schema de investiții și o lasă să o finanțeze și să o implementeze doar Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE-cum a fost redenumit Ministerul Fondurilor Europene). Și cu liberalul Dan Vîlceanu la MIPE schema de granturi IMM pentru investiții s-a tot amânat.

Din noiembrie 2021, s-a schimbat iar Guvernul, a intrat premier alt liberal, Nicolae Ciucă, cu cabinet PNL-PSD-UDMR. La un moment dat, a intervenit chiar premierul Ciucă la schema 4.1.1-POC, în timp ce Vîlceanu tot făcea consultări cu mediul de afaceri.

Abia în 23 august 2022 s-a deschis și sesiunea de depunere a proiectelor la Acțiunea POC 4.1.1 - granturi IMM de câte 50.000-500.000 EUR pentru retehnologizare. Apoi, din 25 octombrie 2022, s-a deschis și POC 4.1.1 Bis, cu granturi de maximum 500.000 EUR destinate firmelor din industria alimentară și din construcții. Apelurile au fost lansate de Marcel Boloș, ca ministru la MIPE.

În fine, ajungem în prezent, alt guvern – Ciolacu (PSD), alt ministru la MIPE - Adrian Câciu (PSD). Abia în septembrie 2023 MIPE a terminat procesul de semnare a contractelor cu beneficiarii POC 4.1.1 și 4.1.1Bis. Programul este foarte întârziat, iar oamenii nu prea mai au timp să-și termine proiectele, pentru că perioada de programare 2014-2020 (din care se dau finanțările) se încheie la 31 decembrie 2023.

Beneficiarii trebuie să depună cererile de plată până, cel târziu, la data de 20 noiembrie 2023, conform Instrucțiunii 67/2023, date de ministrul Câciu.

Situația proiectelor nu este bună. Pe 4 noiembrie 2023, MIPE a transmis StartupCafe următoarea că granturile IMM POC 4.1.1 și 4.1.1Bis se prezentau astfel:

  • Au fost încheiate 2.164 contracte de finanțare, pentru care valoarea totală a fondurilor nerambursabile este de 3.230.584.694,82 lei.
  • 8 beneficiari au depus cereri de rambursare finale care au fost autorizate la plată.
  • Au fost efectuate plăți pentru 266 de beneficiari din cadrul Acțiunii 4.1.1 Investiții în activități productive  în valoare totală de 237.636.201,27 lei.

Ba mai rău, finanțarea era să se și anuleze pentru majoritatea proiectelor, cu progres sub 5%, dar MIPE că rezolvă situația aceasta, prin ordonanță de urgență.

Practic suntem în situația să ne bucurăm pentru fiecare antreprenor care reușește să-și termine proiectul, după toate aceste întârzieri cauzate de statul român. 6 miniștri și 4 premieri au „patronat”, într-un fel sau altul, aceste măsuri, care ar fi trebuit să ofere firmelor românești o infuzie de fonduri europene, pentru revitalizarea economiei, în urma crizei COVID-19.

Parallax

Vizualizari
4756
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri