Coronavirusul în comerțul din România: Ce s-a vândut mai bine și mai slab. Textilele, sfâșiate de COVID-19

Criza coronavirus COVID-19 a determinat creșterea vânzării unor bunuri și scădere în cazul altora, în România și în ansamblul Uniunii Europene, iar cei de la Eurostat au măsurat cu cifre impactul asupra comerțului - pe categorii de mărfuri și pe canale de distribuție.

Biroul european de statistică a pus cap la cap datele comunicate de institutele naționale și a schițat un tablou al impactului COVID-19 în consumul populației, comparând creșterea din luna martie 2020 față de luna februarie 2020, pe de-o parte, cu creșterea medie din lunile  martie ale anilor 2010-2019 față de februarie 2010-2019, de cealaltă parte.

În cazul României, la produsele alimentare aveam o creștere medie a consumului cu 0,3% pe an în luna martie a perioadei 2010-2019 față de februarie 2010-2019, iar în martie 2020 am avut o creștere bruscă, cu 2,6%, față de februarie 2020.

La produse nealimentare, aveam o creștere medie de 1,1% în martie 2010-2019, pentru ca în martie 2020 să avem o scădere bruscă cu 6,7% față de februarie.

La textile, impactul negativ al crizei coronavirus a fost cel mai puternic în România: de la o creștere medie de 3% în martie 2010-2019 (față de februarie din aceeași perioadă), am ajuns la o scădere bruscă cu 54,3% în martie 2020 (față de februarie 2020).

În schimb, vânzările de produse de sănătate au crescut pe fondul coronavirus în România: de la o creștere medie cu 1,1% în martie 2010-2019 am ajuns la o creștere cu 6,3% în martie 2020 (față de luna februarie corespondentă).

Vânzările de computere și cărți scădeau oricum în medie cu 0,2% în martie față de februarue 2010-2019.

Dar în martie 2020 față de februarie 2020 căderea a fost mult mai adâncă: 8,3%.

La electro și mobilier, vânzările creșteau în medie cu 3,8% în martie față de februarie 2010-2019, dar în martie 2020 față de februarie 2020 vânzările acestor produse au scăzut cu 9,3%.

Pe fondul limitării deplasărilor, a scăzut brusc și consumul de carburant auto în România, în prima lună de coronavirus. Dacă în aveam creștere medie de consum cu 2,8% în martie față de februarie 2010-2019, am ajuns la o scădere bruscă de carburant, cu 11,5%, în martie 2020 față de februarie.

Așa cum se observă și în tabelul de mai jos, între statele membre UE au fost anumite variații ale evoluțiilor mai ales ca urmare a măsurilor de lockdown adoptate în mod diferit de la o țară la alta, după cum observă Eurostat. România este însă în tendințele generale ale mediei UE.

În privința canalelor de distribuție comerciale, comerțul online a fost favorizat cel mai mult de criza coronavirus COVID-19 în România, în timp ce în ansamblul UE supermarketurile fizice au câștigat în martie 2020 comparativ cu martie 2010-2019.

În cazul României, comerțul cu amănuntul a scăzut în ansamblu în prima lună de coronavirus. dacă în martie 2010-2019 aveam o creștere medie de 0,9% față de februarie, am ajuns la o scădere de 3,6% în martie 2020 față de februarie 2020.

În cadrul comerțului cu amănuntul, supermarketurile au avut, totuși, o contribuție pozitivă și în coronavirus. În martie 2010-2019 față de februarie corespondent aveam o creștere de numai 0,4% a consumului de la supermarketuri. În schimb, în martie 2020 față de februarie 2020 am avut o creștere cu 2,6% a consumului din supermarketuri.

Mall-urile au fost, însă, lovite puternic de măsurile restrictive luate de autorități începând cu 21 martie 2020, pe perioada stării de urgență. În mod normal, mall-urile aveau o creștere medie de consum de 2,4% pe an în martie 2010-2019 comparativ cu februarie 2010-2019. Brusc, în martie 2020 consumul a scăzut cu 4,5% față de februarie 2020, în cazul mall-urilor. Și asta în condițiile în care măsurile de lockdown nu au închis și magazinele alimentare din mall-uri.

În fine, vânzările pe internet creșteau în medie cu 1,2% în martie 2010-2019 față de februarie 2010-2019, în România. Comerțul online a crescut însă și mai viguros în martie 2020 față de februarie 2020: cu 4,8%.

Și în privința canalelor de distribuție România este în linie cu tendințele generale din UE, dar efectul crizei coronavirusului a fost resimțit cu intensitate mai mică la noi, în luna martie 2020. De exemplu, mall-urile au avut scăderi cu 17,8% în martie față de februarie 2020 la nivelul celor 27 de state UE, iar în zona euro scăderea a fost de 24,8%.

De asemenea, statisticienii au observat în unele țări, ca Germania, de exemplu, o fenomen de cumpărături de panică, în care consumatorii au achiziționat masiv bunuri ca produse dezinfectante, făină și hârtie igienică, făcându-și stocuri. Dar acest fenomen de panic buying a fost de scurtă durată, potrivit Eurostat.

Impact of Covid-19 Crisis o... by Claudiu on Scribd