Ultimii în UE la digitalizare: Românii au competențe IT scăzute, iar comerțul on-line e încă slab dezvoltat. Fonduri UE necheltuite

România rămâne pe ultimul loc în Uniunea Europeană la digitalizare și în anul 2018, potrivit clasamentului indicelui economiei și societății digitale publicat, vineri, de Comisia Europeană. Și în privința comerțului on-line, România este printre ultimele în UE.

Indicele economiei și societății digitale (DESI) pentru România a crescut de la 33,7 în 2017 la 37,5 în 2018, dar țara rămâne pe ultimul loc între cele 28 de state UE.

„În general, progresele înregistrate în ultimul an au fost lente iar România nu a reușit să recupereze decalajele. Nivelul de digitizare al economiei, precum și competențele digitale ale populației sunt scăzute și îngreunează progresul în ceea ce privește majoritatea dimensiunilor DESI” - scrie Comisia Europeană în raportul pentru România.

Cifrele înapoierii digitale a României:

• 44 % dintre locuințele din România sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză (pe locul al doilea ca viteză în UE).

• Utilizarea serviciilor de bandă largă a ajuns la 67 % dintre gospodării, dar încă se afla sub media UE de 75 %. Decalajul digital dintre mediul urban și cel rural din România este cel mai evident în cazul cifrelor privind acoperirea accesului de generație următoare (NGA), care arată că sunt acoperite mai puțin de 40 % dintre zonele rurale. De asemenea, România a rămas în urmă și în ceea ce privește acoperirea serviciilor mobile de bandă largă 4G, în pofida saltului de la 45 % în 2016 la 72 % în 2017.

• România face parte din clusterul de țări cu performanțe scăzute.

• Sectorul TIC este responsabil pentru 6-7 % din PIB-ul României, iar sectorul digital este în creștere, existând două huburi majore în București și Cluj și investiții semnificative în TIC în alte orașe.

• Autoritățile române încă nu au adoptat o politică pentru promovarea comerțului electronic care să includă cumpărăturile online. Inițial finalizarea politicii era planificată pentru anul 2017, dar termenul a fost prelungit iar în prezent este prevăzutpentru 2018.

• Românii sunt foarte reticenți să folosească serviciile bancare electronice, părând să existe o lipsă de încredere generalizată. La fel ca în cazul comerțului electronic, nu există o politică publică clară pentru a stimula utilizarea serviciilor bancare electronice.

• Deși se înregistrează progrese treptate de la an la an, România este în continuare pe ultimul loc în rândul statelor membre ale UE la utilizarea internetului. Românii citesc știri online (69 %), ascultă muzică, vizionează materiale video, joacă jocuri (67 %) și utilizează internetul pentru apeluri vocale sau video (53 %).

• Deși românii sunt dornici să comunice prin intermediul rețelelor de socializare și prin apeluri video, sunt reticenți în a face cumpărături online (23 % - pe locul 28) și a folosi servicii bancare electronice (11 % - pe locul 27) comparativ cu media UE.

• În ceea ce privește capitalul uman, România se claseazăcu mult sub media UE de utilizatori de internet, însă se înregistrează progrese, din ce în ce mai multe persoane începând să folosească internetul și să își îmbunătățească treptat competențele digitale. Doar 61 % dintre cetățenii României utilizează în mod regulat internetul, comparativ cu media UE de 81 %. În ceea ce privește competențele digitale de bază, România nu prezintă îmbunătățiri semnificative comparativ cu datele pentru anul trecut, iar media UE este de aproape două ori mai mare (57 %).

• În ceea ce privește specialiștii TIC, România a înregistrat un progres redus, doar 2 % dintre angajați fiind încadrați ca specialiști TIC. Numărul tot mai mare de posturi libere în domeniul tehnologiei informației ar putea duce la creșterea numărului de specialiști TIC în viitor. Totuși, această situație poate fi afectată de recentele modificări în impozitarea salariilor, care pot afecta scutirile de impozite pentru specialiștii TIC.

• Cota cetățenilor români între 20 și 29 de ani care dețin o diplomă de licență în științe, tehnologie, inginerie și matematică (STEM) a scăzut de la 16,6 la 14,4, față de 19,1 în UE.

Fonduri europene de 125 milioane Euro, disponibile pentru reducerea decalajului digital

Pentru a aborda problema decalajului digital dintre mediul urban și cel rural, sub cadrul financiar 2014-2020, Programul Operațional Competitivitate din România (2014-2020) a alocat 100 de milioane de euro din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), în timp ce Programul Operațional Dezvoltare Rurală 2014-2020 a alocat 25 de milioane de euro din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), amintește CE.

În perioada de programare anterioară, 2007-2013, România nu a reușit să investească nici mpcar un sfert din banii europeni alocați pentru proiectul de introducere de internet de bandă largă în țară, RoNet, atrage atenția CE.

Proiectul RoNet pentru sprijinirea lansării rețelelor backhaul în „zonele albe” a primit o finanțare de 57 de milioane de euro din FEDR în perioada de finanțare anterioară, dar a putut absorbi doar 12,6 milioane de euro până la finalul perioadei de eligibilitate (decembrie 2015).

„Prin urmare, România a realocat fonduri structurale (44,95 milioane de euro din FEDR) pentru a finaliza proiectul RoNet în actuala perioadă de finanțare, asigurând infrastructura backhaul de bandă largă pentru 684 de localități”, mai spune CE.

La finalul anului 2017, autoritățile naționale au raportat recepția lucrărilor în 212 localități, în timp ce în 367 de localități lucrările au fost finalizate și gata de recepție. Pentru o parte semnificativă a zonelor albe rămase, un program de granturi de 65 de milioane de euro (55,45 milioane de euro din FEDR) va acorda sprijin operatorilor privați pentru asigurarea accesului la infrastructura de buclă locală.

În septembrie 2017, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a lansat o consultare publică privind programul de granturi. Schema de ajutor de stat este în curs de pregătire, iar licitația ar trebui să fie lansată în 2018.

Cărți de identitate cu cip

Comisia Europeană remarcă însă și un proiect benefic în digitalizarea publică: România are în plan introducerea unui sistem de identificare electronică (eID), „un proiect ambițios pentru emiterea de cărți de identitate cu cip”.

Guvernul vrea să folosească eID ca instrument juridic pentru interacțiunea cetățenilor și a firmelor cu guvernul. Sistemul vizat ar include, în mod voluntar, o semnătură electronică certificată, precum și o interconexiune cu cardul național de sănătate.

Ca termen, prima introducere pe scară largă a noilor cărți de identitate este programată pentru 2019 (la 18 luni de la adoptarea actului legislativ).

Sistemul va fi finanțat din bugetul național, fiindu-i alocată o sumă de aproximativ 2 milioane de lei (aproximativ 450 000 de euro) pe an.

Instituirea și utilizarea unui sistem de identificare electronică ușor de folosit și cu un grad ridicat de securitate ar facilita semnificativ interacțiunea electronică a cetățenilor și a IMM-urilor cu guvernul României.

În plus, un astfel de sistem ar reduce semnificativ sarcinile administrative, cum ar fi costurile suplimentare suportate în prezent pentru utilizare diferitelor scheme de certificare a semnăturii electronice - consideră Comisia Europeană.

DESI-2018 by Claudiu on Scribd