VIDEO Fonduri europene, pentru clădirea istorică a Teatrului Maria Filotti

O investiție de 3,7 milioane de euro finanțată de Uniunea Europeană a refăcut din temelii o clădire monument din centrul Brăilei, veche de 150 de ani. Imobilul în care joacă trupa Teatrului Maria Filotti s-a transformat, după restaurare, într-un centru cultural multifuncțional în care interioarele amintesc, în bună măsură, de atmosfera sfârșitului de secol XIX. Reabilitarea s-a realizat,  în cea mai mare parte, cu fonduri europene alocate prin politica de coeziune. 

Brăila, 1850, cu aproximație….Ianache Rally, armator grec - pașoptist local, pare-se -, lasă deja mult în urmă agitatele zile ale Revoluției și se orientează, împreună cu frații George și Demosthene către lucruri ceva mai lumești pentru protipendada brăileană. Într-una dintre clădirile lor, din buricul orașului-port de la Dunăre, încep a se îngrămădi, în straie prețioase, domni și doamne cu obraze subțiri, dornici de ”comedii și vodeviluri”.

Han, pe la 1840, mistuită de un incendiu în vara lui 1859 dar refăcută apoi de proprietari, în clădirea cu 3 etaje de pe colțul străzii Bucureștilor, peste drum de piațeta centrală, poposesc, din turnee, tot mai multe trupe de artiști.

În următoarele decenii, locul e deja fixat pe rutele artistice: pe scenă concertează soprana Haricleea Darclée, joacă artiști ai curții regale suedeze sau celebra actriță Aristizza Romanescu (profesoara de artă dramatică a Mariei Filotti) împreună cu soțul Grigore Manolescu (1).  

Afișele vremii, păstrate în arhivele brăilene (2), arată că la Sala Rally - cum era cunoscută în epocă -, jucau trupele lui Matei Millo, Fany Tardini, Costache și Iorgu Caragiale dar și staruri internaționale precum Bianca Bianchini sau celebra soprană Adelina Patti, feblețea vocală a lui Giuseppe Verdi.

O clădire de un milion de lei în aur

Spre final de secol XIX, proprietarii Casei Rally - dezvoltată între timp ca un fel de mall avant la lettre în centrul orașului - se înglodează în datorii iar clădirea e scoasă la licitație. O adjudecă, pentru aproape 1 milion de lei (valoare considerabilă la 1900, când leul avea acoperire în aur), Dumitru Ionescu, afacerist și politician, de la care proprietarii împrumutaseră o parte din însemnată din bani.

Documentul de adjudecare  consemnează: ”una clădire din zid masiv, învălită în table de fier, cu 3 etaje.

• etajul de jos: douăsprezece prăvălii mari şi mici în faţa pieţei Sf. Arhangheli şi Calea Regală, cu mai multe camere, în curte se află două săli restaurant, cafenea şi berărie, două galerii, precum şi o sală mare, atelier de tipografie şi o grădină cu o clădire de zid şi paiantă cu scenă pentru teatru, trei antreuri mari cu scări de marmoră, la etajul de sus, avînd dedesupt pivniţe" (n.r. - în care funcționa, la un moment dat, cofetăria ”Modern”);

• la al doilea etaj se aflau ,,optsprezece camere mari și mici din care două saloane mari pentru dans şi unul pentru teatru, cu loje și scenă și alte mici camere, precum și două antreuri mari cu scări de marmoră";

• la etajul al treilea „douăzeci şi trei de camere din care nouăsprezece pentru hotel, o sală lungă şi două antreuri;

• în curte:  două clădiri de zid, una învelită cu tablă de fier, în care se află maşina pentru instalaţia luminii electrice și una pentru tipografie, învăluită cu olane”.(3)

10 ani după adjudecare, la finalul unui mandat de primar (1906-1910), Dumitru Ionescu își scrie testamentul: la moartea sa, în 1919, imobilul care îi luase deja numele dar și restul consistentei averi sunt donate ”patriei și neamului” (4).  

La mijlocul anilor ‘20, primăria Brăilei subvenționează înființarea unui Teatru Comunal, cu 6 spectacole săptămânale. Se fac decoruri, se întărește scena, se pune o cortină nouă. Marea Criză oprește ambițioasele planuri de extindere ale sălii de spectacole (5).

Două reabilitări în 150 de ani

Anii 40 vin cu un cutremur și o schimbare de regim. Teatrul Comunal devine ”de Stat”. Dacă nu ar fi moștenit-o, cu siguranță, autoritățile comuniste ar fi confiscat clădirea. În următorii 35 de ani clădirii nu i fac renovări importante. Teatrului i se schimbă numele după cel al actriței brăilene maria Filotti. ”Cea mai amplă lucrare de reabilitare și consolidare a clădirii  a avut loc în perioada anilor 1980-1988 când, practic, clădirea a fost modernizată și refăcută din temelii. Artistul plastic care s-a ocupat de lucrările de artă plastică a fost arhitectul Virgil Mihăescu”, spune Viorel Urse, directorul de producție al Teatrului Maria Filotti.

Integrarea României în Uniunea Europeană a prins clădirea teatrului într-o situație dificilă în ceea ce privește siguranța și confortul spectatorilor. Conformarea cu normele de protecție la incendiu dar și nevoia unor noi lucrări de retaurare și consolidare au obligat administrația teatrului să găsească soluții de finanțare, altele decât cele din banii municipalității, pentru clădirea a cărei suprafață desfășurată este aproape de 1ha (cca 10.000 mp).   

Viorel Urse, director de producție al Teatrului Maria Filotti:

”Practic, să zicem, [proiectul] a avut trei obiective mari: unul din ele a fost să reabilităm spațiile, din punct de vedere al igienizării și dotărilor, cea de a doua de a asigura confortul spectatorului, respectiv instalație de climatizare, cele de încălzire și grupurile sanitare și cea de-a treia și cea mai importantă spunem noi  e vorba de siguranța spectatorului și a clădirii.

A fost implementat un sistem de supraveghere și intervenție în caz de incendiu, ultra performant, avem grupuri de pompare permanente cu serviciul de intervenție permanent precum și clădirea este tratată ignifug, acoperișul este un titan-zinc care asigură protecție împotriva intemperiilor și este și anvelopat energetic…”

Proiectul în cifre

• Valoarea: 3,7 milioane de euro
• Bani europeni: 3,6 milioane euro

Principalele facilități

• Sala de teatru: 360 de locuri

• Sala de conferințe: 200 de locuri

• Foaier mare: 60 de locuri

• Foaier mic: 20 de locuri

• Sala Studio: 100 de locuri

• Sala Avantgarde: 80 de locuri

• Muzeu, bibliotecă

La ce a ajutat, practic, proiectul pe bani europeni

Privind în urmă, clădirea a recuperat, parțial, caracterul multifuncțional de acum un veac și jumătate. Directorul de producție, Viorel Urse spune că stagiunea de toamnă 2018 va începe cu un festival de teatru și continuă cu cinci producții teatrale în premieră.

• ”Un mare câștig după renovare a fost tocmai modul în care am fost accesați de publicul larg. Ne place să credem că, în primul rând, calitatea spectacolelor a fost cea care i-a tras. A doua ne-am străduit și prin acest proiect am și reușit să le oferim maximum de confort, la ora actuală. Nu înseamnă condiții de lux, sunt condiții normale.

• Pe timp de iarnă era foarte frig în teatru, folosirea spațiului scenic era destul de dificilă, pentru că era foarte rece sau, pe perioada de vară, erau temperaturi foarte mari. Acum, cu ajutorul instalațiilor montate, putem păstra o temperatură optimă în toată perioada din an, fără niciun fel de problemă.

• Dacă n-am fi accesat acest fond la ora actuală eram închiși pentru că în noile rigori ale legilor ISU nu am putea funcționa. Deci a a fost un mare noroc pentru noi, tocmai această finanțare”.

Potrivit managerului de proiect Viorel Urse, restaurarea clădirii teatrului a făcut parte dintr-un program mai amplu de modernizare a centrului istoric al Brăilei, început în 2007 cu fonduri europene, în care au fost incluse, printre alte clădiri, Muzeul de Istorie, Biblioteca Județeană și două centre culturale din oraș.

Note bibliografice (privind istoricul clădirii teatrului Maria Filotti):

1. MOCIOIU Nicolae, ”Aspecte documentare privind teatrul brăilean de la primele afirmări la constituirea teatrului permanent”, în ”Revista muzeelor şi monumentelor - Monumente istorice şi de artă; Anul XX; nr. în TOM: 1, secțiunea Conservare-Restaurare; anul 1989”, București, p. 30-37
2. Ibidem, p. 32
3. Ibidem, p. 33
4. Ibidem, p. 34
5. Ibidem, p. 34