Expert politici europene: Fondurile UE au puterea de a transforma societatea. România nu a valorificat aceste beneficii
Ioana Botezatu

Expert politici europene: Fondurile UE au puterea de a transforma societatea. România nu a valorificat aceste beneficii

Thumbnail

O serie de rezultate importante se văd, mai ales pe dezvoltare locală și regională, în România, ca urmare a proiectelor cu fonduri UE. Cu toate acestea, România nu a valorificat suficient beneficiile cu care vin aceste programe, consecințele fiind resimțite inclusiv la nivelul serviciilor publice, tot rămase în urmă, în ciuda numeroaselor finanțări ce au fost disponibile - explică pentru StartupCafe.ro Bianca Toma, director de programe la Centru Român de Politici Europene.

StartupCafe.ro: Ați urmărit timp de peste 10 ani fondurile structurale europene, felul cum sunt aplicate programele în România. Ați avut experiențe directe cu beneficiari și cu decidenți, care este concluzia legată de impactul direct în economie? În ce zone au făcut diferența, în opinia dv.?

Bianca Toma: Este o diferență semnificativă între zonele de dezvoltare urbană locală și regională. Există bucăți din România unde fondurile europene chiar au făcut diferența. Sunt proiecte de succes integrate, precum cel de la Alba Iulia, iar un alt exemplu pe care îl cunosc mai bine este la Timișoara. Însă nu sunt foarte multe cunoscute. Depinde foarte mult de noi, de mass-media, de alți beneficiari și chiar de politicieni pentru ca acestea să fie vizibile.

Mi-a rămas în minte un titlu de ziar din data de 9 mai 2007, chiar în anul aderării României la UE: „Ziua Europei la Ciorogârla”. Cred că s-au schimbat multe în plan local, în acești 11 ani, și dacă ne ducem acum la Ciorogârla chiar vom vedea schimbări importante.

Per ansamblu, cred că lucrurile s-au schimbat în bine, dar nu într-atât de bine încât să le arate celor care vor să plece din România că pot avea un viitor excepțional aici. Nu am reușit să folosim la adevărata lor valoare acești bani.

StartupCafe.ro: Fondurile UE au adus o serie de alte beneficii, pe lângă cele financiare. Sunt ele valorificate, în România?

Bianca Toma: Aceste finanțări au venit „la pachet” cu schimbarea modului în care facem proiecte prin care ne adresăm comunității. Fie că este vorba despre șomeri, grupuri vulnerabile, oameni din mediul rural, oameni care și-au pierdut locurile de muncă, caută reorientare profesională sau cercetare în domenii de top..

Din păcate, nu am valorificat suficient, ca țară, fondurile UE disponibile și mai ales schimbarea pe care acestea o puteau produce

Fondurile UE nu au doar valoare nominală ci și valoarea de a transforma, societăți, obiceiuri, mentalități. În plus, au venit cu un alt beneficiu, cel puțin teoretic: acela de disciplinare a administrațiilor publice locale. În cadrul programelor europene, banii nu pot fi cheltuiți după bunul plac al fiecăruia, ci după anumite proceduri. Din păcate însă, iar aceasta a fost o capcană, am reușit să birocratizăm atât de mult acești bani încât devin, dacă nu deja au devenit, imposibil de cheltuit.

Ne-am pus atâtea piedici noi înșine, ca țară, am construit un aparat birocratic atât de mare încât suntem într-un fel de capcană: avem bani, dar avem absorbție mică, așteptăm o transformare a statului românesc, a infrastructurii și acești bani nu sunt atrași. Una dintre explicații – pentru că sunt extrem de greu de accesat. Și nu este vina Bruxelles-ului, este vina modului în care autoritățile românești au înțeles să lase acești bani să intre în economie. Au înțeles că acești bani trebuie lăsați cu foarte mulți funcționari care să verifice o tonă de hârtii. Din păcate, nu am valorificat suficient, ca țară, toate fondurile disponibile și mai ales schimbarea pe care aceste finanțări o puteau produce.

Deja sunt recunoscute la nivel oficial provocările cu care se confruntă: risc de dezangajare, blocaje, apetență redusă a beneficiarilor.

StartupCafe.ro: Cum arată și cum ar trebui să arate, de fapt, rezultatele în urma derulării programelor cu fonduri structurale?

Bianca Toma: Din păcate, nu există un cursor, o modalitate în care să măsori schimbarea reală pe care au adus-o. Da, există studii de impact, ele se referă însă la cifre. Parafrazând, România a raportat „o recoltă mare la hectar”, dar indicatorii nu ne arată schimbările care au fost produse cu adevărat în societate. Dacă ele s-au produs.

De exemplu, pentru programele operaționale care țin de resursele umane avem raportați kilometrii făcuți între cursurile destinate oamenilor ce aveau nevoie de reconversie profesională. Este relevant? Sunt o mulțime de indicatori la fel de nerelevanți. Trebuia să ne rezumăm simplu la care a fost impactul în societate, ce am câștigat noi ca țară: a crescut productivitatea? Avem mai puțini elevi care părăsesc timpuriu școala în fiecare an? Și așa mai departe. De asemenea, unii indicatori au fost raportați la un moment dat în timp, fără a urmări sustenabilitatea lor.

Consecințele apariției unui program național, cu scop politic, la „concurență” cu fondurile UE, vor fi decontate de economie

StartupCafe.ro: Care sunt punctele critice în acest moment, la jumătatea actualei perioade de programare?

Bianca Toma: Este adevărat, România a avut circumstanțe atenuante în perioada 2007-2013 fiind prima pe care o implementa iar Comisia Europeană a înțeles, să spunem așa, anumite lucruri. Din păcate, la debutul celui de-al doilea exercițiu financiar, 2014-2020, România nu își terminase temele din primul și acum, până să își termine temele din cel de-al doilea, iată că vin provocările din cel de-al treilea. Mereu cădem între negocierile dintre ceea ce a fost și ceea ce va fi, ratând momentul, prezentul.

Suntem la jumătatea perioadei actuale și unde nu stăm bine este chiar la Programul Operațional Regional (POR), care a fost campion în 2007-2013. Explicația cea mai clară este dezinteresul autorităților locale pentru POR odată ce factorul politic a introdus, din păcate, un program „la concurență”, celebrul Program Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Banii de dau pe sistem „primul venit, primul servit”, după criterii foarte relaxate, nu există studii de impact, fiecare edil vine cu un fel de meniu unde pune ceea ce dorește să facă și primește bani.

Într-o formulă mai plastică, ne-am tăiat craca de sub picioare cu această metodă folosită politic. Consecințele apariției unui astfel de program vor fi decontate de economie.

StartupCafe.ro: Era mai înțelept ca România să își stabilească mai puține obiective tematice, mai puține priorități de finanțat? Poate fondurile ar fi fost direcționate mai concentrat pe anumite zone și astfel s-ar fi simțit mai bine impactul?

Bianca Toma: Așa cum spunea un raport al Băncii Mondiale, există două Românii, una care se descurcă bine și o alta care a rămas în urmă. Trebuie cumva să apropiem cetățenii acestor două Românii. Este și în spiritul Politicii de Coeziune, care acționează pentru reducerea decalajelor de dezvoltare. România are mare nevoie exact de acest tip de fonduri și vedem că multe priorități s-au adresat exact zonei de de grupuri vulnerabile, reducerea sărăciet etc.

Dar am reușit să facem prea puțin pentru a ridica România „rămasă în urmă” pentru care nici politicile publice nu au fost niciodată suficient de bune. Este adevărat, au existat și cred că încă există discuții legat de faptul că nu am fi ales bine acele priorități pe care să ne concentrăm.

Problema este tot la nivel de consecvență și continuitate a decidenților: atunci când schimbi doi, trei, patru miniștri într-un an, nu poți fi coerent. 

Aportul fondurilor europene la îmbunătățirea serviciilor publice, prea puțin vizibil

StartupCafe.ro: Care sunt cauzele principale pentru care nu am valorificat suficient fondurile și care sunt perspectivele?

Bianca Toma: Lucrurile se întâmplă și se mișcă încet pentru că am avut enorm de multe reorganizări instituționale. Multe, cele mai multe probleme sunt de sistem: lucrurile s-au blocat în instituții: gestionarea fondurilor, a hârtiilor, a „omorât” toată partea de fond.

Problema este că perspectivele pentru anii următori nu sunt foarte roz. Există în acest moment un fel de disperare: să cheltuim cu orice preț, din cauza riscului de dezangajare de la final de an. În disperare de cauză, veți vedea că vor trece peste proceduri, vor trece peste multe lucruri, nu mai contează dacă e prioritate sau nu e, impactul va fi mai puțin important.

Acestea sunt costuri care se vor deconta la un moment dat. Este greu de explicat în contextul politicii de coeziune că nu absorbția cantitativă este importantă, ci aportul real la transformarea unor domenii, precum serviciile publice. Iar calitatea acestor servicii mereu slabă, mereu în urmă se adaugă deseori la motivele pentru care mulți români (valoroși, profesioniști, muncitori) pleacă din țară. Și nu mai pleacă doar pentru bani.

Oamenii pleacă pentru că văd că lucrurile nu se mai schimbă în comunitățile lor. Vor transport civilizat, vor servicii de sănătate decente, vor educație modernă. Am pus fondurile europene în investiții care să producă aceste schimbări? Prea puțin. Și aici va fi un preț de plătit: pierdem forță de muncă, vor veni tot mai puține investiții, prețul gestionării acestei administrații publice cu salarii crescute, inclusiv al funcționarilor care se ocupă de fondurile europene, va fi tot mai mare și un decont politic va exista mai devreme sau mai târziu.

StartupCafe.ro: Paradoxal, chiar au existat fonduri destinate acestor servicii publice: capacitate administrativă, infrastructura de sănătate, formare a cadrelor didactice etc. Dar iată că impactul nu este vizibil, de ce?

Bianca Toma: Revenim la ideile de la începutul conversației: în primul rând, pentru că fondurile nu au fost valorificate la maximum. Puteau, în valoarea pe care au avut-o, să rezolve mult mai multe probleme. E drept, ele nu pot rezolva totul, dar cel puțin inițiativele, proiectele naționale ar fi trebuit gândite și puse să lucreze în aceeași direcție. În al treilea rand, nu s-a multiplicat  efectul proiectelor realizate. Și revin : spațiul public duce lipsă de proiecte de succes care să fie vizibile, care să inspire, care să arate schimbarea.

Nota redacției:

Bianca Toma este director de programe al think tank-ului Centrul Român pentru Politici Europene. A fost policy research fellow al Open Society Institute, a absolvit programul de Masterat în Politici Europene şi Comunicare al IHECS Bruxelles, are peste zece ani experienţă în media unde a activat în domeniul afecerilor europene şi justișiei și a coordonat mai multe proiecte regionale (print şi TV).

 

Parallax

Vizualizari
139
Conţinut
Parerea ta despre articol

Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație (comunicare) nu angajează decât autorul iar Comisia Europeană nu este răspunzătoare de folosirea în alte scopuri a informațiilor conținute.

Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 

  Ultimele știri