Economia circulară în România: Primii paşi

Economia circulară pune accent pe reciclarea deşeurilor dar şi pe modul în care sunt realizate produsele, astfel încât deşeurile rezultate să fie într-o cantitate cât mai mică. Din 2015 există un plan de acţiune adoptat de Uniunea Europeană cu un set de măsuri multisectoriale legate de deşeuri, vehicule scoase din uz, deşeuri rezultate din echipamente electrice şi electronice, ape uzate şi alte măsuri care ar trebui să conducă statele membre UE la câteva ţinte bine stabilite, au explicat specialiştii în domeniu, în cadrul conferinţei Europimpact, organizată de Institutul European din România.

Mihalela Ştefănescu, Cercetător în cadrul proiectului IER – Studii de Strategie și Politici 2018, a prezentat câteva puncte esenţiale de care România ar trebui să ţină cont pentru dezvoltarea unei economii circulare.

Studiul prezentat în cadrul converinţei Euroimpact, arată:

• Oportunitățile economiei circulare sunt direct asociate atât protecției mediului, cât și creșterii competitivității, a inovării și a cercetării tehnologice.
• Economia circulară necesită o implicare activă la nivel de politică publică și de angajamentul politic.
• Autoritățile publice locale au un rol important în proiectarea unui sistem de colectare eficient, inclusiv la sursă, pentru toate tipurile de deșeuri.
• Studiul propune 32 de recomandări de politică publică, împărțite pe 5 componenete:

- Legislativă;

- Structurală;

- Economică;

- Educațională, de cercetare și comunicare;

- Socială.

• Economia circulară este strâns legată de aspectele de creșterea competitivității.
• Realizarea unui optim al utilizării resurselor implică existența unui sistem electronic interoperabil de trasabilitate și raportare a datelor având la bază o infrastructură de colectare eficientă.

Economia circulară-pași viitori:

• La nivel european realizarea de strategii și/sau planuri de acțiune pentru economia circulară se realizează printr-un proces de consultare a tuturor factorilor interesați fiind coordonat de către autoritatea publică centrală de mediu atât în Olanda cât și în Spania. În acest sens, au fost create grupuri de lucru interministeriale dedicate implementării conceptului economiei circulare, respectiv a bioeconomiei circulare.
• Slovacia și-a modificat legislația privind managementul deșeurilor pentru a include economia circulară și bioeconomia (are în vedere adoptarea noii legi la sfârșitul anului 2019).
• În 2017 Guvernul italian a publicat un document strategic privind economia circulară, care este însoțit de un “manifest” de sprijin semnat de mai multe companii private.
• În Finlanda a fost adoptat în 2017 planul național pentru economie circulară, care a fost o forță motrice pentru dezvoltare a planurilor regionale pentru economia circulară (de ex. Päijät-Häme).
• Franța a adoptat în 2018 o fișă de parcurs privind economia circulară. Acest demers a stimulat apariția strategiilor la nivel regional/oraș (de ex. Strategia pentru economie circulară a Parisului) – se arată în studiul SPOS.