Costurile brevetării invențiilor românești sunt de peste 2 ori mai mari decât în Germania - Bani europeni - StartupCafe.ro
Adi Iacob

Costurile brevetării invențiilor românești sunt de peste 2 ori mai mari decât în Germania

Thumbnail

Costurile brevetării invențiilor românești sunt de peste două ori mai mari decât în Germania și de trei ori mai mari decât în Polonia, iar procedurile noastre de două ori mai lungi decât în Coreea de Sud, arată o analiză prezentată de Andreea Paul, președintele ONG-ului Inițiativa Pentru Competitivitate, în cadrul conferinței EuroIMPACT, organizată de Institutul European din România.

Taxele pe care le percepe OSIM pentru brevetarea invențiilor sunt mai mari decât ale vecinilor din Slovacia, Cehia, Serbia sau Polonia. Chiar mai mari decât ale unor țări dezvoltate, precum Germania sau Canada, mai mari decât în China sau în Federația Rusă.

"România este cea mai modestă economie inovatoare din Uniunea Europeană (...) și cu cea mai accentuată viteză de deteriorare a performanțelor inovatoare din UE. Ne adâncim în continuare în această stare de modești inovatori. Costul brevetării invețiilor în România, să nu ne surprindă, este mai mare decât în Germania. Cum explicați așa ceva? 

Thumbnail

Această cercetare am desfășurat-o anul trecut la INACO, am și facut-o publică și am chemat OSIM-ul, am chemat guvernul, parlamentul, toate instituțiile publice, să nu mai trateze această instituție ca pe un ANAF - colector de taxe. Nu acesta este rolul OSIM, de a colecta taxe pe baza brevetelor, patentelor omologate. (...) 

Nu vă imaginați ca sumele colectate de OSIM sunt foarte mari. Din contră, vorbim de vreo 2 milioane de lei, venituri anuale la OSIM. Nu salvează nici nevoile din sănătate, nici din educație, nici din infrastructură. E pur și simplu un blocaj administrativ pur în domeniul brevetării și omologării.

Mai e o problemă: perioada. Păi la noi, media de procesare a cererilor de protecție, de la înregistrare până la luarea hotărârii durează în medie 4 ani. În Coreea (de Sud) durează jumătate. Nivelul mediu al Uniunii Europene e mai mic", a explicat Andreea Paul. 

Thumbnail

Ce este un brevet de invenție

Brevetul de invenție este un document prin care se acordă un set de drepturi exclusive de către o țară unui inventator sau unui împuternicit ales de inventator pentru o perioadă fixă de timp în schimbul divulgării invenției. Procedura pentru acordarea brevetului de invenție, condițiile ce trebuie îndeplinite și perioada pentru care sunt acordate drepturile exclusive variază în limite largi de la o țară la alta conform cu legislația națională și acorduri internaționale.

O cerere de brevet trebuie să includă una sau mai multe revendicări care definesc invenția ca ceva nou, ceva care necesita creativitate și se poate aplica industrial. În cele mai multe țări sunt excluse de la brevetare programele de calculator și metodele de afaceri, ambele acceptate în SUA.

Drepturile exclusive acordate prin brevetul de invenție în cele mai multe țări sunt să prevină sau să-i excludă pe alții de la a fabrica, a folosi, a vinde, a importa produsul conform brevetului.

Pentru obținerea brevetului de invenție în România se depune o cerere pentru brevet de invenție la OSIM. Cererea va conține pe lângă un formulat tipizat o documentație care descrie obiectul solicitării. Documentația conține (cf. art.14 din Legea 64/1991):

  • Datele de identificare ale solicitantului brevetului
  • Descrierea invenției
  • Una sau mai multe revendicări
  • Desenele la care se face referire în descriere sau/și revendicări
  • Rezumat

În plus solicitantul va trebui sa plătească câteva taxe pentru serviciile asigurate de OSIM.

Brevetul poate oferi drepturi în mai multe țări din lume dar este necesar a se îndeplini formalitățile de patentare în fiecare țară. 

PCT - tratatului de Cooperare în domeniul brevetelor este un tratat internațional privind legislația brevetelor de invenție stabilit în 1970, tratat care prevede o procedură unică pentru protecția invenției în fiecare țară parte a tratatului. Procedura urmată "PCT application" asigură recunoașterea prioritații inventatorului în țările semnatare permițând acestuia să depună cerere de brevet în fiecare țară într-un interval de timp de pâna la 30 de luni. Altfel patentarea internațională nu se mai poate face mai târziu de un an de la depunerea primei cereri de brevet.

Vizualizari
616
Conţinut
Parerea ta despre articol

Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație (comunicare) nu angajează decât autorul iar Comisia Europeană nu este răspunzătoare de folosirea în alte scopuri a informațiilor conținute.

Adauga comentariu