Salariul minim în UE: Dacă oamenii muncesc, trebuie să aibă condiții de trai demne (comisar european)

Viitoarea directivă europeană privind salariul minim european nu va institui o remunerație minimă în toată Uniunea Europeană, dar va determina statele membre, inclusiv România, să stabilească un nivel al salariului minim care să garanteze condițiile de trai ale lucrătorilor, a declarat comisarul european pentru locuri de muncă, Nicolas Schmit, într-un interviu acordat HotNews.ro.

Proiectul de directivă UE inițiat de Comisia Europeană se află acum în negocieri tripartite între CE, Consiliul UE și Parlamentul European. Parlamentul European consideră că „nivelul recunoscut internațional, de 60% din salariul median brut și 50% din salariul mediu, poate ajuta la orientarea evaluării gradului de adecvare a salariului minim în relație cu nivelul brut al salariilor”.

Acum, comisarul UE care a inițiat propunerea de directivă explică scopurile sale:

• „Nu este posibil să avem un singur salariu minim în Uniunea Europeană, clar. Avem nevoie, însă, de un cadru în Uniunea Europeană care să îmbunătățească convergența dintre salariile minime, având în vedere diferitele condiții economice și sociale din statele membre? Da, aceasta este ceea ce avem nevoie și asta va face această directivă. Nu prescriem un salariu minim pentru toți, Luxemburg, România sau Bulgaria. Noi spunem că avem nevoie de un cadru care să ne permită să ne adaptăm, să ajustăm și să garantăm un nivel adecvat al salariului minim în acord cu condițiile economice, dar peste tot un salariu minim ar trebui să garanteze condițiile de trai. Dacă oamenii muncesc, trebuie să aibă condiții de trai demne, din munca lor. Deci către asta țintește acest cadru, nu să introducă un sigur salariu minim în Europa, ar fi imposibil.

• (Proiectul de directivă aflat în Parlamentul European) prevede un nivel al salariului minim de 60% din salariul median și 50% din salariul minim (din statele membre). În primul rând este o directivă, nu este o recomandare. În mod cert, noi nu putem impune un salariu minim statelor membre UE, pentru că nu avem această competentă și ar fi și foarte dificil din punct de vedere politic. Vrem să creăm reguli și un cadru care să garanteze că salariul minim din diferitele state membre în care sunt salarii minime - pentru că sunt și state fără salariu minim, în care totul se face prin negocieri colective - găsesc și garantează un nivel adecvat al salariului minim pentru condițiile de trai.

• Nu e vorba doar de salariile minime, ci și de cadrul de negociere a contractelor colective de muncă. România și Bulgaria nu excelează în privința contractelor colective. Dar negocierile colective pentru acordurile colective de muncă sunt parte din modelul economic european. Se numește economie de piață socială, în care partenerii sociali au un rol important mai ales în stabilirea salariilor. Nu e vorba doar despre salariul minim, ci și despre un nivel mai ridicat al contractelor colective. iar directiva se ocupă și de acest lucru. Acum suntem în discuții în cadrul trilogului cu Consiliul UE și Parlamentul European, cu rolul activ al Comisiei și sper că vom găsi echilibrul pentru ca această directivă să garanteze convergența socială și o mai bună convergență a salariilor în Uniunea Europeană”.

O altă propunere de directivă emisă de Comisia Europeană se referă la statutul lucrătorilor pe platforme digitale, cum sunt cele de livrare sau transport, gen Uber, Glovo, Bolt, Takeaway.com etc.

Comisarul european Nicolas Schmit a explicat că modelul de business al economiei colaborative (sharing economy) propus de aceste platforme digitale nu are voie să diminueze drepturile lucrătorilor în comparație cu drepturile de care beneficiază angajații firmelor convenționale.

• „Am inițiat o propunere de act normativ pentru lucrătorii de pe platformele online, care aduce claritate. Principala chestiune în cazul acestui model de business al platformelor este ce statut se aplică acestor lucrători. În realitate sunt considerați foarte des ca fiind liber-profesioniști. Aceasta înseamnă că nu au salariu minim, nu au posibilități de negocieri colective, nu au nici măcar protecție socială integrală, cum ar fi asigurare medicală sau concediu medical sau protecție în caz de accident de muncă. Noi considerăm că trebuie să introducem claritate, pentru ca cineva care este într-adevăr un lucrător să fie tratat ca lucrător cu toate garanțiile menționate. Aceasta este propunerea noastră.
• Asta nu înseamnă că acest model de business nu poate funcționa. Dacă modelul de business poate funcționa doar pe ideea că acești oameni nu au toate garanțiile sociale de bază, este ceva greșit cu acest model de business. Asta e clar: dacă sistemul de business se bazează pe standarde sociale foarte scăzute, însemnă că modelul de business nu se poate susține. Acesta este mesajul. Apropo, sunt platforme care funcționează oferindu-le lucrătorilor statut de angajați, condiții sociale necesare și nu se pune problema să abolim acest model de business, ci doar să-l punem în contextul normal al economiilor noastre ceea ce înseamnă și al sistemului nostru social. De ce o platformă online să nu respecte toate standardele sociale ale lucrătorilor, în timp ce toate celelalte companii, care nu sunt platforme, sunt obligate să respecte salariul minim și celelalte condiții. Deci este și o chestiune de concurență loială dintre diferitele modele de business”.

Urmărește video: