Ce s-a ales din granturile IMM pentru investiții POC 4.1.1 și 4.1.1Bis de pe vremea COVID: Câți bani s-au dat, câte firme au primit ajutoare

Sursa imagine

Pandemia COVID-19 s-a încheiat de doi ani și jumătate, dar abia acum putem face bilanțul ajutoarelor acordate firmelor micro, mici și mijlocii (IMM) pentru investiții, prin măsurile de granturi POC 4.1.1 și 4.1.1Bis. Ministerul Fondurilor Europene (MIPE) a transmis, recent, publicației StartupCafe.ro stadiul finalizării plății ajutoarelor COVID către firme, în cele două măsuri de investiții: 1.578 de IMM-uri au primit finanțări totale de 467,6 milioane EUR, dintr-un buget total combinat de 648 milioane EUR.

Scurt istoric, pentru cine a uitat:

În timpul pandemiei COVID, Guvernul a lansat trei măsuri de sprijin pentru IMM-uri, în 2020: Măsura 1 - granturi de capital de lucru de câte 2.000 EUR (2 ediții), Măsura 2 - granturi de capital de lucru de câte 2.000-150.000 EUR și Măsura 3 - granturi de investiții de câte 50.000-200.000 EUR. Toate erau gestionate de Ministerul Economiei. În plus, în 2022, imediat după terminarea pandemiei, s-au lansat alte două măsuri de redresare, cu capital de lucru pentru fermieri și sectorul alimentar: Măsura 1 - microgranturi de câte 2.000 EUR, implementată de Ministerul Agriculturii, și Măsura 2 - granturi de 2.000-120.000 EUR, implementată de Ministerul Economiei.

Măsurile de capital de lucru au fost implementate rapid, deoarece s-au acordat pe principiul „primul venit, primul servit”, iar antreprenorii puteau face achiziții diverse pentru activitatea curentă.

În schimb, au existat probleme mari cu Măsura 3 - granturi de investiții IMM. Nu intrăm în amănunte: antreprenorii au făcut proiecte, au cheltuit bani pentru consultanță (avansuri plătite consultanților), au depus proiectele, iar ulterior s-a schimbat guvernul și s-a anulat schema de finanțare, în 2021. Au fost și plângeri la DNA, suspiciuni de fraudă, dar nu s-a dovedit nimic.

După mai multe amânări și schimbări de miniștri, vechea Măsură 3 s-a mutat la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), care a redeschis-o sub forma a două măsuri noi:

În 23 august 2022 s-a deschis sesiunea de depunere a proiectelor la Acțiunea POC 4.1.1 - granturi IMM de câte 50.000-500.000 EUR pentru retehnologizarea firmelor.
În 25 octombrie 2022, s-a deschis și POC 4.1.1 Bis, cu granturi de maximum 500.000 EUR destinate firmelor din industria alimentară și din construcții.

Bilanțul schemelor POC 4.1.1 și 4.1.1Bis, la zi:

4.423 de firme au depus proiecte, cerând ajutoare nerambursabile în valoare totală de 6,8 miliarde lei (aproape 1,4 miliarde EUR) în anul 2022.
Dintre acestea, 2.183 de firme au reușit să semneze contracte de finanțare.
Apoi, 1.917 dintre ele au început proiectele.
Din aceste IMM-uri, 1.578 au implementat proiectele.
În prezent, la doi ani de la depunerea proiectelor, 1.569 de IMM-uri au primit integral granturi între 50.000 și 500.000 EUR fiecare. Suma totală plătită beneficiarilor care au primit integral granturile se ridică la 2.322.085.106 lei (466,5 milioane EUR).
Până la 28 octombrie 2024 (cele mai recente date MIPE), 9 beneficiari au primit plăți parțiale în cadrul proiectelor, în valoare de 5.523.122 lei (peste 1 milion EUR), dar încă mai au de primit bani. „În prezent sunt în analiză documentele pentru efectuarea plăților pentru 9 proiecte, pentru care se preconizează o diferență de plată de aproximativ 2,4 milioane lei. Pentru aceste proiecte, au fost transmise beneficiarilor solicitări de clarificări pentru furnizarea de informații suplimentare” - a precizat MIPE.

Astfel, plățile efectuate în total către beneficiarii Măsurilor POC 4.1.1 și 4.1.1 Bis se ridică la 2.327.447.467 lei (467,6 milioane EUR). Bugetul total alocat în cele două scheme combinate a fost de 648 milioane EUR (fonduri europene și de la bugetul de stat).

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a explicat că a fost necesar să prioritizeze plățile pentru proiectele care, ulterior, România le poate deconta de la Comisia Europeană, din fonduri UE.

„Pentru a respecta țintele stabilite, conform planului de închidere a Programului Operațional Competitivitate, au fost prioritizate cererile de rambursare aferente proiectelor care vor intra în declarația de cheltuieli pentru rambursarea fondurilor europene de către Comisia Europeană, pentru care s-a stabilit termenul de finalizare până la 30 august 2024. La această dată, plățile aferente celor 2.376 de cereri de rambursare au fost efectuate 100%.

Ulterior acestei date, au fost depuse cereri de rambursare intermediare și finale, pentru toate proiectele implementate, având în vedere că unele proiecte au primit aprobare pentru prelungirea perioadei de implementare până la data de 31 mai 2024, conform Instrucțiunii AMPOC nr. 67/10.10.2023” - a explicat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

grafic-plati-411-411bis-startupcafe-mipe

Reamintim că nu toate cheltuielile din proiectele de investiții IMM pot fi decontate de la UE, deoarece, de la bun început, din cauza grilei de punctaj concepute de MIPE, unele proiecte nu s-au încadrat în cerințele cadrului de finanțare de la Bruxelles. Acest fapt a fost constatat de Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi a României, care a „taxat” astfel MIPE.

Un raport al Autorității de Audit, obținut de G4Media, a constatat că Autoritatea de Management a Programului Operațional Competitivitate (AMPOC) din cadrul MIPE se confruntă cu o lipsă de personal care ridică un „risc major” asupra verificării și managementului finanțărilor până la finalizarea POC. Lipsa de personal de la AM POC a fost cauzată de 2 factori: neocupaarea unor posturi vacante și migrarea personalului AM POC 2014-2020 la nou-creata Autoritate de Management pentru Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF) 2021-2027.

De asemenea, Autoritatea de Audit a constatat o deficință mare, sistemică la Acțiunea 4.1.1 din cadrul Programului Operațional Capital Uman (POC) 2014-2020. Aici, o serie de proiecte au luat punctaj maxim pentru criteriul „scăderea ratei profitului operațional”, deși firmele respective înregistraseră creșteri ale ratei profitului. În urma auditului, s-a constatat că 530 de firme cu rata profitului în creștere în anul 2020 față de 2019 au semnat contracte de finanțare, conform raportului citat de G4Media.

În toată această cavalcadă de bâlbe și amânări a fost și o parte bună: în final, firmele românești au primit mai multe ajutoare decât se prevăzuse inițial, pentru că bugetul inițial al vechii Măsuri 3 a fost mutat la Măsura 2 și astfel oamenii care nu prinseseră buget inițial au primit totuși sprijin.

----