Claudiu Zamfir
O serie întreagă de firme care s-au calificat la fondurile europene de câte 50.000-500.000 EUR din cadrul măsurilor POC 4.1.1 și 4.1.1Bis nu și-au primit plățile până vineri, 29 decembrie 2023, dar directoarea Autorității de management a Programului Operațional Competitivitate din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Svetlana Gomboș, dă asigurări, sâmbătă, pe Facebook, că AM POC va merge înainte și în anul 2024, atât cu procesarea cererilor de plată cât și cu plățile către antreprenori.
„Mergem înainte atât cu procesarea cererilor dvs. cât și cu plățile în 2024. Orice problemă o vom rezolva împreună și va asigur că, așa puțini câți suntem, vă stăm la dispoziție. Din ianuarie, vom fi mai relaxați. Mult a fost, puțin a rămas. Vă rog ca, la primirea banilor în cont, să procesați plățile în termen de 5 zile lucrătoare, conform legislației în vigoare și să vă implementați proiectele așa cum au fost aprobate” - le-a transmis antreprenorilor directoarea AM POC, într-o postare pe grupul de Facebook al beneficiarilor de granturi IMM POC 4.1.1/4.1.1Bis.
AM POC a efectuat 1.127 de plăti în valoare de 774,4 milioane de lei către beneficiari, în ultimele 3 zile în care a fost deschisă Trezoreria statului în anul 2023, potrivit directoarei. În total, în cele două măsuri de sprijin, au fost încheiate 2.164 contracte de finanțare, pentru care valoarea totală a fondurilor nerambursabile este de 3,2 miliarde de lei.
„Continuăm plățile la toate proiectele. Am făcut în 3 zile de trezorerie 1.127 de plăti în valoare de 774,4 milioane de lei” - afirmat Svetlana Gomboș, ca răspuns la postarea unui consultant de finanțări, pe grupul beneficiarilor POC 4.1.1/4.1.1Bis.
Precizările directoarei Svetlana Gomboș sunt importante pentru că Instrucțiunea 67/2023 dată tot de ea, în luna octombrie 2023, prevedea că „toate cheltuielile efectuate de beneficiarii POC în cadrul Acțiunii 4.1.1 şi 4.1.1 bis după data de 31 decembrie 2023 revin în sarcina exclusivă a beneficiarilor”.
De altfel, unii solicitanți din cadrul măsurilor POC 4.1.1/4.1.1Bis i-au cerut directoarei Autorității de Management să vină cu un nou document oficial, pentru ca firmele beneficiare să nu se trezească, din 2024, că pierd, de fapt, granturile. De aceea, o posibilă soluție este ca statul să supoerte din bugetul național o parte dintre banii pentru firme, dacă aceștia nu vor mai putea fi decontați de la Comsia Europeană.
Andreea Szabo, consultant pentru finanțări, a vrut să știe concret dacă își va asuma statul, din bugetul național, plățile efectuate după termen, ce nu vor fi decontate din fonduri europene.
„Doamnă, cu tot respectul, dar liniștiți stăm dacă apare un corrigendum, un ordin de ministru sau un document angajant care să le garanteze celor care sunt în situația asta că nu vă veți îndrepta împotriva lor, dacă fac plăți după 31.12.2023. În clipa de față sunt sute de beneficiari ce sunt în situația de a-și încălca contractul de finantare din culpa AM POC, iar un mesaj de încurajare pe Facebook nu reprezintă pentru ei un document legal. Ce se va întampla în mod concret? Își asumă statul plățile efectuate dupa termen, ce nu vor fi decontate din fonduri?” - a replicat consultantul la postarea directoarei AM POC.
Întrebată care este solutia legislativă pentru plata cererilor de plată după data de 31 decembrie 2023, Svetlana Gomboș a răspuns, pe Facebook: „Cititi OUG 82 modificat și aveți soluția legislativă!”.
De asemenea, tot directoarea Svetlana Gomboș a dat asigurări că firmele beneficiare nu vor avea de suferit din cauza întârzierii plăților, după data de 31 decembrie 2023. În context, ea s-a plâns de faptul că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, pe vremea fostului ministru marcel Boloș (actual ministru de Finanțe) a lăsat AM POC fără mare parte din personal, pe care l-a mutat la alte direcții.
„Am fost depășită de dimensiunea dezastrului pe care l-am găsit și am făcut tot ce a fost omenește posibil să rezolv miile de probleme ce curgeau peste mine. (...) În ceea ce priveste proiectele neplătite încă, acestea urmează a fi plătite in 2024 fără a avea repercusiuni asupra beneficiarilor. As dori ca lumea să înțeleagă asta și să poată să aiba sărbători” - a spus Svetlana Gomboș, ca răspuns la postarea unui consultant, din grupul beneficiarilor POC 4.1.1/4.1.1Bis.
Într-un alt răspuns, adresat unui alt consultant, Alina Mogoș, directparea AM POC, Svetlana Gomboș, a enumerat o serie de probleme cu care s-a confruntat în implementarea celor două măsuri de sprijin IMM:
„1 . DG POC (direcția generală pentru Programul de competitibitate n.r.) nu a fost niciodată dimensionată administrativ incât să poata gestiona un apel de peste 2.000 de contracte în implementare directă, adică fără organism intermediar. În acest sens, sunt nenumarate rapoarte ale entităților cu drept de auditare care constata acest lucru.
2. La luna martie 2023 eram 119 funcționari și 36 experti in afara organigramei si gestionam o alocare de 2,8 miliarde de euro.
3. La luna iunie 2023, dintr-un pix, pe vremea dl-ui Boloș (ministrul Marcel Boloș, care este la Finanțe acum n.r.), au fost mutati din directie 63 de functionari publici.
4. La data de 3 iulie, când am revenit pe post din mutarea abuzivă de un an, am gasit 30 de funcționari activi (restul fiind suspendati din funcție) și 28 de experți în afara organigramei.
5. Cu acești oameni am avut de trecut prin următoarele până la final de an: 5 audituri, 2 ale autorității de audit, unul al Com si 2 ale MF, modificare de program, modificări legislative pentru a vă salva pe dvs., beneficiarii, crearea axei 5 și implementarea a 3.400 de contracte la nivel de program din care peste 2.000 în implementare directă.
Eu zic ca am facut imposibilul și nu merităm atâția bocanci în cap câți ne dați dumneavoastră.
Ar trebui să ne respectați pentru că și noi suntem doar niste oameni.
Si noi avem familii si copii și totusi din iulie până ieri ne-am abandonat tot pentru dvs.”.
Așa cum am arătat, pe StartupCafe, de-a lungul timpului, cele două măsuri de sprijin pentru IMM-uri, în contextul crizei COVID, s-au poticnit din cauza mai multor decizii sau a indeciziei diferitelor guverne care s-au succedat în ultimii 3 ani.
Abia în 23 august 2022 s-a deschis și sesiunea de depunere a proiectelor la Acțiunea POC 4.1.1 - granturi IMM de câte 50.000-500.000 EUR pentru retehnologizare. Apoi, din 25 octombrie 2022, s-a deschis și POC 4.1.1 Bis, cu granturi de maximum 500.000 EUR destinate firmelor din industria alimentară și din construcții. Apelurile au fost lansate de Marcel Boloș, ca ministru la MIPE.
Cele două măsuri de sprijin sunt, ca idee, mai vechi și își au originea în Măsura 3-granturi pentru investiții IMM, deschisă în anul 2020, dar anulată în 2021, de fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, pentru suspiciuni de fraudă, care nu au fost dovedite până acum, cel puțin.
Între anularea vechii Măsuri 3 și demararea Acțiunilor POC 4.1.1 și 4.1.1Bis s-au pierdut un an și jumătate, iar acum oamenii se confruntă cu această situație-limită, în condițiile în care la 31 decembrie 2023 se încheie perioada de programare 2014-2020, din care provin fondurile europene pentru cele două măsuri de sprijin POC.
Problemele au continuat să apară și după demararea sesiunilor de depunere a proiectelor. Finanțarea era să se și anuleze pentru majoritatea proiectelor, pentru că aveau progres sub 5%. Blocarea proiectelor era prevăzută prin OUG 36/2023, dată la propunerea ministrului Boloș, dar MIPE (cu Adrian Câciu ca ministru) a mai dat o ordonanță de urgență și a anulat acea prevedere care ar fi dezintegrat majoritatea proiectelor.
Abia în septembrie 2023 AM POC a finalizat contractarea tuturor proiectelor depuse la cele două măsuri de sprijin. Lipsa de personal din AM POC a fost semnalată și de Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi, într-un raport. În același raport, auditul a constatat că 530 de firme cu proiecte admise la finanțare aveau profit operațional în creștere în anul 2020 față de 2019, motiv pentru care nu ar fi trebuit să se încadreze la sprijinul COVID. Însă vina nu este a beneficiarilor, ci a MIPE, care a făcut grila de punctaj și a evaluat proiectele. Astfel, circa 200 de milioane de euro riscă să fie suportați de la bugetul de stat, în loc să fie decontați de la Comisia Europeană, potrivit unei investigații G4Media.