Tazz a întrecut Glovo România, la pierderi. Principalele 2 aplicații de livrări și-au crescut veniturile, dar și pierderile, în 2022, pe piața românească

Principalele două aplicații de livrări de pe piața românească, Glovo și Tazz by eMag, și-au continuat creșterea veniturilor, dar, pe fondul extinderii business-ului, și-au mărit și pierderile în afacerile lor din România, în anul 2022, ultimul în care țara noastră a mai fost marcată de starea de alertă COVID-19, pandemia de coronavirus fiind considerată drept motor al creșterii comerțului pe internet și livrărilor online.

Compania spaniolă Glovo continuă să domine business-ul de livrări rapide de mâncare și cumpărături prin aplicație, pe piața din România, potrivit datelor recent publicate de Ministerul Finanțelor, pentru anul fiscal 2022.

În România, Glovo operează prin compania sa românească GlovoappRO SRL, deschisă în anul 2018, la București, cu obiectul de activitate „Intermedieri în comertul specializat în vânzarea produselor cu caracter specific, n.c.a.”.

În anul 2022, Glovoappro SRL a făcut venituri de 484.988.766 lei (97 milioane de euro), în creștere cu 65% față de anul 2021. Asta în condițiile în care, din 8 martie 2022, România a ridicat starea de alertă COVID-19, eliminând astfel și ultimele restricții care au afectat business-urile cu prezență fizică, dar care impulsionaseră serviciile de livrări la domiciliu.

În schimb, GlovoappRO SRL a înregistrat pierderi de 77.175.924 lei (15 milioane euro) în anul 2022, în creștere cu 50% față de 2021. De asemenea, firma românească a Glovo a avut un număr mediu de 167 de angajați proprii în anul 2022, de aproape 2 ori și jumătate mai mulți decât avusese în anul 2021. De subliniat că aici este vorba despre salariații firmei, nu despre curierii care sunt angajați de firmele de livrări partenere, înrolate în aplicație.

• În 2021, Glovo România avusese venituri totale de 293.990.687 lei și pierderi de 49.090.333 lei, cu 70 de angajați.
•  În 2020, primul an al pandemiei COVID, firma a avut venituri de 171.972.088 lei și pierderi de 12.796.074 lei, cu 47 de salariați proprii.
• În 2019, ultimul an înainte de pandemia COVID, compania a avut venituri de 32.392.473 lei, pierderi de  30.898.974 de lei, cu 34 de angajați.

Situația GlovoappRO SRL (veniturile și pierderea/profitul sunt exprimate în milioane lei). Grafice alcătuite cu MS Office:

Glovo mai operează în România și prin firma Glovo Infrastructure Services SRL, deținută direct de GlovoappRO SRL, subsidiara românească a operatorului spaniol de livrări intermediate prin aplicație, conform datelor de pe Termene.ro. Înființată în anul 2021, Glovo Infrastructure Services SRL are ca obiect de actiivitate „Comertul cu amanuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin Internet”. Practic, prin această firmă sunt gestionate magazinele proprii Glovo, acele dark stores, din care aplicația face livrări ultra-rapide. Firma are 12 magazine proprii Glovo Expres, în 6 orașe românești.

• În 2022, GLOVO INFRASTRUCTURE SERVICES RO S.R.L. a făcut venituri de 58.747.481 lei (11 milioane EUR) și pierderi de 12.768.529 lei (2,5 milioane EUR), cu 30 de angajați proprii, conform datelor raportate la Ministerul Finanțelor.
• În 2021, firma  avusese venituri de 7.528.033 lei și pierderi de 4.801.664 lei, cu 4 salariați.

Situația Glovo Infrastructure Services SRL (veniturile și pierderea/profitul sunt exprimate în milioane lei). Grafice alcătuite cu MS Office:

Creșterile de venituri, dar și de cheltuieli, raportate de Glovo în România, apar în contextul în care 2022 a fost anul în care startupul catalan a preluat 147 de salariați de la foodpanda, afacere pe care a integrat-o din anul 2022 în operațiunile sale românești. Alți 89 de oameni de la foodpanda au fost disponibilizați de Glovo când a preluat această aplicație.

România este una dintre cele mai importante piețe ale Glovo, la nivel internațional, cotată a doua după Spania, țara de origine. Din birourile Glovo de la București este coordonat tot business-ul Glovo din 8 țări: România, Bulgaria, Serbia, Croația, Republica Moldova, Bosnia, Muntenegru și Slovenia.

În ianuarie 2023, managerul regional al Glovo pe Europa de Sud-Est, românul Victor Răcariu, a anunțat că avea să plece din firma de livrări prin aplicație, începând din aprilie 2023.

La 1 mai 2023 a plecat din companie și managerul general al Glovo România & Moldova, Iustinian Belghir. Conducerea Glovo România a fost preluată de Alexandra Dinovici.

Startupul Glovo a fost lansat de doi antreprenori, Oscar Pierre și Sacha Michaud, în anul 2015, la Barcelona și operează în Europa, Asia Centrală și Africa. Serviciul catalan de livrări prin aplicație Glovo a pătruns în România în anul 2018, fiind prezent în 75 de orașe românești, conform datelor din iulie 2023. La nivel global, aplicația este prezentă în peste 3.500 de orașe din 25 de țări, are 3.500 de angajați și peste 75.000 de curieri activi lunar.

Glovo este deținut (în proporție de 94%) de gigantul german Delivery Hero, de la care Glovo a și preluat foodpanda România (și HipMenu). Unicornul iberic obținuse investiții de capital de risc de cel puțin 1,2 miliarde de dolari înainte să fie cumpărat majoritar de nemți.

Tazz by eMag a „bătut” Glovo România, la pierderi

Rivalul Glovo pe piața din România, Tazz by eMag, operează prin firma HCL Online Advertising SRL. Inițial, HCL Online Advertising SRL era un startup timișorean, care opera aplicația Eu Ce Mănânc, axată pe livrări de la restaurante. Din septembrie 2019, startup-ul timișorean a fost preluat de colosul românesc al comerțului online eMag, care a rebranduit apoi aplicația Eu Ce Mănânc în Tazz by eMag, cu investiții de 5,3 milioane de euro numai în anul 2020.

În 2022, Tazz by eMag a avut venituri de 178.323.376 lei (aproape 36 milioane EUR), dar a ieșit pe pierderi cu 110.186.563 lei (peste 22 milioane EUR), cu 223 de angajați. Practic, Tazz a depășit și Glovo România la capitolul pierderilor înregistrate în 2022, în condițiile în care a avut venituri mai mici și mai puțini angajați decât afacerea românească a spaniolilor.

Compania românească de livrări online și-a majorat astfel veniturile cu 83%, iar pierderile i-au mai scăzut cu 17% în 2022 față de 2021.

• În 2021, Tazz a făcut venituri de 97.513.666 lei și pierderi de 133.080.017 lei, cu 157 de salariați proprii.
• În 2020, platforma online de livrări a obținut venituri de 14.297.506 lei, dar cu o pierdere de 31.143.500 lei, având 64 de angajați. De menționat că în anul 2020, Tazz a preluat din angajații Uber Eats România, gigantul american de servicii de transport ridesharing închizându-și atunci afacerea de livrări, pe piața românească.
• Aplicația a fost preluată de gigantul e-commerce eMag în septembrie 2019, ultimul an de dinainte de pandemia COVID, fenomen care a condus la creșterea sectorului livrărilor online. În 2019, firma HCL Online Advertising SRL a avut venituri de 1.469.329 lei și o pierdere netă de  2.893.858  lei, cu 24 de salariați.

Situația Tazz by eMag (veniturile și pierderea/profitul sunt exprimate în milioane lei). Grafice alcătuite cu MS Office:

Aplicația de livrări rapide Tazz by eMag operează în 33 de orașe din România, conform situației din luna iulie 2023.

Tazz by eMag (HCL Online Advertising SRL) este condusă în continuare, din poziția de administrator, de Alin Andrei Șerban, fondator și CEO al startup-ului de livrări deschis la Timișoara. El mai deține 0,01% din firmă, potrivit datelor de pe Termene.ro. Restul, de 99,99% din Tazz by eMag este deținut de compania Dante International SA, controlată de fondul de investiții sud-african Naspers.

Dante International SA deține platformele de e-commerce eMag și Fashion Days, precum și supermarketul online de produse alimentare Freshful. Separat, Naspers mai deține, în România, afaceri online ca OLX sau Autovit.ro.

Alte aplicații de livrări pe piața din România: Bolt Food și Bringo

Pe piața din România, un alt jucător important în domeniul aplicațiilor de livrări de la restaurante este Bolt Food. Acesta este un serviciu de livrări disponibil în superaplicația Bolt, axată în principal pe transport de persoane în sistem ridesharing, dar și pe micro mobilitate cu trotinete electrice de închiriat.

În România, compania estoniană fondată de tânărul antreprenor Markus Villig, operează prin subsidiara sa bucureșteană Bolt Services RO SRL.

În anul 2021, ultimul pentru care sunt disponibile date financiare la Finanțe, firma bucureșteană Bolt Services RO SRL a avut venituri totale de 47,7 milioane de lei (9,65 milioane euro) în anul 2021, în creștere cu 52,3% față de anul 2020.

De asemenea, profitul Bolt România a fost de 2,23 milioane de lei (450.000 euro) în anul 2021, în creștere cu 10,6% față de 2020.

Bolt a făcut investiții considerabile la firma sa bucureșteană. În 2021 cheltuielile Bolt Services RO SRL au ajuns la 45,1 milioane de lei (9,13 milioane euro), cu 55,1% mai mari decât avusese în 2020. Asta în condițiile în care în 2021 a mai angajat 104 oameni la echipa sa din România, ajungând la 182 de angajați (cu 133% mai mulți decât în 2020).

O altă aplicație importantă pe piața românească a livrărilor rapide este Bringo, deținută de gigantul francez al comerțului convențional Carrefour, începând din anul 2017. Aplicația fusese lansată, în 2015, de antreprenorul român Mihai Păun.

În prezent, Bringo face livrări în principal din hipermarketurile și supermarketurile Carrefour. Prin aplicație se pot face comenzi și din farmaciile Help Net și Dr. Max, precum și din petshop-urile Animax.

În anul 2022, firma Bringo Magazin SRL a avut venituri totale de 61745385 lei (12 milioane EUR), în scădere cu 32% față de 2021, conform datelor raportate la Ministerul Finanțelor.

De asemenea, Bringo a ieșit pe pierderi de 1489784  lei (300.000 EUR) în anul 2022, după ce în anul 2021 reușise să scoată profit de  22.749.881 lei (4,5 milioane EUR).

În 2022, firma a avut  un număr mediu de 88 de angajați, în scădere cu 31 de salariați față de anul 2021, conform datelor oficiale.