Denisa Crăciun
Unu din cinci utilizatori de social media consideră că ar putea fi prieten cu influencerii, potrivit unui studiu realizat de Kaspersky în 25 de țări, printre care nu se regăsește și România.
Raportul relevă că aproape un sfert (23%) dintre internauți sunt dependenți de conținutul publicat de influențatori pe rețelele sociale.
De asemenea, peste 20% dintre respondenții studiului au trimis mesaje private unui creator de conținut.
În plus, mai mult de o treime (34%) dintre participanții la sondaj susțin că s-au întâlnit în viața reală cu anumite vedete de social media.
Datele analizate în studiu au fost colectate în perioada 18 – 31 mai 2021 și au fost intervievați aproape 15.700 de adulți din 25 de țări (cu excepția României): Marea Britanie, Franța, Italia, Germania, Spania, Danemarca, Olanda, Chile, Mexic, Argentina, Brazilia, Columbia, Peru, Japonia, Rusia, Turcia, SUA, Republica Cehă, Ungaria, Africa de Sud, Austria, Singapore, Vietnam, Australia și Emiratele Arabe Unite.
Deși nu interacționează offline cu urmăritorii lor, influencerii reușesc să creeze o relație apropiată cu persoanele care îi apreciază pe internet. Astfel, 10% dintre utilizatorii de social media spun că au un sentiment de absență dacă nu interacționează cu influențatorul, potrivit studiului.
În lockdown, oamenii din întreaga lume nu au avut prea multe oportunități și au făcut totul de acasă: muncă, școală sau timp liber.
Astfel, pe fondul pandemiei COVID-19, și-au orientat atenția către rețelele sociale: aproape jumătate (47%) dintre participanții la sondaj spun că influențatorii pe care îi urmăresc online le oferă „evadarea din realitate”.
La capitolul „ce învățăm nou de la influenceri” peste 70% dintre utilizatorii de rețele sociale din cele 25 de țări spun că află lucruri noi în domenii precum sănătate, hobby, stil și știri.
Chiar dacă nu interacționează față-n față, 37% dintre respondenți lasă comentarii la postările influencerilor în mediul online și tot 37% reacționează la postările sau story-urile acestora.
Aproape 60% din oamenii din întreaga lume au spus că în pandemie rețelele sociale le-au oferit „o conexiune vitală”, iar tinerii (71%) cu vârste între 18 – 34 de ani au declarat că se bazează pe social media pentru conectivitate.
„Deși mai mult de jumătate (56%) dintre oameni sunt activi pe rețelele sociale de mai bine de un deceniu, mulți dintre noi aflăm în continuare cum să echilibrăm aspectele pozitivele ale acestor rețele cu cele negative”, spune David Emm, cercetător principal în securitate pentru Kaspersky.
„Acum, ne-am mutat într-o nouă eră, în care relațiile virtuale devin o normă. Aceste relații unilaterale pot duce adesea la distribuirea excesivă de content pe social media, deoarece oamenii caută să dezvolte aceste relații – toate acestea cu potențiale consecințe negative neplanificate - tentative de hacking și phishing, doxing și agresiune, shaming online – iar lista continuă. Este de înțeles, cu lockdown-urile pe care le-am experimentat cu toții în ultimul an, că oamenii vor gravita către relații online și parasociale pentru a preveni singurătatea și plictiseala, dar este crucial să fie conștienți de consecințele oversharing-ului online și să poată adoptă o abordare mai echilibrată”, a mai spus acesta.
Cercetarea a mai arătat că peste 60% dintre adulții din întreaga lume își amintesc o știre despre efectele negative ale rețelelor sociale asupra datelor personale și aproape 80% dintre cei care au reținut o astfel de informație au fost mai precauți la următoarea utilizare a platformelor sociale.
Tot la nivel global, aproximativ 40% dintre respondenți spun că au cunoștințe ale căror date confidențiale le-au fost compromise.
Adulții (41%) chesionați consideră că platformele și rețelele sociale sunt pozitive pentru societate și politică și doar 19% că au un impact negativ.
Ce simt cei care utilizează platformele sociale? Peste jumătate (56%) se simt distrați, 36% se simt conectați, 26% fericiți și pe 23% îi inspiră timpul petrecut în online.
Studiul arată că există 5 tipuri de oameni pe care îi întâlnim în mediul online, în funcție de timpul și activitatea lor pe Internet.
Puteți afla AICI ce tip de utilizator de rețele sociale sunteți.
Chiar dacă studiul Kaspersky nu se referă la România, haideți să ne uităm puțin la piața influencerilor din România.
Pentru că noile tehnologii sunt într-o continuă dezvoltare, creatorii de conținut profită de oportunități, în timp ce antreprenorii au văzut un potențial în asta și au lansat diverse platforme pentru influenceri.
În România, astfel de afaceri atrag finanțări de la grupurile de investitori și au în plan extinderea la scară globală. Dintre exemplele românești cunoscute, care creează platforme pentru a ajuta influențatorii de pe rețelele sociale să câștige bani sau produse ori servicii gratuite în diverse domenii, în schimbul unor postări pe conturile lor de social media, fac parte FameUp, MOCAPP și Product Lead (despre care am scris AICI).
În acest context, în martie 2021, în țara noastră, onorariile pentru campaniile de pe Instagram pentru influențatorii locali începeau de la 60 de euro și treceau de 1.400 de euro per postare (pentru influencerii cu audiențe de peste 100.000 followers pe Instagram), conform unui studiu realizat de MOCAPP.
MOCAPP arată într-un alt studiu care este topul influencerilor locali în 2021, în funcție de numărul de urmăritori de pe Instagram. Astfel: