Românii care fac un ban din închirieri pe AirBnB și Booking „ar trebui supuși” unor reglementări privind datele statistice - strategie propusă de Ministerul Economiei

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat, joi, un proiect de „Strategie Națională a României pentru Dezvoltarea Turismului”, în care se arată, printre altele, că românii care fac un ban din închirierea locuințelor pe platformele turistice online ca AirBnB sau Booking.com „ar trebui supuși cel puțin unor reglementări de natură să poată oferi date statistice și informații despre modul în care destinațiile ar trebui să-şi gestioneze operațiunile”.

Documentul MEAT cuprinde un plan de acțiune. „În general, nu se preconizează că ar exista implicații juridice majore la niciun nivel din punctul de vedere al implementării activităților descrise de planul de acțiune”, se arată în strategia propusă.

Totuși, proiectul de startegie menționează câteva implicații juridice, ca excepții, printre care:

„Omiterea din statistici a sharing economy și a pensiunilor mici. În prezent, utilizatorii platformelor de sharing economy sau vizitatorii pensiunilor mici (cu până la 10 paturi) nu sunt incluși în statistici, ceea ce cauzează adesea discrepanțe în bazele de date. Cei care își închiriază proprietățile prin platforme de sharing economy (economie colaborativă - Airbnb, booking.com și altele) ar trebui supuși cel puțin unor reglementări de natură să poată oferi date statistice și informații despre modul în care destinațiile ar trebui să-şi gestioneze operațiunile. Câteva exemple din Europa: furnizorii trebuie să obțină o licență de turism, în anumite cazuri închirierea este limitată la un anumit număr de zile etc.”.

În acest moment, există totuși Ordinul de ministru 510/2022, dat de fostul ministrul al Turismului, Daniel Cadariu, care extinde aplicarea certificatelor de clasificare turistică și la persoanele fizice care obțin venituri din închirierea unor locuințe pe termen scurt.

În schimb, proiectul de strategie subliniază influența economiei colaborative în turismul românesc:

„Economia colaborativă a devenit din ce în ce mai mult un fenomen care influențează turismul românesc. Spre exemplu, după cum indică statisticile online, România este prezentă cu aproximativ 15.000 proprietăți oferite spre închiriere în cadrul portalului AirBnB. Dintre acestea, circa un sfert (3.910 proprietăți în primul trimestru din 2022) sunt situate în municipiul București”.

De asemenea, strategia propusă de Ministerul Economiei recunoaște și meritele companiilor de tehnologie ca AirBNB și Booking în dezvoltarea turismului, inclusiv prin acceleratoare de afaceri pentru startup-uri, la nivel internațional.

„În conformitate cu tendințele globale, mai ales cele care se manifestă în Europa, stimularea antreprenoriatului și înfiinţarea unor noi societăţi comerciale reprezintă o caracteristică a jucătorilor principali din industria globală a turismului. Jucători mari - precum TripAdvisor, Airbnb, Booking.com și Skift - investesc în acceleratoare și caracteristici menite să susţină inovațiile în acest domeniu” - se arată în proiectul de strategie.

Totodată, planul de acțiune cuprins în strategia propusă de MEAT prevede măsuri de „formare a antreprenorilor și a angajaţilor din întreprinderile sociale pentru utilizarea instrumentelor de marketing digital (de exemplu, înregistrarea și promovarea de produse și servicii pe portalurile naționale de turism sau pe platformele de tip sharing economy)”.

De menționat că gigantul american Booking și-a deschis, în septembrie 2022, la București, un centru de excelență în care spune că vrea să investească 100 de milioane de euro și să angajeze 500 de persoane în următorii 5 ani.

Sprijin promis startup-urilor și IMM-urilor de turism din România

Planul de acțiune cuprins în proiectul de „Strategie Națională a României pentru Dezvoltarea Turismului” prevede și o serie de măsuri promise startup-urilor și firmelor mici și mijlocii, precum și companiilor mai mari din turismul românesc, în perioada 2023-2025:

1. „Sprijinirea digitalizării și comercializării la nivelul IMM-urilor din turism (pagini de internet pentru hoteluri, oferte digitale, cataloage etc.)
2. Susținerea start-up-urilor din domeniul industriilor culturale și creative, a turismului și a IMM-urilor inovatoare prin înființarea de incubatoare naționale, regionale în turism, precum, spre exemplu, Welcome City Lab din Franța.
3. Găzduirea de forumuri și expoziții anuale de digitalizare, inovare și investiții, promovarea networking-ului în turism și a oportunităților de colaborare
4. Sprijinirea modernizării unităţilor turistice în vederea obținerii unui nivel de clasificare mai înalt (instrumente fiscale, granturi etc.), respectând în același timp reglementările tehnice urbanistice și arhitecturale pentru mediul construit.
5. Furnizarea de oportunități de formare pentru IMM-uri și pentru agențiile de turism, în domeniul creării şi promovării de produse turistice și digitalizare (formare practică, cu accent pe crearea de produse turistice și pe elaborarea ș(formare practică, cu accent pe crearea de produse turistice și pe elaborarea și gestionarea de instrumente specifice marketingului în turism).
6. Analizarea și, acolo unde este posibil, diversificarea sistemului de clasificare și standardizare prin stabilirea unor standarde simplificate de bază pentru IMM-urile care furnizează servicii (mici restaurante, pensiuni) și eventual, păstrarea unui regim mai sever doar pentru unitățile mai mari (parte a unor rețele-brand)”.

Românii și-au deschis aproape 3.000 de pensiuni în ultimii 10 ani

În ultimul deceniu numărul pensiunilor turistice a crescut enorm. Românii și-au deschis aproape 3.000 de agropensiuni și pensiuni turistice în ultimii 10 ani, conform datelor MEAT.

Ce spune ministerul în proiectul de Strategie pentru turism:

• „În ultimul deceniu, numărul de structuri de cazare a cunoscut o creștere importantă (+82,8%), de la 5.003 la 9.146 structuri de cazare. De asemenea, a crescut și numărul locurilor de cazare existente, dar evoluția acestui indicator este mult mai temperată (+30,9% în ultimul deceniu).
• Din punct de vedere al numărului de structuri de primire cu funcțiuni de cazare, se constată faptul că mai mult de 50% sunt pensiuni (19,1% pensiuni turistice și 37,8% pensiuni agroturistice). De altfel, aceste două tipuri de structuri au înregistrat cele mai importante creșteri în cifre absolute (+2.250 mai multe pensiuni agroturistice și +695 mai multe pensiuni turistice), dar și sporuri importante în cifre relative în ultimul deceniu (+186,0% și respectiv +66,2%).  
• Cu un număr total de 1.583 unități, hotelurile reprezintă 17,3% din numărul de structuri. Deși numărul acestora a crescut în perioada analizată (+275 unități; +21,0%), totuși cota acestora în total a scăzut de la 26,1% la 17,3%. Ponderi importante mai au vilele turistice (8,2% din numărul de structuri), bungalourile (5,5%), hostelurile (3,6%), motelurile și cabanele turistice (câte 2,4%).
• Un aspect pozitiv este faptul că în ultimii ani a crecut într-un ritm alert numărul de unități de mici dimensiuni, în general pensiuni turistice și agroturistice, structuri dezvoltate de localnici, atât în mediul urban, dar mai ales în mediul rural, lucru ce a contribuit la stimularea economiilor locale în multe destinații din România.
• 38,5% din capacitatea de cazare existentă din România, măsurată în număr locuri de cazare este concentrată în trei județe (24,4% în Constanța, 7,9% în Brașov și 6,2% în București) .
• Primele cinci destinații din punct de vedere al numărului total de înnoptări (Constanța, Brașov, București, Bihor și Vâlcea) au cumulat 35,37% din totalul angajaților din turism la nivelul ţării. București este cel mai mare angajator în sectorul turismului, având un număr de 30.816 salariaţi, reprezentând 3,2% din totalul angajaţilor din Capitală”.

Propunerile, sugestiile și opiniile privind „Strategia naţională a României pentru dezvoltarea turismului 2023-2035” pot fi transmise prin formularul online MEAT în termen de 30 de zile. Proiectul poate fi consultat AICI.