Claudiu Zamfir

Patronat IT: „Cetățenii români și companiile vor putea utiliza semnătura electronică în orice situație”, după adoptarea noii legi

semnatura digitala-dreamstime.jpg

Cetățenii români și firmele vor avea acces mai facil la servicii și produse digitale, atât în interacțiunea cu instituțiile statului, cât și în mediul privat, prin noua lege în domeniul semnăturii digitale, adoptate marți de parlamentari, explică patronatul român al firmelor de software ANIS. 

La mai bine de 10 ani de la adoptarea de către Uniunea Europeană a Regulamentului European 910/2014 care reglementează “identificarea electronică si serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice”, România legiferează utilizarea acesteia pe scară largă, spune ANIS, într-un comunicat transmis StartupCafe.ro. 

Camera Deputaților, ca for decizional, a adoptat marți Legea privind utilizarea şi prestarea serviciilor de încredere, cunoscută în mod popular ca semnătura electronică. 

Astfel, cetățenii români și companiile vor avea acces mai facil la servicii și produse digitale, atât în interacțiunea cu instituțiile statului, cât și în mediul privat, explică ANIS. 

Edward Crețescu, Președinte ANIS:  

„Rezultatul final al votului, faptul că cetățenii români și companiile vor putea utiliza semnătura electronică în orice situație, fie în relație cu statul român, fie pentru relațiile comerciale private, este crucial pentru dezvoltarea României. Dar modalitatea în care am ajuns aici, la 10 ani de la adoptarea legislației europene și după intense eforturi depuse de noi și de celelalte organizații patronale pentru adaptarea legislației locale, efort ce durează mai bine de 7 ani, demonstrează faptul că avem încă un aparat de stat deloc agil și ne exprimăm speranța că, la următoarele reforme legislative de care România va mai avea nevoie pentru a face definitiv pasul către o Românie modernă, digitală și sigură, vom fi mai rapizi. Salutăm încă o dată votul, după un efort susținut de-a lungul mai multor ani, pentru că este o încununare a eforturilor societății civile și organizațiilor patronale în dialogul cu Guvernul României.”

ANIS, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii, alături de Confederația Patronală Concordia, a susținut permanent nevoia de digitalizare pentru o Românie mai modernă, mai aliniată la standardele europene și a solicitat, de-a lungul ultimilor ani, în timpul procesului de adaptare a legislației UE:

  • Modernizarea cadrului legislativ privind utilizarea semnăturilor electronice și armonizarea legislației naționale cu Regulamentul European nr. 910/2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere („Regulamentul eIDAS”) pentru alinierea la standardele europene.
  • Clarificarea diferențierii între tipurile de semnături electronice (calificată, avansată sau simplă) raportat la clasificarea actelor juridice, după conținutul și după importanța acestora.  Democratizarea utilizării semnăturilor electronice este unul din punctele importante în orice înseamnă accesul la servicii digitale.
  • Debirocratizare și digitalizare prin facilitarea accesului cetățenilor la servicii digitale furnizate atât de mediul public cât și de mediul privat. 

Demersurile întreprinse de ANIS au avut ca scop declarat „alinierea cu legislația europeană in materie de semnături electronice care ar trebui să asigure o interacțiune electronică mai sigură, mai rapidă si mai eficientă”.

În multe situații folosirea unei semnături electronice simple (de exemplu, scanarea unei semnături si atașarea imaginii rezultate pe un document electronic) este cea mai la îndemână modalitate de a semna electronic; în situația în care verificarea identității semnatarului și a conținutului informațional al documentului electronic este importantă, atunci se pot folosi semnăturile electronice avansate.

Semnătura electronică calificată îndeplinește aceleași cerințe ca semnătura electronică avansată: 

  • (a) face trimitere exclusivă la semnatar, 
  • (b) permite identificarea semnatarului, 
  • (c) este creată utilizând date de creare a semnăturilor electronice pe care semnatarul le poate utiliza, cu un nivel ridicat de încredere, exclusiv sub controlul său și 
  • (d) este legată de datele utilizate la semnare astfel încât orice modificare ulterioară a datelor poate fi detectată.

Suplimentar, este creată de un dispozitiv calificat de creare a semnăturilor și se bazează pe un certificat calificat pentru semnături electronice emis de un prestator calificat de servicii de încredere.  

Legea semnăturii digitale - principalele prevederi

Deputații au adoptat marți, proiectul de lege care stabileşte cadrul legal pentru folosirea semnăturii electronice în actele juridice, a reltata HotNews.ro. 

Cu alte cuvinte, românii de rând, dar și firmele vor putea transmite cereri, solicitări și diverse acte instituțiilor folosind semnătura digitală, fără a mai fi nevoie de copii semnate pe hârtie sau de drumuri la ghișee. Camera Deputaților este forul decizional, iar legea merge la promulgare.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 265 voturi pentru şi patru abţineri și reglementează cadrul juridic pentru folosirea semnăturii electronice.  

Astfel, actul normativ stabileşte condiţiile utilizării semnăturii electronice, sigiliului electronic, mărcii temporale electronice şi documentelor electronice cărora li s-a aplicat o semnătură electronică, o marcă temporală electronică sau un sigiliu electronic, precum şi condiţiile prestării serviciilor de încredere şi atribuţiile autorităţilor şi instituţiilor publice în acest domeniu.

Totodată se creează un cadru juridic general şi predictibil al utilizării fiecărui tip de semnătură electronică (electronică, calificată, electronică avansată şi electronică simplă).

De asemenea, toate tipurile de semnătură electronică prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 910/2014 sau în prezenta lege produc efecte juridice şi pot fi utilizate ca mijloace de probă în faţa instanţelor de judecată”.

„Actul juridic în format electronic, semnat cu tipul de semnătură electronică prevăzut de lege sau cu semnătura electronică calificată, produce aceleaşi efectele juridice ca acelaşi act juridic în format letric”, se arată în proiectul de lege.

Parallax

Vizualizari
1465
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri