Microîntreprinderea în 2019: Cele două definiții, pentru impozit și pentru fondurile europene

Firmele românești sunt încadrate în categoria microîntreprinderilor în două contexte importante: cel al impozitării lor și cel al oportunității de a accesa fonduri europene destinate acestei categorii de firme. Atenție, plafoanele în funcție de care sunt definite microîntreprinderile sunt diferite în cele două ipostaze.

Microîntreprinderea din Codul fiscal

Și în anul 2019, microîntreprinderile românești plătesc impozit pe venit, conform titlului III din Codul fiscal. Cota de impozitare este de 1% pentru microîntreprinderile care au cel puțin un salariat și de 3% pentru cele fără salariați. Firmele mai mari de atât plătesc impozit pe profit, de 16%, sau impozit specific activității HoReCa, dacă sunt hoteluri, restaurante, baruri etc.

În 2019, se încadrează ca microîntreprindere o persoană juridică română care îndeplinește cumulativ următoarele condiții, la data de 31 decembrie a anului 2018:

• a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 1.000.000 euro. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile;
• capitalul social al acesteia este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale;
• nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii.

Cursul de schimb folosit este de 4,6639 lei pentru un euro. Aceasta înseamnă că plafonul pentru încadrarea la impozitul pe venitul microîntreprinderii este de 4.663.900 lei, venit realizat în anul 2018.

Ce cuprinde venitul microîntreprinderii? Baza impozabilă o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad:

• veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
• veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție;
• veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale;
• veniturile din subvenții;
• veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care persoana juridică română era supusă impozitului pe veniturile microîntreprinderilor;
• veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;
• veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;
• veniturile din diferențe de curs valutar;
• veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora;
• valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, înregistrate în contul "709", potrivit reglementărilor contabile aplicabile;
• veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele îndreptățite, potrivit legii, titulari inițiali aflați în evidența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moștenitorii legali ai acestora;
• despăgubirile primite în baza hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului;
• veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin.

Excepție. Microîntreprinderile pot opta pentru trecerea la impozitul pe profit de 16% dacă  au subscris un capital social de cel puțin 45.000 lei și au cel puțin 2 salariați. Ele pot opta, o singură dată, să aplice impozitul pe profit, începând cu trimestrul în care aceste condiții sunt îndeplinite cumulativ, opțiunea fiind definitivă. În cazul în care aceste condiții nu sunt respectate, firma aplică impozitul pe venitul microîntreprinderii începând cu anul fiscal următor celui în care capitalul social este redus sub valoarea de 45.000 lei și/sau numărul salariaților scade sub 2.

În cazul în care, în perioada în care persoana juridică ce aplică impozit pe profit, numărul de salariați variază în cursul anului, în sensul scăderii sub 2, condiția trebuie reîndeplinită în termen de 60 de zile, termen care se prelungește și în anul fiscal următor. Ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor ca urmare a opțiunii se comunică organelor fiscale competente, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală. Calculul și plata impozitului pe profit de către microîntreprinderile care optează să aplice impozit pe profit se efectuează luând în considerare veniturile și cheltuielile realizate începând cu trimestrul respectiv.

Astfel, pentru firmele care nu au realizat profit și au făcut investiții mari este mai convenabil să treacă la impozitul pe profit de 16%.

Microîntrepronderea, definită pentru fondurile europene

A doua ipostază a microîntreprinderii este cea definită pentru accesarea fondurilor europene destinate acestei categorii de firme. Documentul care indică toate condițiile pentru încadrarea unei firme în categria microîntreprinderii este Manualul utilizatorului pentru definiția IMM-urilor, emis de Comisia Europeană, conform regelementărilor Uniunii Europene.

Prima condiție este încadrarea organizației beneficiare în categoria largă a întreprinderilor. Întreprinderea este „orice entitate care desfășoară o activitate economică, indiferent de forma sa juridică”.

Mai departe, sunt condiții cumulative care definesc microîntreprinderea. Aceasta are:

• sub 10 angajați (de la zero la maximum 9)
• și cifră de afaceri anuală sau bilanț anual total care NU depășește 2 milioane EUR.

Criteriul privind numărul de angajați îi cuprinde pe cei cu normă întreagă, cu fracțiune de normă, agenți temporari și sezonieri și include următoarele:

• angajați;
• persoane care lucrează pentru întreprindere, care au fost detașate în aceasta și care sunt considerate angajate în conformitate cu legislația națională (aceasta poate include, de asemenea, angajații temporari sau interimari);
• proprietari-administratori;
• parteneri care desfășoară o activitate regulată în cadrul întreprinderii și care beneficiază de avantaje financiare din partea întreprinderii.

NU sunt incluși în numărul de angajați:

• ucenicii sau studenții care sunt implicați în activități de formare profesională și au contracte de ucenicie sau de formare profesională;
• angajați pe perioada concediului de maternitate sau a concediului parental.

Datele care trebuie aplicate pentru numărul de angajaţi şi cifra de afaceri sunt cele care fac referire la ultima perioadă contabilă aprobată şi calculată în bază anuală. Acestea sunt luate în calcul de la data închiderii conturilor. Valoarea selectată pentru cifra de afaceri se calculează cu excluderea taxei pe valoare adăugată (TVA) şi a altor taxe indirecte.

În cazul firmelor nou-înfiinţate ale căror conturi nu au fost încă aprobate, datele care trebuie aplicate sunt derivate dintr-o estimare făcută cu bună credinţă în cursul anului financiar.

La calculul acestor plafoane trebuie ținut cont și dacă microîntreprinderile sunt sau nu autonome. Pentru detalii, consultați manualul.

Manualul Utilizatorului Pt ... by on Scribd