Claudiu Zamfir

Creșteri de impozite și taxe pentru patroni: dividende, micro, HoReCa, TVA (proiect de OUG)

Thumbnail

Guvernul vrea să strângă 3,5 miliarde de euro din taxe și impozite pentru anii 2022 și 2023, printr-un proiect oficial de ordonanță de urgență care propune o serie întreagă de modificări fiscale: majorarea impozitului pe veniturile din dividende în toate domeniile, trecerea unor microîntreprinderi la impozit pe profit de 16%, majorarea TVA în HoReCa, reclasificarea impozitului specific HoReCa, creșterea bazei de calcul la chirii și altele.

Proiectul de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, abrogarea unor acte normative și alte măsuri fiscale, inițiat de Ministerul Finanțelor, necesită aprobarea în Guvern și publicarea în Monitorul Oficial, pentru a intra în vigoare.

Principalele prevederi din proiectul de OUG:

1. Impozitul pe dividende

Va crește impozitul pe dividende, de la 5% la 8%, pentru dividendele distribuite/plătite între persoane juridice române, precum și pentru cele distribuite/plătite nerezidenților. Se propune creșterea cotei de impozitare în cazul veniturilor realizate de persoanele fizice rezidente, sub formă de dividende, inclusiv câştigul obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare definite de legislaţia în materie la organisme de plasament colectiv, de la 5% la 8% din suma acestora.

2. Microîntreprinderi mutate la impozit pe profit de 16%

Se propune trecerea microîntreprinderilor care au avut în anul prevedent  cifra de afaceri mai mare de 500.000 de euro de la impozit pe venitul microîntreprinderii (de 1% sau 3%) la impozit de 16% din profit. Astfel, Ministerul Finanțelor propune reducerea plafonului actual al cifrei de afaceri de la 1 milion de euro la 500.000 de euro.

O altă modificare propusă este trecerea tituror microîntreprinderilor fără salariați de la impozit de 3% pe venit la impozit de 16% pe profit, indiferent de valoarea cifrei de afaceri pe care au avut-o.

Alte condiții pentru încadrarea la impozitul pe venitul microîntreprinderii (de 1%):

  • deținerea de titluri de participare de către același acționar/asociat la cel mult trei microîntreprinderi, în cazul acționarilor asociaților care dețin mai mult de 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot.
  • limitarea la 20% a veniturilor obținute din consultanță și management;
  • excluderea din sfera de aplicare a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor a persoanelor juridice care desfășoară activităţi în: domeniul bancar, în domeniul asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, inclusiv activităţi de intermediere în aceste domenii, în domeniul jocurilor de noroc, precum și a persoanelor juridice române care desfăşoară activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol şi gaze naturale;
  • eliminarea posibilității de opțiune pentru aplicarea impozitului pe profit în situația în care erau îndeplinite condițiile legate de valoarea capitalului social și a numărului de salariați;

3. Scutirea de impozit pe profitul investit

... în schimb, se propune extinderea facilității privind scutirea de impozit a profitului investit și pentru investițiile în active utilizate în activitatea de producție și procesare, activele reprezentând retehnologizare, pentru stimularea contribuabililor de a  dezvolta noi capacități de producție, și de a le moderniza pe cele existente.

4. Restrângerea facilităților fiscale acordate lucrătorilor din construcții, agriculură și industria alimentară

Se propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităților fiscale în sectorul construcții, precum și în sectorul agricol și în industria alimentară în sensul în care vor beneficia de facilitățile fiscale numai persoanele fizice care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60 pct. 5 și pct. 7 din Codul fiscal. Prevederea intră în vigoare la data 1 ianuarie 2023 și se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023.

Se propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităților fiscale în sectorul construcții, în ceea ce privește condiția referitoare la calculul cifrei de afaceri, în sensul în care raportarea are în vedere doar informații/date din anul curent. Astfel, se are în vedere principiul conform căruia facilitățile fiscale se acordă în perioada în care se realizează efectiv activitățile menționate la codurile CAEN precizate în actul normativ, urmărindu-se ca salariații care contribuie în perioada de raportare într-un procent semnificativ la realizarea a minim 80% din cifra de afaceri totală reprezentând activități de construcții să beneficieze de scutiri, respectiv calculul să fie realizat în timp real și nu având la bază date istorice.

Se propune scăderea de la 30.000 lei la 10.000 lei a plafonului de venituri lunare până la care salariații din sectorul agroalimentar și din construcții beneficiază de scutiri și reduceri de impozit și contribuții. Pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu se mai aplică facilităţile fiscale.

Facilități restrânse pentru alte categorii:

  • Se propune reglementarea regimului fiscal aplicabil indemnizaţiilor acordate potrivit legii pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice, similar cu cel aplicabil indemnizaţiilor pentru risc maternal, maternitate, îngrijirea copilului bolnav, respectiv, acest tip de indemnizație reprezintă venit neimpozabil și nu se cuprinde în baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, fiind datorată numai contribuția de asigurări sociale.
  • Se propune modificarea plafonului până la care contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit, respectiv de la 100.000 euro la 25.000 euro. Modificarea are în vedere contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, altele decât venituri din profesii liberale obţinute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective.

5. Plafonarea facilităților fiscale la beneficiile oferite, de firme, angajaților

În cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor se propune introducerea unui plafon lunar de venit neimpozabil și care nu se cuprinde în bazele de calcul ale contribuțiilor sociale obligatorii, de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, în condițiile stabilite prin lege, pentru următoarele:

  • a) prestaţiile suplimentare primite de salariaţi în baza clauzei de mobilitate potrivit legii, în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia de delegare/detașare, prin hotărâre a Guvernului, pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;
  • b) contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi, prevăzută la data acordării, în conformitate cu legislația în vigoare;
  • c) cazarea și contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziţia angajaților proprii, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita unui plafon neimpozabi de 20% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată /lună/persoană, în anumite condiții prevăzute de lege;
  • d) contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale şi/sau finanţate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câştig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate;
  • e) contribuţiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate stabilite în state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
  • f) primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al sumei de 400 euro, pentru fiecare persoană;
  • g) sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date, şi achiziţia mobilierului şi a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitate în regim de telemuncă.

Pentru partea care depășește plafonul neimpozabil lunar de 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii.

Totodată, se propune ca angajatorul care acordă aceste venituri/avantaje să stabilească ordinea de includere a acestora în plafonul lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.

6. Schimbarea deducerii personale: scăderea impozitului pentru salariații cu vârste de max. 26 ani

Se propune revizuirea sistemului de acordare a deducerilor personale în cazul contribuabililor care realizează venituri din salarii la locul unde se află funcţia de bază.

Deducerea personală cuprinde:

  • a) deducerea personală de bază;
  • b) deducerea personală suplimentară,

și se acordă în limita venitului impozabil lunar realizat.

a) Deducerea personală de bază se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului.  Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii ce depășesc nivelul reprezentând un venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului nu se acordă deducerea personală de bază.

b) Deducerea personală suplimentară se acordă astfel:

- 15% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată pentru persoanele fizice cu vârsta de până la 26 de ani, care realizează venituri din salarii al căror nivel este de până la nivelul de 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, în vigoare în luna de realizare a venitului;
- 100 de lei lunar pentru fiecare copil cu vârsta de până la 18 de ani, dacă acesta este înscris într-o unitate de învăţământ, părintelui care realizează venituri din salarii, indiferent de nivelul acestora. Prin părinte se înţelege: părintele firesc, potrivit Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, adoptatorul, persoana care are copilul/copiii în încredinţare în vederea adopţiei, persoana care are în plasament copilul sau în tutelă, persoana desemnată conform art. 104 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Deducerea personală suplimentară de 100 de lei lunar se acordă unuia dintre părinți, în cazul în care copilul este întreținut de ambii părinți, prin prezentarea documentului care atestă înscrierea copilului într-o unitate de învăţământ și a unei declarații pe propria răspundere din partea părintelui beneficiar.

În situația în care părintele desfășoară activitate la mai mulți angajatori, acesta are obligația să declare că nu beneficiază de astfel de deduceri la un alt angajator și să prezinte o declarație pe propria răspundere în acest sens.

7. Veniturile din chirii obținute de persoane fizice

Se propune, pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor (altele decât veniturile din arendă și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală), stabilirea venitului impozabil la nivelul venitului brut întreg. Astfel, statul vrea să elimine actuala scutire de impozit acordată proprietarilor asupra unei părți de 40% din venit.

În plus, se instituie obligația transmiterii, în vederea înregistrării, a contractului încheiat între părţi, precum şi a modificărilor survenite ulterior, în termen de cel mult 30 zile de la încheierea/producerea modificării acestuia, la organul fiscal competent, prin mijloace electronice de transmitere la distanţă. Nici persoanele fizice nu vor mai putea merge fizic la administrația financiară pentru înregistrarea contractelor de închiriere, ci vor fi nevoite să folosească sistemele online, cum este Spațiul Privat Virtual (SPV).

8. Impozit pe venitul jucătorilor la pariuri și cazinou

În cazul veniturilor obținute de persoane fizice din jocuri de noroc, se propune menținerea modalității de determinare a impozitului pe venit prin aplicarea unui barem de impunere cu tranșe de venit asupra fiecărui venit brut, cu cote de impunere cuprinse între 10% și 40%. În prezent, cotele sunt de la 1% la 25%.Totodată, baremul de impunere propus cuprinde și modificarea tranșelor de venit.

În cazul veniturilor obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor, cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri se propune modificarea plafonului neimpozabil la nivelul a 600 lei, inclusiv, pentru fiecare fiecare venit brut primit de contribuabil. În prezent, plafonul este de 66.750 lei.

9. Impozite pe proprietăți

Se propune modificarea prevederilor privind transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, în sensul în care contribuabilii datorează un impozit care se calculează la valoarea tranzacției prin aplicarea următoarelor cote:

  • a) 3% pentru construcţiile de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precumşi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, deținute o perioadă de până la 3 ani inclusiv;
  • b) 1% pentru imobilele descrise la lit. a), deținute o perioadă mai mare de 3 ani.

De asemenea se propune eliminarea plafonului neimpozabil de 450.000 lei reprezentând deducere din valoarea tranzacției la stabilirea venitului impozabil.

În prezent, cei care obțin venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal datorează un impozit care se calculează prin aplicarea cotei de 3% asupra venitului impozabil. Venitul impozabil se stabileşte prin deducerea din valoarea tranzacţiei a sumei neimpozabile de 450.000 lei.

10. Impozite și taxe locale mai mari

Se propune eliminarea sintagmei clădire cu destinație mixtă, referitoare la imobilele folosite de firme și persoane fizice - cum sunt „firmele de apartament”. Ministerul Finanțelor susține că propunerea sa are scopul de „simplificare a modului de calcul al impozitului pe clădiri”.

Se propune un nou mod de calcul a valorii impozabile pentru clădirile rezidențiale pe baza valorilor cuprinse în Studiile de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România, administrate de Uniune Națională a Notarilor Publici din România publicate anual pe pagina de internet a U.N.N.P.R. și a cotelor de impozitare respective.

Se propune modificare limitelor minime ale cotelor de impozitare și anume: la clădiri rezidențiale cotele vor fi de 0,1% - 0,2% iar la clădirile nerezidențiale cotele vor fi de 1% - 1,3%.

Se propune un nou mod de calcul a valorii impozabile pentru clădirile nerezidențiale pe baza valorilor cuprinse în „Studiile de piață referitoare la valorile orientative privind proprietățile imobiliare din România”, administrate de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, publicate anual pe pagina de internet a U.N.N.P.R. și a cotelor de impozitare respective.

În prezent, modul de impozitare pentru clădirile cu destinație mixtă este diferit în funcție de proprietarul clădirii - persoană fizică sau persoană juridică. Impozitul pe clădirile rezidențiale proprietatea persoanelor fizice și a persoanelor juridice se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08 – 0,2% asupra valorii impozabile, determinate, pentru persoanele fizice, în baza tabelului prevăzut la art. 457 alin. (2), iar pentru persoanele juridice, în baza unor documente depuse de contribuabil (raport de evaluare, act de vânzare-cumpărare, autorizație de construire), valoarea fiind actualizată o dată la 5 ani prin raport de evaluare. Impozitul pe clădirile nerezidențiale proprietatea persoanelor fizice și persoanelor juridice se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2% – 1,3% asupra valorii impozabile, determinate în baza unor documente (raport de evaluare, act de vânzare-cumpărare, autorizație de construire), valoarea fiind actualizată o dată la 5 ani prin raport de evaluare. Pentru clădirile utilizate pentru activităţi din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii clădirii.

 

11. Contribuții sociale

Se propune introducerea ca bază lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale și al contribuției de asigurări sociale de sănătate salariul minim brut pe țară garantat în plată, pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp partial al căror nivel este sub acest nivel. Astfel, venitul luat în calcul va fi salariul minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţiile și nu venitul realizat de salariat. Măsura nu se aplică în cazul în care angajații realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puțin egală cu salariul minim brut pe țară.

Măsura vizează situațiile, în care se află anumiți salariații, pentru care angajatorul nu este obligat la plata contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate, la nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată. În acest sens, au fost considerate vulnerabile din punct de vedere economic și social anumite categorii de persoane fizice cum ar fi: elevii, studenții, persoanele cu dizabilități, ucenicii, etc. În acest context, au fost avuți în vedere și pensionarii care au ca sursă de venit pensia acordată din sitemul public de pensii ținând cont de grupul vulnerabil din care aceștia fac parte. De asemenea, propunerea are ca scop descurajarea angajatorilor, care în încercarea de a reduce sarcina fiscală, încheie contracte de muncă cu timp parțial în situații în care activitatea desfășurată ar presupune un program normal de muncă.

12. PFA, actvități independente, drepturi de autor - mai mulți bani plătiți la contribuțiile sociale

Se propune modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente venituri și/sau venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România şi contribuţiile sociale datorate, astfel:

Baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât:

  • a) nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 salarii minime brute pe ţară;
  • b) nivelul de 24 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe ţară.

Se propune și modificarea bazei anuale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit prevederilor titlului II sau titlului III, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, venituri din investiţii și venituri din alte surse, din una sau mai multe surse şi/sau categorii de venituri, a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 6 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul II. Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România şi contribuţiile sociale datorate, astfel:

Baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate o reprezintă:

  • a) nivelul a 6 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 6 și 12 salarii minime brute pe ţară;
  • b) nivelul de 12 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate cuprinse între 12 și 24 salarii minime brute pe ţară;
  • c) nivelul de 24 salarii minime brute pe ţară, în cazul veniturilor realizate de peste 24 salarii minime brute pe ţară.

În prezent, în cazul acestor persoane, cu venituri a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, baza anuală de calcul al contribuţiilor de asigurări sociale și de sănătate o reprezintă venitul ales de contribuabil, care nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară

13. Majoriări de TVA la cola, HoReCa, imobliare

  • TVA pe cola, 19%. Se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2023, să se excludă din sfera de aplicare a facilității cotei reduse de TVA de 9%, pe lângă excepția prevăzută deja pentru băuturi alcoolice, impusă de Directiva 2006/112/CE privind sistemul comun al TVA, și băuturile nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202 10 00 și 2202 99, respectiv a băuturilor nealcoolice care conțin adaos de zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate. Ministerul Finanțelor susține că vrea astfel  „descurajarea consumul de băuturi racoritoare îndulcite cu zahăr, băuturi energizante etc., cu impact important asupra sănătăţii consumatorilor”. Față de alimentele cu adaos mare de zaharuri, produsele lichide, precum băuturile răcoritoare îndulcite cu zahăr, ar avea un impact mai mare asupra sănătăţii, deoarece „consumatorul nu are imaginea concretă a cantităţii de calorii ingerate, spre deosebire de produsele zaharoase solide asupra cărora percepţia calorică este bine cunoscută. În plus, caloriile lichide nu au proprietati puternice de saţietate şi nu suprimă foamea, astfel ca ele sunt consumate în cantităţi mult mai mari, aportul caloric fiind în ansamblu mai mare” - susțin guvernanții.

 

  • Creșterea TVA la alimentele din HoReCa. Se propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2023, să se aplice aceeași cotă de TVA, respectiv 9% (în creștere de la 5%), atât pentru livrarea de alimente, inclusiv băuturi (cu excepția băuturilor alcoolice și a celor nealcoolice care conțin adaos de zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate), destinate consumului uman şi animal, cât și pentru serviciile de restaurant şi de catering și pentru activitățile de cazare hotelieră.  În acest sens, se are în vedere faptul că serviciile de restaurant şi de catering, pentru care în prezent se aplică o cotă redusă de TVA de 5%, reprezintă servicii care constau, în fapt, în furnizarea de produse alimentare şi/sau de băuturi, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, care intră sub incidența cotei reduse de TVA de 9%.

 

  • Scumpiri și la locuințe. Se mai propune ca, începând cu data de 1 ianuarie 2023, să se restrângă sfera de aplicarea a cotei reduse de TVA de 5% pentru livrarea de locuințe către persoane fizice, ca parte a politicii sociale, în sensul în care persoanele fizice să beneficieze de această facilitate o singură dată, respectiv să achiziționeze, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, o singură locuinţă a cărei valoare nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de 5%.

 

  • Totodată, se propune ca persoanele fizice care au încheiat acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziția de locuințe cu cota redusă de TVA de 5%, anterior datei de 1 ianuarie 2023, să beneficieze de aplicarea cotei reduse de TVA în anul 2023 în condițiile legale în vigoare la data încheierii acestor acte.

14. Taxe pe alcool, la tutun de rulat, la tutun încălizit, gen Iqos și Glo, și la lichid de vaping

Se propune și majorarea nivelului accizelor pentru alcool și băuturi alcoolice, începând cu 1 august 2022, având în vedere că nivelul accizelor pentru aceste produse nu a mai fost actualizat de la rescrierea Codului fiscal.

Se  propune creșterea nivelului accizei totale pentru țigarete, începând cu 1 august 2022, de la 563,97 lei/1.000 țigarete la 594,97 lei/1.000 țigarete, precum și adoptarea unui nou calendar de creștere graduală a nivelului accizei totale pentru țigarete ținând cont de necesitatea respectării legislației unionale în domeniul produselor din tutun, securizarea veniturilor bugetare și asigurarea predictibilității fiscale necesară sectorului.

Ținând cont că potrivit art. 343 alin. (5) din Codul fiscal, acciza specifică pentru țigarete se determină pe baza prețului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem și al accizei totale, precum și faptul că începând cu data 1 august 2022 va crește nivelul accizei totale pentru țigarete, se impune actualizarea nivelului accizei specifice pentru țigarete.

În ceea ce privește procentul legal al accizei ad valorem aplicat asupra preţului de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, se propune diminuarea acestuia cu un punct procentual pe an, începând cu 1 august 2022, astfel că acesta va fi de 10% în anul 2025.

Se propune majorarea cuantumului accizei minime pentru țigarete datorate, de la de 97% din nivelul accizei totale pentru țigarete la 100% din nivelul accizei totale pentru țigarete prevăzut în anexa nr. 1.

Având în vedere că creșterea graduală a accizei la tutun fin tăiat destinat rulării în țigarete și la alte tutunuri de fumat -  introduse prin Legea nr. 177/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal -  „nu a ținut pasul” cu modificarea calendarului de creștere graduală a accizei la țigarete, Ministerul de Finanțe propune introducerea unui calendar de creștere graduală a accizei pentru aceste produse „pentru a avea o abordare unitară a sistemului de taxare”.

Ținând cont de faptul că pentru produsele din tutun prelucrat supuse accizelor armonizate a fost stabilit anterior un calendar de creștere graduală a nivelului accizelor, precum și „similitudinea dintre această categorie de produse și tutunul încălzit”, Ministerul Finanțelor propune stabilirea unui „tratament similar” pentru produsele din tutun încălzit, prin introducerea unui calendar de creștere graduală a nivelului accizelor pentru aceste produse.

Totodată, pentru „egalitate de tratament” în ceea ce privește taxarea produselor supuse accizelor nearmonizate, Ministerul Finanțelor propune majorarea nivelului accizelor și pentru lichidul care conține nicotină prin instituirea unui calendar de creștere graduală a accizei pentru acest produs.

Se mai propune și eliminarea aplicării prevederilor referitoare la actualizarea nivelului accizelor cu creșterea prețurilor de consum pentru tutun fin tăiat destinat rulării în țigarete, alte tutunuri de fumat, țigări și țigări de foi, tutunul conținut în produse din tutun încălzit întrucât nivelul accizelor stabilit pentru aceste produse este stabilit prin aplicarea unui procent asupra nivelului accizei totale pentru țigarete - nivel care este determinat ținând cont de prețul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul pentru țigarete și prin urmare se are în vedere evoluția prețurilor din piață.

Totodată, se propune eliminarea aplicării prevederilor referitoare la actualizarea nivelului accizelor cu creșterea prețurilor de consum pentru lichidul care conțină nicotină întrucât nivelul accizelor pentru acest produs este determinat prin aplicarea unui procent care reprezintă media creșterilor procentuale aferente produselor din tutun (țigarete, tutun fin tăiat destinat rulării în țigarete, alte tutunuri de fumat, țigări și țigări de foi, tutun încălzit) și prin urmare se are în vedere evoluția prețurilor din piață.

15. Eliminarea facilității acordate HoReCa prin impozitul specific, de la 1 august 2022

Se propune abrogarea, începând cu data de 1 august 2022, a prevederilor Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi.

Firmele care au datorat impozit specific unor activități, vor fi obligate la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, indiferent de îndeplinirea condițiilor de aplicare a acestui sistem de impunere și/sau a impozitului pe profit pentru veniturile realizate din alte activități decât cele corespunzătoare codurilor CAEN specifice.

16. Introducerea obligatorie a POS-urilor pentru plata cu cardul la magazine mici

Se propune introducerea obligatorie a „sistemelor moderne de plată” în magazinele și diverse firme de servicii care au cifra de afaceri de peste pragul de 10.000 de euro pe an. În prezent, pragul în vigoare este de 50.000 de euro.

Ministerul Finanțelor consideră că măsura „contribuie la creșterea bancarizării operațiunilor bănești, un nivel redus al  acestora reprezentând principalul factor de menţinere a unui nivel ridicat al evaziunii fiscale în domeniul vânzărilor cu amănuntul/ridicata și al prestărilor de servicii”.

Obligația extinsă urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2023.

Parallax

Vizualizari
12360
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu
poza de profil
ALEXANDRU
MARINESCU
Se trage in HORECA din toate pozitiile , domnilor guvernanti ce doriti de fapt ?
Falimentarea domeniului ?
De parca nu ar fi suficienta cresterea abrupta a inflatiei mai adaugam si noi din servicii !
Oare ce calcule si-au facut ? O industrie scoasa la lumina prin conformare voluntara va reintra in zona de negru ! Credeti ca veti incasa mai mult ? E o iluzie . Vor urma falimente pe banda rulanta , somaj etc , costurile vor fi mult mai mari decat beneficiile . Despre eliminarea impozitului specific de la 1 august - unde este predictibilitatea ? De ce nu faceti de la 1 iulie 2022 ? Astea sunt masuri pentru stimularea turismului intern ? Rezultatul va fi numarul tot mai mare de turisti catre Bulgaria , Turcia , Grecia etc ( ce impozite veti mai incasa? ) Cum credeti ca am putea concura cu ei ?
Ati uitat oare problemele domeniului si promisiunile facute in contextul pademiilor de Covid ? Asociatiile din domeniu ar trebui sa organizeze proteste in masa , sa poarte discutii , sa negocieze !
poza de profil
Daniela
Stoica
Cat timp bugetarii au vouchere de vacanta, turismul intern nu moare!
poza de profil
Eugen
Mihai
Se loveste in tot ce inseamna IMM nu doar in Horeca. Rezultatul? Dupa inchiderea IMM-urilor vor falimenta tara. Disperati dupa bani si incapabili in accesarea banilor europeni lovesc exact acolo unde pot lovi. Probabil aceastta OUG este emanatia noului sef de la ANAF.

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri