Preşedintele Microsoft, Brad Smith, la Bucureşti: De ce vorbim atât de mult despre inteligenţa artificială

Vorbim atât de mult despre inteligenţa artificială, în ultimii ani - o tehonologie al cărei scop este acela de a ne face viaţa mai bună, susţine Preşedintele Microsoft, Brad Smith, aflat la Bucureşti la un eveniment de tehnologie. Cum vede el acest punct critic al IT-ului în care tehnologia învaţă şi poate lua decizii.

Motivul pentru care am creat tehnologia este pentru a-i face pe oameni mai puternici, fie că vorbim de indivizi sau de organizaţii.

Pentru a vedea încotro se îndreaptă tehnologia, pentru a deservi lumea, trebuie să începem discuţia prin a vorbi despre inteligenţa artificială şi ce înseamnă această tehnologie, a spus Brad Smith, la Microsoft Tech Day.

Definiţia pe care el preferă să o folosesc este următoarea: Inteligenţa artificială este un sistem computerizat care poate învăţa din experienţe (ale unor jocuri, spre exemplu) sau din date, prin indentificarea unor tipare în datele cu care este alimentată şi astfel să ia decizii.

Şi nu este vorba doar de învăţare. Inteligenţa artificială înseamnă îmbunătăţirea computerelor cu capacitatea de a lua decizii, chiar de unele singure dacă le dăm voie să facă asta.

Ce înseamnă toate astea în final? Crearea unor computere capabile să înţeleagă lumea. Dacă ne gândim mai bine, am reuşit să realizăm maşini care să perceapă lumea la fel cum o fac oamenii.

Noi percepem lumea prin simţuri, în special două dintre ele: văzul – abilitatea de a vedea. Desigur, maşinile au capacitatea de a “vedea” încă de la 1800, când a fost inventat aparatul de fotografiat/filmat. Dar ceea ce este posibil astăzi datorită inteligenţei artificiale nu este doar capacitatea de a capta o imagine, ci și de a o înţelege, de a pricepe ce reprezintă imaginea respectivă.

Într-o modalitate similară, maşinile au fost capabile de a înregistra discursuri, încă de acum câteva secole, însă acum maşinile sunt capabile să înţeleagă ce se vorbeşte. Nu vorbim de maşini care pot să perceapă lumea, ci de maşini care pot să o înţeleagă, să raţioneze. Aceste maşini au capacitatea de a învăţa.

De ce vorbim atât de mult despre inteligenţă artificială?

Dacă ne uităm în urmă la ultima decadă, vedem că a fost marcată de revoluţiile a patru domenii diferite ale tehnologiei.

Primul se referă la puterea de calcul, care nu a evoluat spectaculos din anii '60-'70 până acum, în ultima decadă, când computerele au putut să funcţioneze suficient de rapid încât să ducă la dezvoltarea inteligenţei artificiale.

AI n-ar fi fost posibilă dacă nu am fi fost cloudul, care a schimbat complet jocul. Înainte de a avea cloudul, nu am fi avut cum să gestionam o asemenea putere de calcul, cel puţin nu fără investiţii uriaşe pe care ar fi trebuit să le facă fiecare în parte.

Fiecare ar fi trebuit să îşi construiască propriul centru de date, sau de servere. Cloud-ul face această putere de calcul disponibilă oricui. Poţi să plăteşti ce ai nevoie, cât ai nevoie. Drept urmare, lucrurile s-au schimbat şi din punct de vedere economic, nu doar tehnologic.

Următorul domeniu extrem de important, cel al datelor. Ştiaţi că vom începe anul 2020 cu de 25 de ori mai multe date pe această planetă, decât în 2010? Vorbim de o explozie de date digitale.

Şi, în cele din urmă, avem parte de o evoluţie şi a ştiinţei inteligenţei artificiale. Aşa cum probabil ştiţi, deep learning şi reţelele neurale şi-au atins, în sfârşit, potenţialul.

De-a lungul multor decenii a existat o dezbatere în interiorul domeniului inteligenţei artificiale legat de a concura cu sistemele, abordări alternative, să spunem. Vom reuşi să facem computerele capabile să înveţe, bazându-se pe experienţa sistemelor, pe seturi de reguli sau prin recunoaşterea unor tipare şi deep learning.

Se pare că această dezbatere s-a încheiat. S-a demonstrat că deep learning şi recunoaşterea de tipare sunt câştigătoarele. Se pare că şi computerele erau asemeni oamenilor. Aşa funcţionam şi noi prin recunoaştera unor tipare – recunosc o faţă, sunt pus într-o anumită situaţie şi imediat o compar în minte cu o situaţie similară prin care am mai trecut.

Toate acestea au creat o lumea nouă. O lumea în care computerele pot învăţa, în care computerele pot lua decizii - a mai spus preşedintele Microsoft.

Brad Smith (60 de ani) s-a alăturat companiei Microsoft în 1993. Este absolvent al Princeton University şi Columbia Law School, a fost grefier până în 1986 când s-a alăturat firmei de avocatură Covington&Burling.

În Microsoft, a condus timp de trei ani echipa de Legal and Corporate Affairs din Europa a companiei, iar după 2000 a câştigat procese importante ale companiei cu autorităţile Statelor Unite şi a condus negocieri legate de acuzaţiile de încălcarea legii antitrus la nivel de Comisie Europeană.

De asemenea, el este autorul cărţii "Tools and Weapons: The Promise and the Peril of the Digital Age" (Instrumente și arme: Promisiunea și pericolul erei digitale).  

El a mai vorbit la Bucureşti despre cum oamenii ar trebui să se gândească în mod serios dacă locurile de muncă le pot fi afectate de dezvoltarea tehnologiilor de inteligență artificială.

A prezentat și imagini cu Bucureștiul fără mașini, acum 120 de ani, făcând o paralelă între cum a schimbat lumea automobilul acum un secol și cum ar putea să o schimbe inteligența artificială, în următorii 20-30 de ani. ”Societatea trebuie, cum a făcut și acum 100 de ani, să fie sprintenă, promptă și să se adapteze în fața schimbărilor”.