Aplicații pentru situaţii de urgenţă, dezvoltate de IT-işti voluntari

Specialiştii IT din Civic Labs, program de activitate al organizaţiei Code for Romania, care vrea să ofere diverse soluţii digitale pentru diferite probleme ale societăţii, a lansat o serie de aplicaţii care să ajute în caz de urgenţe majore, în special în caz de cutremur.

“Proiectele elaborate ce au ca țintă principală pregătirea și răspunsul la un cutremur sunt direct influențate de tipul actorilor implicați (societate civilă, stat) dar și de finanțare (de la stat sau privat), și că asistăm la un progres notabil doar la nivelul Bucureștiului întrucât restul țării este în continuare tributară logistic cât și financiar vechilor cutume”, spun reprezentanţii Civic Labs.

“Echipa Civic Labs, program al Code for Romania, în cadrul domeniului de cercetare “Mediu / Pregătire și răspuns în situații de urgență” a încercat să înțeleagă care este capacitatea noastră ca societate să răspundem unui eveniment dramatic precum este un seism major și cât de pregătiți suntem, la nivel individual. La final de an de cercetare și de incubare suntem bucuroși că putem spune că am descoperit o comunitate de organizații neguvernamentale coerente care colaborează cu succes, instituții publice deschise la dialog și am identificat 15 soluții digitale posibile, dintre care două au devenit deja realitate. Împreună, ne pregătim mai bine!” a declarat Olivia Vereha, co-fondator Code for Romania, Program Lead & UX Architect.

Una dintre aplicaţii este Resource and Volunteer Management (RVM) dezvoltată în parteneriat cu Departamentul pentru Situații de Urgență cu sprijinul World Bank și Global Facility for Disaster Reduction and Recovery (GFDRR).  RVM este un instrument de administrare de voluntari și resurse pe care le pune la dispoziție societatea civilă către Departamentul pentru Situații de Urgență în cazul unui seism major sau al unui alt dezastru natural.

Alte soluții prezentate de Civic Labs, disponibile online:

• Stay Together - plan familial de urgență și educație pentru răspuns în caz de cutremur;

• Cultural Patrimony at Risk - platformă de vizualizare a patrimoniului cultural cu grad ridicat de risc;

• ABC Accesibilizare - ghid pentru accesibilizarea transmiterii de informații pentru persoanele cu dizabilități;

• Digital Assessment Map - colectare de date din teren despre situația clădirilor după seism

• Street View 101 - colectare de informații din teren imediat după un cutremur major;

• Shelter People Database - motor de căutare pentru persoanele dispărute după un seism major.

De asemenea, organizaţia a prezentant câteva dintre datele proiectului de cercetare “Mediu // Pregătire și răspuns în caz de seism”:

• 4,3 luni este durata estimată pentru curățarea orașului după un seism major;
• 3.000 este numărul aproximativ de pompieri și personal SMURD care vor interveni în capitală în prima oră de la un seism major;
• 2 dintre clădirile Universității București sunt încadrate în clase de risc seismic;
• 840 de imobile se află încadrate în primele trei clase de risc în capitală, multe dintre ele fiind clădiri de patrimoniu;
• 839.632 este numărul persoanelor cu dizabilități din România și 97% dintre ele sunt în grija familiei sau se descurcă singure;
• 45% din infrastructură critică de transport, energie, alimentare cu apă și comunicare se află în zonele de risc;
• doar 539 de experți tehnici atestați există în România în luna februarie a anului 2020;
• 35.000 de familii au rămas fără locuință și peste 11.000 de persoane au fost rănite în cutremurul din 1977;
• Zero adăposturi publice de protecție civilă există în Județul Ialomița.