Claudiu Zamfir

Schema HoReCa modificată: Mai puțini bani, dar pentru toți aplicanții eligibili

Thumbnail

Guvernul a modificat schema de ajutoare pentru restaurante, pensiuni și alte firme HoReCa, astfel încât bugetul redus se va împărți tuturor aplicanților eligbili.

Reamintim că fosta guvernare Orban, cu Virgil Popescu ministru al Economiei, a făcut, înainte de alegerile parlamentare, un proiect de ordonanță de urgență pentru instituirea unei scheme de sprijin HoReCa cu un buget total de circa 2,5 miliarde de lei (500 milioane euro mai exact). Din acești bani urma să se acorde un ajutor de 20% din cuantumul cu care a scăzut cifra de afaceri a firmelor beneficiare în anul 2020 față de 2019.

Eligibile sunt firme de pe 11 coduri CAEN, inclusiv restaurante, baruri, pensiuni, dar și agenți de turism.

Pe urmă, după alegeri, pe 31 decembrie 2020, noua guvernare Cîțu, cu Claudiu Năsui ministru al Economiei, a adoptat și publicat în Monitorul Oficial acel text, sub forma Ordonanței de urgență 224/2020. Actul normativ în vigoare prevedea că ministrul Năsui ar fi trebuit să dea, în termen de o lună, un ordin pentru stabilirea procedurii, pentru a putea porni schema.

Schema nu a mai pornit, pentru că noul minisru al Economiei a venit cu o nouă ordonanță de urgență, de modificare a OUG 224/2020. Această modificare este cea care s-a aprobat, vineri seara, în ședința de guvern.

În principiu, în loc de 2,5 miliarde de lei, schema HoReCa va avea un buget mult mai mic, coborând la 1 miliard de lei (circa 200 milioane euro), conform proiectului de buget de stat pe anul 2021. În schimb, prin modificarea de vineri adusă schemei, acest buget de 1 miliard de lei se va împărți astfel încât să ajungă pentru toți aplicanții eligibili.

„Schimbarea mare este că nu mai mergem pe principiul <<primul venit, primul servit>>. Așa că am ales o soluție în care să primească toate persoanele eligibile bani indiferent când au făcut solicitarea: fiecare va primi bani, în limita bugetului, proporțional din bugetul total. Concret, guvernul a alocat 1 miliard de lei pentru despăgubirea Horeca. Dacă suma cererilor de despăgubire va depăși miliardul alocat, atunci firmele vor primi bani proporțional cu cererea lor de finanțare. Astfel toată lumea va primi bani și nimeni nu va fi dezavantajat. Dacă nu sunt suficienți bani în buget pentru toată lumea, atunci vor primi toți mai puțin, dar toată lumea tot va primi” - a explicat ministrul Năsui, pe Facebook.

Nici în forma veche a schemei nu ar fi rămas, însă, aplicanți pe dinafară, după cum au explicat surse guvernamentale, la momentul redactării acelei scheme. Deși era prevăzut principiul primul venit-primul servit, bugetul schemei, de 2,5 miliarde de lei, a fost calculat tocmai pentru a ajunge pentru toate firmele eligibile posibile de pe cele 11 coduri CAEN din OUG 224, la o valoare plafonată a ajutorului de 800.000 de euro pe firmă.

Acum, însă, bugetul este redus de două ori și jumătate, dar ar urma să fie plătiți cu ceva toți cei care vor aplica.

Ministrul Claudiu Năsui a explicat și de ce a eliminat principiul primul venit-primul servit:

„Chiar dacă este un principiu obiectiv de departajare a aplicanților, acest principiu ar fi rezultat în două lucruri. Primul, o aglomerare a depunerilor de solicitări în primele zile sau chiar ore de la deschiderea apelului. Și a doua, ar fi creat o categorie de oameni care primesc banii și o categorie care nu primesc. Practic ar fi primit bani cei care se grăbeau să depună solicitarea mai repede. Nu ar fi fost corect pentru că măsura viza despăgubirea tuturor celor care au fost închiși, nu doar a celor care sunt mai rapizi.
Nu am vrut nici să mergem pe un criteriu de departajare pe care să-l fi ales noi prin minister, deoarece tot ar fi creat două categorii de oameni: cei care primesc și cei care nu primesc. În plus ar fi fost întotdeauna întrebarea de ce a fost ales acel criteriu de departajare și nu altul. Începeau întrebările perfect legitime de tip <<Au făcut unii lobby pentru criteriul X care să-i avantajeze?>>. Degeaba am fi negat, pentru că orice criteriu din lumea asta i-ar fi favorizat pe unii versus alții”.

Parallax

Vizualizari
8373
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu
poza de profil
Filip
One
Vai, si cat de preocupati erau de soarta intreprinzatorilor inainte de alegeri....
poza de profil
Stefan
Sandu
Plafonul maxim de 800.000 de eur a fost modificat?
Daca acest plafon rămâne în picioare, împărțirea banilor va fi inechitabila. Practic, afacerile mici vor fi ajutate și mai puțin.
De ce nu se ia exemplul din Germania, unde ajutoarele au fost plafonate la sume mult mai mici?
poza de profil
Vasile
Popa
Bătaie de joc... dar totuși mai bine mai putini bani decât deloc cum primește domeniul cultural. Era o schemă de ajutor și pentru acest sector care s-a dus d**cu'... nu mai zice nimeni nimic de ea... și e singurul domeniu în care în continuare sunt activități total interzise al doilea an la rând. Măcar în Horeca mai mișcă unii câte ceva...
poza de profil
Sirbu
Ioan
Nu stiu ce calcule face Ministerul Fondurilor, dar e tot pe langa realitate. Dupa "analizele" lor au considerat ca 1 mild de lei, ar cam ajunge la toate companiile eligibile. S-ar putea sa aiba o mare surpriza, iar cererile sa ajunga la sume care sa depaseasca de 2 ori bugetul. Varianta aceasta, in care se recalculeaza suma solicitata in functie de valoarea cererilor, creaza o nebuloasa pentru solicitanti. Stai sa te gandesti daca faci eforturi de a plati un consultant sa-ti depuna proiectul sau sa platesti un expert contabil. Ai in vedere o suma si, in final, primesti un sfert din aceasta suma.
Din cele 3 granturi, la primele doua s-a descurcat bine ministerul pana in ianuarie, acum vad ca au incetinit ritmul de verificare si de plata. Nu se poate spune acelasi lucru despre cel de-al treilea grant, cel de investitii. S-au facut greseli pe care nu le-au indreptat nici dupa ce a fost sesizat Ministerul Fondurilor si anume: au inclus in acelasi buget atat firmele mici si mijlocii cat si cele mari, evaluarea cererilor facandu-se dupa criterii care au avantajat firmele mari. Impartirea bugetului pe doua grupe ar fi oferit posibilitatea stabilirii unor criterii specifice si echitabile fiecarei grupe. In varianta actuala, firmele mari avantajate.

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri