Librărie online în România: Cât de bună poate fi o astfel de afacere?

Nu știm. Sunt prea multe aspecte de luat în calcul. Dar dacă ne uităm la cererea de carte în rândul consumatorilor online din România, cifrele nu sunt deloc mari. Mai ales că pe 13 septembrie, trebuie să înceapă școala, poate n-ar fi rău să ne uităm și la consumul de produse culturale, din România.

Jeff Bezoz și-a început cu cărțile afacerea de comerț online, iar acum e cel mai bogat din lume. Între timp Amazon a ajuns să vândă aproape orice, inclusiv cărți de toate felurile, și a are o valoare de piață de 1300 de miliarde de dolari pe bursă.  

În România, Elefant.ro s-a remarcat mai întâi cu cărțile și apoi a ajuns un „mall online”. Gift Books e o altă librărie online românească și vinde și cărți cu autograf. De asemenea, mari librării convenționale, cum e Cărturești, vând și online. Editurile, la fel, și-au deschis și magazine online. eMag, liderul comerțului românesc pe internet, vinde și el cărți.

Dacă oferta de carte este destul de variată, după cum vedem, în online-ul românesc, nu același lucru se poate spune și despre cerere.

În anul 2020, din cauza pandemiei și consumatorii români s-au îndreptat către cumpărăturile online, de la alimente până la electronice sau medicamente. 45% dintre românii  cu vârste între 16 și 74 care utilizau internetul au făcut cumpărături online, în 2020. În anul 2019, doar 23% dintre internauții români cu vârste de 16-74 de ani au făcut cumpărături online. Așadar, o creștere cu 22 puncte procentuale din 2019 până în 2020 - aproape că s-a dublat gradul de utilizare a e-commerce-ului în România, pe fondul pandemiei COVID-19, potrivit Eurostat. Dar asta când luăm în calcul toate categoriile de produse: ace, brice...

Achiziția de carte tipărită și e-book, prin internet

Achiziția de cărți, prin intermediul comerțului online, nu a fost, însă, punctul forte al consumului din România, în 2020. Doar 4% dintre românii care au făcut cumpărături online în 2020 și-au luat cărți tipărite, ziare sau reviste în acest mod, potrivit Eurostat.

Spre comparațe 16% dintre cumpărătorii online din UE și-au achiziționat cărți tipărite, ziare sau reviste, în anul 2020, pe internet. Vecinii bulgari, precum și ciprioții au avut o pondere mai mică la capitolul cărți tipărite, ziare și reviste cumpărate online.

La polul opus, în Germania, cumpărătorii online sunt și cititori avizi: 30% dintre ei au achiziționat cărți tipărite, reviste și ziare. În Olanda, 25%, iar în Malta și Luxemburg, 22%. La vecinii unguri, 15% dintre cumpărătorii online și-au luat cărți tipărite, ziare sau reviste, de la magazine pe net, în anul pandemiei.

În privința consumului de e-books și de reviste și ziare online, doar 2% dintre cumpărătorii online din România au achiziționat astfel de produse digitale în anul 2020. Spre comparație, la nivelul UE în ansamblu, 8% dintre cumpărătorii online și-au luat cărți, ziare și reviste electronice.

În Grecia și Cipru, procentul a fost mai mic decât la noi, respectiv 1%. La vecnii bulgari, a fost tot ca la noi, 2%, iar la vecinii unguri, 7% dintre cumpărătorii online au achiziționat e-books și ziare și reviste electronice în 2020.

Cei mai avizi consumatori de e-books și ziare și reviste electronice contra cost au fost olandezii (19% dintre consumatorii online), danezii (18%) și irlandezii (16%).

Achiziția de bunuri culturale, pe internet, în anul 2020, în UE. Sursa: Eurostat

Consum gratuit versus consum pe bani

Ziarele online și site-urile de știri oferă însă, în mare parte, acces gratuit la conținutul lor, mai ales în România. Totuși, România stă cel mai slab la capitolul consumului de informație de acest fel, în cadrul Uniunii Europene.

Doar 51% dintre bărbații utilizatori de internet cu vârste de 16-74 de ani, din România, au folosit net-ul ca să citească site-uri de știri sau ziare și reviste online, în anul 2020, potrivit cifrelor Eurostat. La femei, procentajul este și mai mic: 44%.

Spre comparație, 76% dintre internauții bărbați din UE, cu vârste de 16-74 de ani, au intrat pe internet să citească site-uri de știri, precum și ziare și reviste online. La femei, procentajul este ceva mai mic: 73%.

La vecinii bulgari, ponderea celor care citesc site-uri de știri este de 59% la bărbați și 57% la femei. În Ungaria, procentajul este de  84% la bărbați și 82% la femei.

Utilizarea internetului pentru citirea site-urilor de știri (Eurostat)

Pe ce dau totuși românii banii când e vorba de consum online de produse culturale? Netflix and chill! 5% dintre cumpărătorii online de la noi au plătit pentru servicii de streaming sau download de filme, în 2020. De asemenea, 1% au cumpărat online DVD-uri cu filme.

3% dintre cumpărătorii români de pe net au dat bani pe streaming sau download de muzică, 2% au plătit pentru jocuri video, iar 1% pentru bilete la spectacole (atât cât s-au mai ținut pe timp de pandemie).

Din cifrele Eurostat rezultă că filmele pe streaming au atras cei mai mulți cumpărători online din România, în anul 2020, dintre toate categoriile de produse culturale disponibile pe net, enumerate în statistică. Totuși, comparativ cu ansamblul UE, și aici consumul contra cost este destul de mic în România. La nivelul UE, 19% dintre cumpărătorii online au plătit pentru servicii de streaming sau download de filme, iar 5% au dat banii pe DVD-uri cu filme de la magazine online.

Bineînțeles, ponderea utilizatorilor crește când vine vorba de serviciile de streaimng video cu acces gratuit, cum este, de exemplu, servicuul de bază al YouTube. În anul 2020, în România, în rândul persoanelor cu vârste de 16-74 de ani, care intră pe internet, 38% dintre bărbați și 35% dintre femei s-au uitat la filmulețe și programe TV pe streaming, potrivit cifrelor de la Eurostat. România este pe ultimul loc în UE la consumul de conținut video pe streaming. Media Uniunii Europene este de 77% la femei și 72% la bărbați.

 Utilizarea internetului pentru urmărirea de streaming video (Eurostat)