Ministru austriac, întrebat despre Schengen: Nu vreau să mă antepronunț. Noi suntem investitorul numărul unu în România, dar avem o problemă

Ministrul austriac pentru Afaceri Europene și Internaționale, Alexander Schallenberg, a declarat, chestionat de StartupCafe.ro, marți, la Ljubljana, că Austria este cel mai mare investitor în România și că Viena nu dă un veto aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen, dar consideră că „sistemul este nefuncțional” în condițiile în care o serie de state Schengen au reintrodus controale la frontiere pentru a bloca fluxuri ilegale de migranți veniți din afara Uniunii Europene.

Într-o ceremonie, la Ljubljana, Austria a preluat de la Slovenia Președinția la Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. Reporterul StartupCafe l-a întrebat pe ministrul austriac pentru Afaceri Europene și Internaționale dacă sunt șanse ca acum Austria să renunțe la vetoul față de România și Bulgaria la aderarea la Spațiul Schegen, în condițiile în care România este țara cu cea mai mare cotă din bazinul Dunării. De asemenea, l-am întrebat pe ministrul Schallenberg dacă într-o decizie a Austriei privind Schengen are vreo importanță și faptul că Portul Constanța este crucial pentru tranzitul cerealelor ucrainene.

„Îmi amintesc că Strategia Dunării este o inițiativă comună a Austriei și a României și vrem să cooperăm în continuare. Noi nu dăm un veto, ceea ce spunem noi foarte clar către Bruxelles este că sistemul este nefuncțional. Acum avem controale la graniță, din Italia în Slovenia, din Slovenia în Austria, o treime dintre statele membre ale Spațiului Schengen au controale la graniță. 77% din popoarele noastre din spațiul Schenegn trăiesc în țări cu controale la graniță. Deci ceva este greșit în sistem. Și ceea ce vrem noi - și ne îndreptăm încet către asta - este să facem sistemul să funcționeze. Și nu este legat direct de Schengen, ci de sistemul de azil și migrație. Și am făcut progrese” - a răspuns Alexander Schallenberg.

El a afirmat că, totuși, lucrurile progresează în privința adoptării unui pact pentru migrație în UE, ajungându-se la un compromis, și și-a exprimat speranța ca și Parlamentul European să accepte soluțiile propuse de miniștrii din statele UE privind un nou mecanism european de gestionare a fluxurilor de migranți din afara UE.

„Anul trecut, Austria a avut 112.000 de solicitanți de azil, raportat la populația țării este cel mai mare număr de solicitanți de azil din Europa. Dacă am transforma asta și am face o comparație cu Franța sau Germania, ar însemna peste un milion de solicitanți de azil în Germania și peste un milion în Franța. Iar două treimi dintre ei nu au fost înregistrați nicărieri. Și toți au trecut prin mai multe țări, fără ca cineva să le ia amprentele, fără ca cineva să le verifice pașapoartele. În timp ce avem un război la 500 de kilometri distanță, și asta este o chestiune de securitate. Așa că ceea ce am făcut noi a fost să sunăm alarma. Avem semnale că lucrurile progresează, miniștrii Justiei au făcut pași importanți, dar sper ca Parlamentul European să nu scufunde acest compromis dificil pe care îl avem. Însă avem nevoie de un control al frontierelor externe, trebuie să finanțăm țările care sunt - din motive de geografie sau dintr-o coincidență - în față, este o misiune comună a noastră. Schengen este ca un bloc și fiecare proprietar de apartrement a căzut de acord să-și deschidă ușa, dar ceea ce se întâmplă acum este că jumătate dintre proprietari și-au închis ușile de la apartamente, pentru că nu au încredere în controlul ușii de la intrarea în clădire” - a susținut ministrul austriac.

Alexander Schallenberg a subliniat că el este în favoarea Zonei Schengen, dar își dorește ca aceasta să fie  funcțională. În context, ministrul austriac a afirmat că și Olanda este de acord cu Austria acum. De menționat că, anul trecut, oficialii olandezi au declarat că nu se mai opun aderării României la Spațiul Schengen, ci doar intrării Bulgariei în zona de liberă circulație. În schimb, olandezii au votat, alături de austrieci, împotriva intrării României și Bulgariei în Spațiul Schengen în condițiile în care Bulgaria s-a opus decuplării de România în procesul de aderare.

„Austriecii iubesc spațiul Schenegen. Noi suntem împreună cu olandezii în chestiunea aceasta, iar noi și olandezii suntem cei care iubim Schengen cel mai mult. Vedem atâtea rulote olandeze pe șoselele din Austria. Deci ne dorim să se extindă (Schengen), dar vrem să funcționeze. Și atâta vreme cât avem controale la granițe... Germania are controale la granița cu Austria, am vorbit cu caneclarul german, Olaf Scholz, care a anunțat, săptămâna trecută, că va ridica controalele la frontiera cu Austria, dar impune controale la granița cu Cehia și Polonia. Iar asta arată direcția total greșită, ceea ce înseamnă că sistemul este nefuncțional. Anul trecut, Austria era cea mai îngrijorată, acum guvernul Olandei a urmat Austriei. Avem discuții în Germania, avem probabil și în Slovenia. Câte crize ale migrației mai trebuie să vină pentru a acționa împreună cele 27 de state membre UE? Și apoi, Schengen, care este încă în centrul proiectului european, eu îl doresc, dar doresc să funționeze” - a afirmat Ministrul federal pentru Afaceri Europene și Internaționale, care a fost și cancelar al Austriei.

Întrebat de StartupCafe dacă Austria își menține vetoul asupra aderării României la Spațiul Schengen și la următorul Consiliu UE Justiție și Afaceri Interne, programat în decembrie 2023, fostul cancelar al Austriei a răspuns:

„Nu vreau să mă antepronunț, lucrurile se mișcă în direcția bună, discutăm și cu prietenii și colegii noștri olandezi în chestiunea aceasta, dar cred că va fi discutat și în Consiliul European (șefii de state și de guverne - n.r.). Dar vă rog să înțelegeți, este foarte important pentru mine, nu este o decizie pe care să o luăm cu inima ușoară, nu este o decizie pe care să o luăm împotriva vreunei țări, cu atât mai puțin împotriva României și Bulgariei. Noi suntem investitorul numărul unu în România, companiile austriece au creat sute de mii de locuri de muncă în țara dvs., deci din punct de vedere economic suntem cât se poate de apropiați. Dar avem o problemă pe care trebuie să o explicăm cetățenilor noștri: cum se face că avem cea mai mare rată a solicitanților de azil în condițiile în care suntem înconjurați de state Schengen și țări asociate, ca Elveția și Liechtenstein?”.

Înainte de sesiunea de întrebări, Ministrul federal pentru Afaceri Europene și Internaționale al Austriei, Alexander Schallenberg, a menționat, în treacăt, în discursul său, fără să-l întrebe nimeni, rolul important al României pentru exportul de cereale din Ucraina după ce Rusia a refuzat să mai prelungească acordul pentru transportul cerealelor ucrainene pe Marea Neagră.

„Dunărea a fost, de-a lungul istoriei, și un mijloc de supraviețurire pentru oameni. Și se dovedește și astăzi: în timp ce Rusia folosește hrana ca pe o armă, întrerupând acordul pe  Marea Neagră, Dunărea a devenit un mijloc de supraviețuire, unul dintre culoarele solidarității. 65% din exportul de cereale al Ucrainei au trecut prin Constanța și prin regiunea Dunării, în ultima lună. Deci există o importanță politică în această regiune pentru acest fluviu” - a spus Schallenberg, într-o conferință în capitala Sloveniei, cu ocazia Forumului pentru Strategia Dunării.

Reamintim că, în 4 octombrie, șefii reprezentanțelor statelor UE la instituțiile europene au ajuns la un compromis pentru un viitor Pact european privind migrația, care să implice un mecanism de redistribuire a migranților extracomunitari în cazul în care un stat membru UE este copleșit de numărul mare de solicitanți de azil extracomunitari. De asemenea, statele membre ar urma să dispună de mijloace mai ferme de control al migranților. Mai departe, soluția de compormis este discutată între Consiliul UE (miniștrii de Justiție și de Interne din statelele membre) și Parlamentul European.

Economia României pierde anual 10 miliarde de euro din cauza faptului că se află în afara Spațiului Schengen, declara, în decembrie 2022, ministrul de atunci al Economiei, Florin Spătaru, la Digi24. La rândul lui, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a spus, în septembrie 2023, la Prima News, că pierderile României cauzate de neadmiterea în zona Schengen se ridică la 2% din produsul intern brut al țării.

În septembrie 2023, premierul Marcel Ciolacu a amenințat că Bucureștiul va da în judecată Austria la Curtea de Justiție a UE, dacă se mai opune aderării României la Spațiul Schengen.

„În cazul în care Guvernul austriac va insista să-și exercite abuziv dreptul de veto, ne vom apăra și noi interesul național și vom da în judecată Austria la Curtea Europeană de Justiție. Dacă nu vom găsi o rezolvarea amiabilă, Austria va trebui să suporte pierderile înregistrate de țara noastră” - a spus Ciolacu, într-un interviu acordat ziarului austriac Der Standard.

Încă din martie 2023, Federația Operatorilor Români de Transport – F.O.R.T., care reunește peste 3700 de firme de transport mărfuri și pasageri, a transmis Comisiei Europene și Parlamentului European o scrisoare în care s-a exprimat pentru demararea unei acțiuni la Curtea de Justiție a UE împotriva Austriei, ca urmare a vetoului Vienei față de extinderea Schengen, în contextul în care Comisia Europeană a arătat că România și Bulgaria întrunesc toate condițiile tehnice pentru aderare.

DSV Road, al treilea cel mai mare furnizor global de servicii transport și logistică din Europa, a estimat că aderarea României la Schengen ar fi însemnat o creștere a business-ului său din țara noastră în medie cu 20%, majorare „care poate fi similară și în alte companii de pe piață, în industria de transport”.