Finanțare de la business angels în România: Se cere extinderea facilităților pentru investitori

Scutirile de taxe acordate de statul român investitorilor persoane fizice, de tip business angels, trebuie extinse astfel încât startup-urile să primească finanțări mai mari și mai multe. Aceasta reiese dintr-o analiză realizată de un consultant fiscal de la noi, pentru StartupCafe.ro.

Georgiana Matei, de la Taxhouse, constată că Legea 120/2015, privind investitorii business angels (investitori providențiali), a condus la o oarecare creștere a domeniului, dar puțin semnificativă. Și asta din cauza limitelor din lege.

Conform unui studiu al European Trade Association of Business Angels, în anul 2016 România a ocupat locul 31 din 35 țări analizate, cu investiții de tip business angels de numai 1,3 milione euro.

Doar 31 de investitori individuali business angels erau atunci în Romînia.

„Ulterior, investițiile realizate de business angels în România au crescut, ajungând la 3,42 milioane euro în 2017, cu o ușoară scădere până la 2,90 milioane euro în 2018, când numărul business angels în România s-a ridicat la 50 (statistici EBAN)”, mai remarcă Georgiana Matei.

Nivelul din România este încă foarte mic, comparativ cu volumul de investiții din Europa.

Piața europeană a înregistrat investiții realizate de business angels în 2018 de 7,45 miliarde de euro, în creștere cu 2,44% față de 2017, având un număr estimativ de 345 mii de investitori  care au încheiat aproximativ 37.200 de tranzacții în 2018.

Marea Britanie conduce clasamentul european, cu 109,4 milioane euro investiți în 2018, fiind o țară cu tradiție în activitatea business angels, urmată de Germania cu 86,6 milioane euro și Spania cu 58,7 milioane euro. Domeniul preferat de investitori a rămas și în 2018 FinTech.

SUA sunt mult și peste Europa. Sumele investite peste Ocean se ridică la 23,1 miliarde de dolari (date citate de consultantul Georgiana Matei din Statisticile EBAN )

Business angels de România - o dorință și o problemă: creșterea plafonului  de 49%

Prin Legea business angels 120/2015, acești investitori persoane fizice au primit 2  facilități fiscale principale:

• scutirea de la plata  impozitului pe dividende pentru primii 3 ani de la momentul realizării investiției (dobândirii părților sociale)
• scutirea de la impozitului pe câștigurile de capital realizat la momentul transferului părților sociale ale investitorului, cu condiția că exit-ul să aibă loc după cel puțin 3 ani de la momentul investiției .

Totuși, legislația prevede și o serie de condiții ce trebuie îndeplinite de investitori pentru a obține facilitățile fiscale cum sunt :

• limitarea investiției la o suma cuprinsă între 3.000 și 200.000 de euro,
• limitarea domeniilor în care se poate realiza investiția (domenii precum cel bancar, de asigurări/ reasigurari, imobiliar, jocuri de noroc etc. neintrând în incidența prevederilor legislative),
• limitarea participației ce poate fi deținută de investitor la 49% etc.

„Inițiativa reglementării investițiilor realizate de business angels a fost percepută ca un semnal bun de către mediul de afaceri, însă se poate constata că acest demers nu a avut efectul scontat, întrucât nu a condus la o creștere semnificativă a numărului sau investițiilor business angels în România în aproape 4 ani de la apariția legii” - crede consultantul.

Georgiana Matei crede că principalele cauze ale limitării efectelor pozitove sunt:

- „Limitarea investițiilor la plafonul de maxim 200.000 de euro și la o deținere de 49% din participații, ceea ce se poate dovedi nerealist din perspectiva nevoii de finanțare existente la nivelul unui startup”;

- „Facilitățile fiscale acordate nu se dovedesc a fi suficient de atractive în contextul fiscal actual din România”, întrucât

• „orizontul de timp de recuperare a investiției este mai mare de 3 ani, așteptându-secă randamentul să fie obținut mai degrabă printr-un exit, decât din distribuirea încă din primii ani a profiturilor cătreacționari, astfel că scutirea de impozitul pe dividende în primii 3 ani se poate dovedi o măsură cu aplicabilitate practică redusă; în plus, începând cu 2016, impozitul pe dividende a fost redus oricum la 5%”;

• „legislația nu reglementează nicio scutire în sfera contribuțiilor sociale – pentru veniturile din investiții se datorează în prezent contribuția de asigurări sociale de sănătate, în cuantum de 10% calculată la contravaloarea a 12 salarii minime brute/an; deși valoarea contribuției de sănătate nu este materială, îndeplinirea obligațiilor declarative de către business angels, în condițiile scutirii de la impozit pe venit poate genera o povară administrativă suplimentară pentru aceștia”;

• „facilitățile fiscale sunt considerate că fiind un ajutor de stat, astfel trebuie acordate pe baza unei scheme de minimis”;

• „acordarea facilităților fiscale este condiționată de îndeplinirea din partea firmei beneficiare a unor criterii, printre care lipsa datoriilor către stat”.

Consultantul mai sugerează că și în România ar trebui ca investitorii să beneficieze de scutiri de taxe în plus atunci când ei își asumă extra-riscuri, așa cum se întâmplă în state mai dezvoltate:

• scutirea de taxe a unui eventual câștig (dividende/câștiguri de capital la momentul cedării participațiilor),
• deduceri de taxe la momentul investiției,
• compensarea pierderilor din alte venituri taxabile, etc.

Aceste măsuri nu se regăsesc în legislația implementată în România deși „s-ar putea dovedi mai atractive pentru investitori”.

O altă problemă este că în România nu este reglementată co-finanțarea pentru investițiile business angels mai spune consultantul.

„În multe țări europene există fonduri de co-investiție business angel care includ un parteneriat între câțiva business angel independenți, dintre câțiva business angel și o instituție publică, dintre câțiva business angels și o instituție privată etc., prin care se facilitează finanțarea startup-urilor și scale-up-urilor, diminuând concomitent și riscurile asumate de investitori” - arată Georgiana Matei.

Totuși, pe dincolo de explicațiile consultantului, trebuie subliniat că la Legea 120/2015, legiuitorul român a avut și unele motive raționale de a impune plafonul de 49%, părți sociale primite de business angel în firma în care investește, pentru a putea primi facilitățile fiscale aferente.

Acest plafon a fost introdus pentru a împiedica optimizări fiscale și eventuale practici evazioniste ale unor oameni de afaceri cu business-uri mari. De exemplu, fără acest prag de 49% (participația minoritară maximă), un om de afaceri puternic care plănuiește extinderea unei fabrici pe care o deține poate să înființeze o nouă firmă (el sau apropiați ori rude ale sale) și să facă acolo o investiție de 90%, beneficiind de scutire de impozit pe divindende, ca și cum ar fi business  angel.