Câte miliarde Euro a pompat Uniunea Europeană în România, în 15 ani. Top programe operaționale ca rată de absorbție, în prezent

Deși în perioada de programare 2014-2020 suntem printre ultimii în Uniunea Europeană la rata de absorbție de fonduri UE, totuși în cei 15 ani de la aderare, România a atras totuși mult mai multe miliarde de euro decât a plătit la bugetul comunitar, așa cum arată tabelele oficiale consultate de StartupCafe.ro.

În cei 15 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România a primit fonduri europene valoare totală de 70,72 miliarde de euro și a contribuit la bugetul comunitar cu 24 miliarde euro. Astfel, România este pe plus cu 46,72 miliarde de euro, în perioada 1 ianuarie 2007- 31 decembrie 2021.

Cei doi ani marcați de criza COVID, 2020 și 2021, au fost și cei în care Uniunea Europeană a trimis cei mai mulți bani în România: 15,31 miliarde de euro în total.

În perioada de programare 2007-2013 (din care am primit fonduri până în 2016), România a absorbit 36,6 miliarde de euro, reprezentând o rată de absorbție de 91%. Am ratat, din păcate, 3,6 miliarde de euro din banii care ne-au fost puși la dispoziție. În total, în prima perioadă de progamare am avut la dispoziție 40,2 miliarde de euro, cu tot cu banii de pre-aderare.

Descarcă de AICI sinteza fondurilor UE primite de România în perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2021.

În prezent, suntem la a treia perioadă de programare de când România este în Uniunea Europeană. Practic, se suprapun perioada de programare 2014-2020 și 2021-2027, în acest moment.

În perioada de programare 2014-2020, România are la dispoziție 50,6 miliarde euro. Până la sfârșitul anului 2021, România a încasat din acești bani aproape 32 de miliarde de euro, reprezentând o rată de absorbție de 63%. Mai putem cere bani de la Comisia Europeană (în baza facturilor din proiecte) până la finalul anului 2023 din această perioadă de programare.

Așa cum am arătat anterior pe StartupCafe.ro, la partea de proiecte europene cu fonduri structurale și de investiții (FESI), nu stăm foarte bine - 56%, a cincea țară din coadă la rata de absorbție, ca bani încasați de la Comisie (cu tot cu avansuri pe care le-am primit fără proiecte, să ne ajute să începem implementarea).

Top  programe curente, în CFM 2014-2020

Fondurile FESI sunt atrase prin 8 programe europene gestionate de autorități de management de la 3 ministere: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale:

1. PO Asistență Tehnică - gestionat de POAT de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE): 236 milioane euro - 71,17%. Aici sunt fonduri europene folosite, de exemplu, pentru suplimentarea salariilor funcționarilor care sunt implicați în accesarea banilor de la UE.

2. Programul Național de Dezvoltare Rurală - gestionat de Ministerul Agriculturii, prin AFIR și AMPNDR: 6,9 miliarde euro - 62,9%. De precizat că PNDR a fost suplimentat de CE cu 2,8 miliarde euro în anul 2020, motiv pentru care procentual rata de absorbție este mai scăzută decât ar fi fost dacă rămânea bugetul de la început. Aici sunt fonduri europene pentru primării (drumuri comunale, de exemplu), dar și pentru fermieri, firme de procesare a produselor agricole, mici afaceri neagricole la sate etc.

3. PO Infrastructură Mare - gestionat de AMPOIM de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE): 5,2 miliarde euro - 57,59%. De precizat că și aici Comisia Europeană a suplimentat bugetul programului, prin fonduri de criză prin facilitatea React EU. Aici sunt fondurile pentru autostrăzi, gropi de gunoi și alte astfel de proiecte mari ale statului.  

4. PO Capital Uman - gestionat de AMPOCU de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE): 2,4 miliarde euro - 56,95%. Aici sunt fonduri pentru cursuri și calificări profesionale, prevenirea abandonului școlar, startup-uri deschise de studenți, îîntreprinderi sociale etc.

5. Programul Operațional Regional (POR) - gestionat de AMPOR de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA): 3,7 miliarde euro încasați - 54,05% rată de absorbție. Aici sunt în principal banii pentru proiectele mari edilitare (alimentare cu apă, canalizare etc.), dar și pentru afaceri derulate de microîntreprinderi și firme mici și mijlocii (IMM).

6. PO Capacitate Administrativă - gestionat de AMPOCA de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE): 293 milioane euro - 52,05%. Aici sunt fonduri pentru instituțiile publice.

7. PO Pescuit si Afaceri Maritime - gestionat de Ministerul Agriculturii, prin AMPOPAM: 85,5 milioane euro -  50,78%. Aici sunt fonduri europene pentru mici afaceri în pescuit, agrement, crescătorii de pește, restaurante cu specific pescăresc etc.

8. PO Competitivitate - gestionat de AMPOC de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE): 752 milioane euro - 31,6%. Comisia a suplimentat și acest program cu fonduri de criză prin facilitatea React EU. Aici sunt bani pentru institute de cercetare și universități, dar și pentru firme private. De aici s-au finanțat ajutoarele de stat COVID prin Măsurile 1 și 2, pentru antreprenori, de exemplu.

Programe operaționale 2014-2020 (clic pentru a deschide).

În plus, România mai primește fonduri europene și ca plăți directe la hectar pentru fermieri, din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), gestionat de Ministerul Agriculturii (prin agenția APIA). De aici am primit până acum aproape 10,7 miliarde de euro, reprezentând o rată de absorbție de 80,62%. Acești bani vin însă direct, fără să fie nevoie de proiecte, ca în cazul celor 8 programe FESI, de mai sus.

Un alt program prin care tragem bani de la UE fără să fie nevoie să facem proiecte este Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD), gestionat de MIPE. De aici am atras 214 milioane euro, 43,11% rată de absorbție. Comisia a suplimentat și acest program prin fonduri de criză prin facilitatea React EU. Din acești bani se oferă alimente și alte astfel de ajutoare persoanelor cu venituri foarte mici.

De asemenea, România mai primit avansul de 1,97 miliarde euro, pe partea de fonduri nerambursabile din planul Next Generation EU, pentru depășirea crizei COVID. Aici intră suma de 1,85 miliarde euro (13%) primită în contul statului deschis la BNR, ca avans din Planul Național de Redresare și Reziliență. Aceștia sunt bani care ar trebui să ne ajute să începem din proiecte. Vorbim strict de fondurile nerambursabile, nu și de partea de asistență prin împrumuturi pe termen lung, cu dobânzi mici.

Mai trebuie precizat că ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, a spus că, din granturile de 14,2 miliarde euro alocate României prin PNRR este posibil să ni se scadă 2 miliarde, ca urmare a creșterii economice bune, acești bani fiind destinați depășirii crizei economice determinate de pandemia COVID. Dacă se va întâmpla asta, probabil că avansul de 1,85 miliarde euro va scădea și el cu aproximativ 260 milioane euro.

„În momentul în care înlocuiești datele pe care Comisia, din prognoză, pe care Comisia le-a considerat atunci când am calculat nivelul de granturi şi nivelul de împrumuturi cu datele reale, cu ce s-a întâmplat de fapt şi cu creșterea de 7% pe care România a avut-o, este posibil ca nivelul de granturi să se reducă. Din estimările noastre undeva aproape de două miliarde de euro” - a spus Vîlceanu, pe 27 ianuarie, la Guvern.

Perioada de programare 2021-2027 - încă nu am luat niciun ban

În perioada de programare 2021-2027, România are alocați și mai mulți bani decât în cadrul financiar anterior: 52,43 miliarde euro. Aceștia sunt banii din progrmele operaționale obișnuite, din Cadru Financiar Multianual (CFM) 2021-2027. Nu am introdus aici și PNRR, care are o valoare totală de 14,2 miliarde EUR ca fonduri nerambursabile (din care am primit avansul de 1,85 miliarde euro) și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde EUR, pe care îl putem accesa până la finalul anului 2015.

Revenind la cei 52,43 miliarde euro din CFM 2021-2027, România vrea să ia acești bani prin 10 programe operaționale plus plățile directe la hectar.

Până acum nu a luat niciun ban, nici măcar avansurile. E adevărat că și la nivelul UE legislația s-a adoptat relativ târziu. De exemplu, fondurile structurale și de investiții sunt gata de a putea fi absorbite din iulie 2021. România nu are însă aprobate de Comisia Europeană acordul de parteneriat și programele operaționale. Poate în anul 2022 vor fi gata toate, deși până acum guvernanții s-au concentrat mai mult pe PNRR, probabil în ideea că sunt fonduri mai ușor de atras, cu mai puține controale.

Între timp, ca noutăți, România propune programe precum:

• Programul Operațional Dezvoltare Durabilă (PODD),

• Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF),

• Programul Operațional Sănătate (POS),

• Programul Operațional Educație și Ocupare (POEO),

• Programul Operaţional Incluziune și Demnitate Socială (POIDS)

• Programul Operațional Regional va fi spart în 8, fiecare gestionat de Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) din fecare regiune.

Am scris despre ele AICI