Claudiu Zamfir

Crowdfunding România: Amenzi de 2.000-500.000 euro pentru platformele care atrag investitorii prin promisiuni mincinoase

Thumbnail

Platformele românești de finanțare participativă vor risca amenzi cuprinse între 2.000 de euro și 500.000 de euro, dacă vor încerca să atragă investitorii prin promisiuni mincinoase legate de proiectele propuse în campaniile de crowdfunding, potrivit unui proiect de lege scos, marți, în dezbatere de Ministerul Finanțelor.

Finanțarea participativă este cunoscută mai ales prin termenul englezesc de  crowdfunding, tradus la noi ca multifinanțare.  Aceasta este o modalitate prin care startup-urile pot obține finanțări din partea unui public larg, pentru diverse proiecte și afaceri, prin intermediul unor platforme digitale.

La nivel mondial, cele mai cunoscute site-uri de crowdfunding sunt Kickstarter și Indiegogo, din SUA. Prima nu permite finanțarea proiectelor prin vânzarea unor părți sociale, dar este foarte populară în rândul startup-urilor care vor să obțină fonduri vânzându-și produsele către susținători. Indiegogo a introdus în 2016 finanțarea prin equity crowdfunding, pentru startup-urile care voiau să obțină investiții de la susținători, în schimbul unor părți sociale.

Și în România s-au înființat platforme de crowdfunding, la o scară mai mică, evident.

În acest context, Uniunea Europeană s-a gândit să facă reglementări pentru protejarea micilor investitori individuali care finanțează și ei startup-uri în speranța că acestea vor ajunge companii mari și vor obține câștiguri. Dacă pe burse există un cadru normativ prin care investitorii sunt protejați într-o anumită măsură, pe platformele de crowdfunding, din afara pieței de capital reglementate, UE a văzut că este nevoie de legi care să guverneze această activitate de finanțate.

Bineînțeles, riscurile sunt prezente în orice investiție, dar reglementările vin cu un cadru predictibil de asumare a riscurilor.

Cea mai nouă reglementare UE, de anul trecut, este Regulamentul 1503/2020,  privind furnizorii europeni de servicii de finanțare participativă pentru afaceri și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1129 și a Directivei (UE) 2019/1937.

Regulamentul se va aplica obligatoriu din 10 noiembrie 2021, în toată Uniunea Europeană, inclusiv în România. Până atunci, România trebuie să dea o lege care să stabilească un cadru național de aplicare a regulamentului. În mod normal, regulamentele europene, spre deosebire de directive, nu au nevoie de legi care să le transpună în legislația națională, dar acum, acest regulament prevede faptul că statele membre stabilesc un anumit cadru de aplicare, prin legi interne.

Asta ar urma să facă această nouă propunere legislativă, lansată, marți, de Ministerul Finanțelor - proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2020/1503 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 octombrie 2020 privind furnizorii europeni de servicii de finanțare participativă pentru afaceri și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1129 și a Directivei (UE) 2019/1937.

Reglementprile se referă la crowdfunding ca formă de finanțare alternativă pentru firmele  nou-înființate (startup-uri) și pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), bazată de obicei pe investiții mici.

Sub incidența acestor norme intră atât finanțarea participativă bazată pe creditare, cât și finanțarea participativă bazată pe investiții.

Sunt avuți în vedere 3 actori principali, în această activitate:

  • dezvoltatorul de proiect care propune proiectul spre finanțare (un startup, de exemplu),
  • investitorii (individuali) care finanțează proiectul propus
  • și o organizație cu rol de intermediar, sub forma unui furnizor de servicii de finanțare participativă, care pune în legătură dezvoltatorii de proiecte și investitorii în cadrul unei platforme online.

Amenzi în crowdfunding: cât și pentru ce

Printre altele, regulamentul european prevede că, până pe 10 noiembrie 2021, statele membre UE, inclusiv România, trebuie să introducă o serie de amenzi pentru platformele de crowdfunding și pentru șefii lor, ca persoane fizice, în cazul unor nereguli.

Regulamentul UE spune că amenzile pe care statele UE trebuie să le instituie pentru platformele contraveniente trebuie să fie, la nivelul lor maxim, de cel puțin 500.000 de euro sau de până la 5% din cifra de afaceri.

În România, proiectul de lege de la Finanțe propune, astfel, amenzi cuprinse între 10.000 RON și 2.433.700 RON sau de până la 5% din cifra de afaceri anuală totală a platformei de finanțare participativă, în cazul unor nereguli.

De asemenea, șefii de platforme de multifinanțare din România vor risca amenzi cuprinse între 5.000 RON și 2.433.700 RON pentru diverse nereguli, conform proiectului de lege de la Ministerul Finanțelor.

Această limită în partea de sus, de 2,43 milioane lei, propusă de autoritățile române, reprezintă 500.000 de euro la cursul din data de 10 noiembrie 2020, conform regulamentului european.

În funcție de gravitatea faptei, platformele riscă și pedepse complementare, cum ar fi retragerea autorizației de funcționare pe piață. În cazul managerilor, aceștia se vor putea alege cu interdicția de a mai ocupa funcții de conducere în domeniu timp de 5 ani.

Despre ce abateri este vorba? În principal, neregulile la care face referire proiectul de lege național sunt cuprinse în regulamentul european.

În cazul platformelor de crowdfunding vorbim, de exemplu, de situații în care:

  • într-o comunicare publicitară se vizează în mod disproporționat proiecte sau oferte individuale de finanțare participativă. Aici pot intra erori sau informații neclare, care pot induce în eroare investitorii cu privire la proiectele supuse campaniei de multifinanțare.
  • Într-o comunicare publicitară din România, platforma de crowdfunding nu utilizează și limba română.
  • Platforma  nu se asigură că toate comunicările publicitare, referitoare la serviciile lor, inclusiv cele externalizate către terți, sunt clar identificabile ca atare.
  • O platformă refuz să coopereze sau să se conformeze în situația unei investigații, a unui control sau a unei solicitări din partea autorităților.
  • Un furnizor de servicii de finanțare participativă propune investitorilor individuali proiecte de finanțare participativă ce nu corespund parametrilor sau indicatorilor de risc aleși de investitor.
  • O platformă de crowdfunding nu-și îndeplinește obligația de a acționa „onest, corect și profesionist, în interesul clienților” săi.
  • Platforma de finanțare participativă își încalcă obligațiile privind garanțiile prudențiale. Prin regulamentul european, furnizorii de servicii de crowdfunding trebuie să dispună permanent de garanții prudențiale de cel puțin 25.000 de euro. De asemenea, dacă platforma facilitează și acordarea de credite, aceasta trebuie să dispună și de garanții prudențiale echivalente cu 25% din cheltuielile generale fixe din anul precedent, revizuite anual, care urmează să includă costul administrării împrumuturilor pentru o perioadă de 3 luni.

Lista de obligații supuse riscului de amendă este mult mai lungă, în textul regulamentului european care urmează să se aplice din 10 noiembrie 2021.

Proiectul de lege românesc mai adaugă și el unele obligații la nivel național. De exemplu, platformele de crowdfunding nu vor avea voie, în comunicările lor publicitare din România, să cuprindă formulări de genul "cel mai mare", "cel mai bun furnizor de servicii de finanțare participativă" etc.

De asemenea, platformele nu vor avea voie să facă estimări privitoare la realizările sale viitoare sau să publice declarațiile investitorilor anteriori, prezenţi sau potenţiali în acest sens.  

În plus, platformele vor trebui să avertizeze potențialii investitori, în toate comunicările publicitare, astfel: „Citiţi fișele cu informații esențiale privind investiția la nivel de proiect sau platformă înainte de a investi în cadrul platformei”.

ASF - „poliția” românească a finanțării crowdfunding

Pentru a putea funcționa, platformele de crowdfunding trebuie să obțină o autorizație din partea autorității naționale a statului membru privind supravegherea pieței de capital. În cazul României, instituția competentă în acest sens este Autoritatea de Supraveghere Financiară - ASF.

ASF dă autorizații platformelor de finanțare participativă și tot ea le și retrage în caz de nereguli grave, potrivit proiectului de lege de la Ministerul Finanțelor.

De asemenea, furnizorii de servicii de finanțare participativă sunt înscriși în Registrul A.S.F. la data emiterii autorizației.

Tot ASF aplică și amenzile pentru diverse nereguli în domeniul finanțării participative.

Pentru a putea primi autorizație de la ASF, o potențială platforma de crowdfunding va trebui să îndeplinească o serie întreagă de condiții și cerințe, cuprinse la articolul 12 al Regulamentului european în domeniu.

Printre altele, este necesară „absența cazierului judiciar cu privire la cazuri de încălcare a dispozițiilor de drept intern în materie comercială, de insolvență, în domeniul serviciilor financiare, în materia combaterii spălării banilor, în materie de fraudă sau cele privind răspunderea profesională pentru toate persoanele fizice implicate în administrarea potențialului furnizor de servicii de finanțare participativă și pentru acționarii care dețin 20% sau mai mult din capitalul social sau din drepturile de vot”.

O altă condiție se referă la „faptul că persoanele fizice implicate în administrarea potențialului furnizor de servicii de finanțare participativă posedă, la nivel colectiv, suficiente cunoștințe, competențe și experiență pentru a asigura administrarea potențialului furnizor de servicii de finanțare participativă și că aceste persoane fizice sunt obligate să dedice suficient timp pentru îndeplinirea sarcinilor lor”.

În România, această a doua condiție urmează să se considere îndeplinită dacă cel puțin jumătate dintre membrii consiliului de administrație/consiliului de supraveghere sau ai altor organe sau funcții asimilate acestora

  • sunt absolvenți, cu diplomă de licență sau de master, ai unei instituții de învățământ superior în domeniile financiar-bancar, economic, juridic, contabilitate, audit, administrație publică, tehnologia informației
  • şi posedă experiență profesională în domeniul financiar în funcții de conducere de minimum 3 ani.  

Preocuparea pentru reglementarea crowdfunding-ului în România nu este nouă. În 2015, în baza unei propuneri venite de la o asociație de patroni IMM, o serie întreagă de parlamentari, de la mai multe partide, au făcut o inițiativă legislativă privind „dezvoltarea finanțărilor participative (crowdfunding)”.

Textul fusese adoptat de Senat, în noiembrie 2015, dar în mai 2021 a fost respins definitiv de Camera Deputaților, tocmai în ideea că domeniul a fost reglementat de Uniunea Europeană prin regulament.

Parallax

Vizualizari
2234
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 

  Ultimele știri