Vaccinare anti-criza economică, după coronavirus. Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) propune soluții pentru economie în vremea coronavirusului.

Cum te imunizezi, ca antreprenor, la criza economică declanșată de Covid-19 și ce poate face statul pentru ca afacerile și întreaga economie să traverseze cu succes criza economică? Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiari-Bancari (AAFBR) propune o serie de soluții atât pentru mediul de afaceri cât și pentru decidenții de politici publice. Vezi inregistrarea dialogului #deladistanta.

Discutăm cu Iancu Guda, analist financiar-bancar, despre:

·      5 lucruri esențiale cu care, ca antreprenor, trebuie să începi ca să treci cu bine prin criza economică:

• Cum administrezi eficient fluxul monetar (cash flow)
• Cum urmărești profitabilitatea
• Cum îți protejezi vânzările
• Cum gestionezi cheltuielile fixe
• Cum diversifici sursele de finanțare

·      3 direcții importante în politicile publice:

• Locurile de muncă
• Creditul bancar, comercial, fiscal
• Cheltuielile publice

3 scenarii de criză. Cum ar arăta revenirea?

Avem multă incertitudine. Sunt câteva scenarii clare iar diferențele dintre acestea sunt cauzate de un factor decisiv, cu o componentă emoțională puternică: încrederea consumatorilor.

Scenariul 1: revenire accelerată. Este scenariul pe care merge actualul guvern, cu o revenire în formă de ”V”, pe termen de până la 4 luni (scădere bruscă, urmată de creștere accelerată, până în iunie-iulie).

Pentru mine și mulți economiști este mai puțin probabil, nu este scenariul de bază, pentru că ar avea nevoie de o creștere susținută a consumatorilor și, poate chiar de descoperirea și implementarea vaccinului.

Scenariul 2: revenire lentă. Mai degrabă cred în acest scenariu, sperând că nu vom avea valuri semnificative de pacienți infectați. 

Scenariul 3: revenire în dinte de fierăstrău. Dacă vor fi mulți pacienți în stare gravă, cu presiune pe sistemul de sănătate vor avea o revenire în dinte de fierăstrau. Acest scenariu ar fi dezastruos pentru finanțele statului și mediul de afaceri. Capacitatea guvernului de a interveni este limitată de deficitelor acumulate din spate. 

Cred ca, mai degrabă, vom avea de a face cu un maraton decât cu un sprint. Vom conviețui 18 luni, în medie, cu acest virus. 

De aici, estimarea de bază ar fi o scădere de minim 6% și un deficit fiscal către 9%. Este mai pesimist decât scenariul guvernului dar cred că este un scenariu  mai probabil.

Suntem conectați financiar, comercial cu Europa (Germania, Franța, Italia, Spania, Ungaria, care nu sunt într-o situație foarte bună.

E poza actuală de pe burse un semn de revenire?

Avem o volatilitate foarte mare, reacții emoționale. 

M-aș uita la reperul relevant: maximul bursei americane, de la finalul lui februarie 2020. Era de 4 ori mai mare decât minimul atins după criza financiară precedentă.

Cred că a fost o componentă de supra evaluare; nu cred că, fundamental, valoarea companiilor din indicele bursei americane a crescut de 4 ori. 

Scăderea din această perioadă (de la maximul istoric, la minimul perioadei) a fost o corecție a unor prețuri supraevaluate. 

Trendul de apreciere de acum este foarte optimist pe baza semnalelor date FED și administrația Trump, într-un an electoral, cu măsuri foarte populiste dar care nu vor putea fi continuate, în acest ritm, timp de 18 luni. 

Probabil, când vor rămâne fără muniție, cred că vom vedea noi corecții. 

Cum mă ”vaccinez” anti-criză, ca antreprenor?

Am vrut să scriu o carte de acțiune, ”Economia în vremea coronavirusului”, pentru antreprenori și politici publice, pentru că primele reacții din primele săptămâni nu au fost dintre cele mai potrivite, din punctul meu de vedere.

Propun, în carte, 30 de măsuri de bune practici, soluții pentru această perioadă și pentru viitor, pentru relansare, pentru antreprenori dar și pentru politicile publice: trecute, prezente și viitoare.

Sunt multe lucruri dar iată câteva măsuri esențiale:

Atenție maximă la cash-flow!

Gestionarea eficientă a fluxului de numerar presupune scenarii de stres. 

Sunt câteva variabile esențiale care trebuie simulate pe cinci scenarii:

• cum vor evolua vânzările

• cum se vor încasa facturile de la clienți

• ce cheltuieli implică stocurile

• schimbarea politicilor comerciale de la furnizori (limite de credit, termene de plată)

• marja brută: diferența dintre costurile de achiziție și prețul de vânzare

Aceste variabile trebuie simulate astfel încât companiile să anticipeze pragul minim de rentabilitate dar nu al profitului, ci al lichidității.

În literatură se spune că obiectivul companiilor este maximizarea profitului. Acum obiectivul este obținerea de lichiditate suficientă pentru acoperirea plăților scadente. Scenariile de stres sunt relevante de acum încolo. Era, într-adevăr greu de anticipat în martie că vânzările pot fi chiar zero. 

Tehnic, scenariile de stres sunt relativ simplu de implementat. E nevoie de:

• o planificare a vânzărilor în care pot simula o scădere cu 20% în iunie 2020 față de iunie 2019 sau -40%, -60%, -80%, ca să dau patru exemple; 

• o simulare la costurile de achiziții (materie primă, mărfuri, servicii, etc)

• o simulare pe salarii unde corelez, în funcție de scenariile de scădere a vânzărilor, cum pot susține costurile cu salariile.

Așa ajung la rezultatul din exploatare, monetar. Tehnic el se cheamă EBITDA, pe românește rezultatul din exploatare plus cheltuieli non-monetare. 

Apoi consideri partea de plăți către creditori (principalul și dobânzile scadente la bănci) și ajungi la numerarul operațional, ajustat și cu partea financiară. 

Aici mai ai trei componente:

• dinamica creanțelor
• dinamica stocurilor
• furnizorii

Poți face o previziune la final de iunie, de exemplu, cam caare sunt creanțele în sold, dacă se încaseaza toate sau dacă nu se încasează 20, 40, 60% și tot așa. 

Deci, corelăm intensitatea scăderii vânzărilor cu aceste scenarii de neîncasare a creanțelor. 

Apoi la stocuri: dacă vânzările scad, pe unul dintre scenariile de mai sus (-20, -40, etc), implicit și stocurile vor avea o rotație mai lentă. 

La furnizori, trebuie să anticipezi, pe diverse scenarii, limitele de credit, soldul pe care îl obții de la furnizori și obții ceea ce se numește variația nevoii de fond de rulment.

Toate aceste calcule, făcute simplu, chiar într-un excel, pe luni, pe componente, le poți planifica pe scenarii de stres (5 variante e suficient) și poți anticipa ce se întâmplă în fiecare scenariu: când rezist, când nu rezist. 

Asta te ajută să conștientizezi nevoia de bani, să anticipezi și să câștigi timp.

Iar timpul este esențial în acestă perioadă pentru că dacă vei căuta bani când deja ai nevoie de bani, e târziu, nu vei obține bani în cele mai bune condiții, la cele mai bune costuri. 

Scenariile de stres te pot alarma anticipat, pentru nevoia de lichiditate și te ajută să te pregătești cât mai bine.

Sub 10% din peste 1000 de antreprenori pe care i-am întâlnit au aceste scenarii.