Raluca Abrihan
Numărul firmelor care produc înghețată în România s-a dublat din 2010 până în prezent, de la 99 la 204 firme în 2017. În 2018, an pentru care nu există încă toate datele finale, numărul firmelor pare să fi trecut de 210, iar specialiştii unei firme de consultanţă estimează vânzări pentru piaţa românească de peste 600 de milioane de lei.
Cifra de afaceri a firmelor din acest sector (cod caen 1052), a crescut cu același ritm ridicat, de la 396,3 milioane de lei în 2010 la 531,8 mil. lei în 2017.
Anul trecut, estimările Frames indică un business peste granița de 600 de milioane de lei, iar pentru 2019, granița tinde să fie depășită, urmare a creșterii consumului și, bineînțeles, a scumpirilor din acest an.
"Interesul investitorilor pentru acest sector este unul pronunțat și vine pe fondul creșterii consumului. Tot mai mulți români consumă înghețată sub diverse forme, de la clasica înghețată pe băț la cutiile de 500 grame achiziționate pentru acasă, din supermarketuri.
Extinderea paletei de branduri, a ofertei tot mai variate și a investițiilor semnificative în marketing și promovare au făcut ca românii să privească înghețata ca o alternativă viabilă la dulciurile obișnuite", afirmă analiștii de la Frames.
Datele analizei arată, totodată, că cele peste 200 de companii care produc înghețată în România au realizat, împreună, un profit de 42,1 milioane de lei în 2017, mai mult decât dublu față de 2010 (15,9 mil.lei).
Dacă luăm în calcul și business-ul cu înghețata din import, pentru care nu există decât estimări neoficiale, piața de înghețată este estimată la peste 1 miliard de lei, în acest sector activând câteva zeci de importatori semnificativi, care activează în principal în sectorul hipermarketurilor.
"Vara lui 2019 ar putea aduce un nou vârf de profit. Cum prognozele indică o perioadă secetoasă care se va întinde până în septembrie și cum 70-80% din vânzările din acest sector sunt concentrate pe timpul verii, este de așteptat ca rezultatele să fie pozitive, pe măsura estimărilor", arată analiza.
Betty Ice SRL este, de ani de zile, principalul jucător din piața de înghețată din România. Pe fondul extinderii gamei de produse, a rețelei de distribuție și a campaniilor eficiente de promovare, producătorul sucevean a raportat o cifră de afaceri de 127,4 milioane de lei în 2017 și un profit de 12,8 milioane de lei.
Spre comparație, în 2010, compania raporta afaceri de 74,4 milioane de lei și un profit de numai 4,89 milioane lei.
În topul producătorilor de înghețată, pe locul secund se află ALPIN 57 LUX SA, cu afaceri de 99,8 mil. lei și un profit de 6,9 mil.lei în 2017. În 2018, compania din Alba și-a îmbunătățit semnificativ rezultatele, raportând afaceri de 113,8 milioane de lei și un profit de 11,2 milioane lei.
Pe locurile următoare, în top, se situează TOP GEL PROD SRL ( business de 81,1 mil.lei în 2017), ICE DYP BALAS SRL (41,5 mil.lei) și VIOSAND TRICOTEXT SRL (39,5 mil.lei), companie a cărei cifră de afaceri semnificativă provine și din alte domenii de activitate.
În top 10 regăsim, în ordinea cifrei de afaceri din 2017, firmele CICOM SRL, ABI GRUP SRL, SECRET PROD SRL, CAMI-DELICIA SRL și AVANTI SRL.
Împreună, primii 10 jucători din producția de înghețată, realizează afaceri de 456,8 milioane de lei, care reprezintă peste 80% din piață.
Analiza Frames arată, de altfel, că din cele peste 200 de companii producătoare, numai 7 sunt din zona mijlocie mare, restul activând în sectorul întreprinderilor mici și microîntreprinderilor, cu o medie de numai 17 angajați la nivelul industriei.
Cifra de afaceri medie netă, la nivelul sectorului, este plasată în jurul cifrei de 2,6 milioane de lei, iar media profitului net depășește cu puțin 200.000 lei.
Cert este că business-ul din acest domeniu este, pe ansamblu, unul profitabil, dovadă că peste 180 din cele 204 firme raportau în 2017 un profit de peste 100.000 lei. Media pierderilor nete a scăzut de la 134.084 lei în 2010 la 34.157 lei în 2017, iar cea a datoriilor medii nete de la 2,7 milioane de lei în 2010 la 1,3 milioane lei în 2017.
Pe ansamblu, în sectorul producției de înghețată activează aproape 3400 de angajați, în creștere cu peste 1000 față de anul de referință 2010.
Din punct de vedere regional, București-Ilfov, zona cu cel mai mare număr de clienți, a atras cele mai multe investiții în acest domeniu.
Statisticile Ministerului Finanțelor și ale Registrului Comerțului indică un număr de 34 de firme active în 2017. Constanța, cu 13 companii, Clujul cu 12 societăți, Timiș și Dolj cu câte 10, și Iașiul cu 9 firme se află în topul județelor din acest sector.
Evoluția semnificativă a pieței de înghețată din România vine în concordanță cu creșterea consumului la nivel național. Potrivit datelor Eurostat, în 2017, țara noastră a urcat două poziții în clasamentul celor mai mari producători din UE, până pe locul 10, cu o producție de 47,8 milioane de litri. Topul ( este condus de Germania (517,4 milioane de litri), Italia (511,4 milioane de litri) și Franța (465,8 milioane de litri).
"Statisticile Eurostat indică un consum per capita de circa 2 litri (echivalentul a 22 de îngheţate la cornet), la o treime față de media europeană. Spre exemplu, în Suedia și Germania, consumul este de până la 8 ori mai mare, iar la nivel regional suntem încă la jumătate", afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
"Creșterea nivelului de trai și modificarea substanțială a obiceiurilor de consum au influențat în mod pozitiv această piață, iar 2019 se anunță, încă de pe acum, cel mai bun an pentru industrie din ultimii 10", a mai spus el.
Creșterea consumului a atras, de altfel, și investitori pe măsură, dovadă faptul că principalul jucător din piață, Betty Ice, a fost preluat de gigantul Unilever, iar producția companiei a ajuns pe cinci piețe regionale. Și cel de-al doilea jucător din piață Alpin 57 Lux a fost preluat de grupul letonian Food Union.
"Din discuțiile cu producătorii, reiese că, din punct de vedere al trendurilor de consum, în 2019 focusul este îndreptat spre sortimentele de impuls (înghețata pe băț în principal) și pe zona de scooping. Și zona artizanală este tot mai căutată, cu tot mai multe branduri românești în prim-plan, din zona start-up-urilor, care propun arome speciale, diferite față de oferta clasică. Și segmentul de take home este promovat tot mai mult, mai ales în comerțul modern, hipermarketurile și supermarketurile alocând, în această perioadă, spații ample destinate acestor produse. De asemenea, este de așteptat ca vara lui 2019 să aducă o extindere a paletei de produse cu conținut caloric redus, în ton cu evoluția sectorului la nivel internațional", arată concluziile analizei.