Schimbări pe piața muncii: 2022 a adus mai multe zile libere, taxe suplimentare pentru angajaţii part time şi regulament intern obligatoriu

Anul 2022 a adus schimbări pe piața muncii, de la mai multe zile libere și taxe suplimentare pentru angajații part time, la regulamentul intern obligatoriu, arată o companie de consultanță de afaceri.

Cele mai importante modificări legislative din 2022 pentru departamentele de HR ale companiilor au vizat transpunerea unui set de valori sociale și principii deja recunoscute în Europa, potrivit Accace România.

Printre acestea se numără: echilibrul dintre viața profesională și cea personală, transparența și predictibilitatea condițiilor de muncă, consolidarea bugetară și creșterea veniturilor fiscale, diminuarea evaziunii fiscale sau limitarea efectului inflației asupra nivelului de trai prin creșterea salariului minim brut pe țară. 

Companiile au fost impactate direct de efectele modificărilor legislative. Astfel, spectrul efectelor resimțite de angajatori a cuprins de la aspecte secundare precum refacerea modelului-cadru pentru contractele individuale de muncă, până la cele esențiale precum creșterea salariului minim brut pe țară, suprataxarea contractelor part-time potrivit Ordonanței Guvernului nr. 16/2022 sau zilele libere suplimentare de care pot beneficia salariații (concediul paternal sau cel de îngrijitor).

Pe listă mai sunt și: obligativitatea inițierii negocierilor colective la nivelul unităților care au cel puțin 10 angajați sau obligația microîntreprinderilor de a avea regulament intern și de a redacta fișe de post pentru salariați.

Potrivit Accace România, „modificările legislative au ca scop îmbunătățirea condițiilor de muncă prin promovarea unor forme mai transparente de lucru, respectiv drepturile minime care se aplică tuturor angajaților din România care au încheiat un contract individual de muncă”.

În plus, vizează și o serie de cerințe minime care să asigure egalitatea între femei și bărbați în privința șanselor pe piața muncii și tratamentul la locul de muncă.

„Principalul avantaj pe care aceste modificări legislative îl aduc raporturilor de muncă este predictibilitatea conduitei părților. Astfel, atât angajații, cât și angajatorii vor avea o mai bună reprezentare asupra drepturilor și obligațiilor contractuale. Deși este posibil ca armonizarea normelor modificate cu procedurile și modelele contractuale să implice o serie de cheltuieli în sarcina angajatorilor, acestea sunt secundare, iar beneficiile depășesc, în opinia noastră, costurile”, spune Laura Ștefan, Managing Director Accace România.

Regulamentul intern, o oportunitate pentru firme de a stabili cadrul general de activitate

Obligativitatea angajatorului de a avea un regulament intern la nivelul companiei ar trebui privită mai degrabă ca o oportunitate pentru acesta, pentru că prin intermediul acestui document poate stabili diferite politici și proceduri, precum reguli privind igiena și securitatea în muncă, respectarea principiului nediscriminării și al înlăturării oricărei forme de încălcare a demnității, conform companiei de consultanță de afaceri.

Tot în cadrul acestui document angajatorul poate stabili reguli privind procedura disciplinară sau de soluționare pe cale amiabilă a conflictelor individuale de muncă, a cererilor sau a reclamațiilor individuale ale salariaților, precum procedurile de evaluare profesională sau drepturile și obligațiile angajatorului și ale angajaților.

Evoluția mediului legislativ în zona de administrare de personal și salarizare în 2023

Anul acesta, unul dintre actele normative care aduc modificări legislative relevante pentru zona de salarizare și administrare personal este Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 164/2022.

Cu toate că ordonanța este deja în vigoare, măsurile conținute vor putea fi aplicate pe deplin odată cu modificarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, conform art. II și III din O.U.G. nr. 164/2022.

Astfel, printre cele mai importante modificări cuprinse în actul normativ menționat anterior se numără recunoașterea simultană a veniturilor din surse străine, cât și din surse interne, atât timp cât perioadele de activitate și de venit nu se suprapun în aceeași lună.

Beneficiarii indemnizațiilor vor putea solicita recalcularea cuantumului indemnizației pe baza hotărârilor judecătorești definitive, a certificatelor, adeverințelor sau a altor documente care corectează venitul determinat ca și bază de calcul a indemnizației.

Totodată, persoanele care obțin venituri din activități independente, de exemplu persoane fizice autorizate (PFA), drepturi de autor etc., vor avea acces mai facil la indemnizație, și vor putea fi acordate sau recuperate diferențe retroactive în cazurile în care recalcularea prestațiilor de către un beneficiar a dus la o creștere sau, după caz, o scădere a acestora.

În ceea ce privește concediul de creștere copil, se prelungește perioada de concediu netransferabil pentru celălalt părinte care nu a solicitat inițial concediul, de la cel puțin o lună la cel puțin două luni din perioada totală de concediu.

De asemenea, angajații care intră în concediu de creștere copil au obligația de a-și anunța angajatorul cu cel puțin 10 zile înainte de finalizarea concediului de maternitate sau, după caz, înainte de data estimată de începere a concediului pentru creşterea copilului.

Totodată, părinții care se întorc la muncă după concediul de creștere copil au dreptul de a reveni pe aceeași funcție, cu aceleași condiții și pot încasa și indemnizația de reinserție, cu respectarea condițiilor stabilite de lege în acest sens, arată Accace.