Afaceri care ne-ar putea aduce sute de milioane de euro pe an. De ce nu se mai fac filme mari în România precum Cold Mountain sau Killing EVE

Afaceri care ne-ar putea aduce sute de milioane de euro pe an. De ce nu se mai fac filme mari în România precum Cold Mountain sau Killing EVE

Thumbnail

Producții de film și televiziune care ar fi putut aduce în România aproape 300 de milioane de dolari, în 2020, sunt pe cale să plece în ori au ales deja alte țări din regiune pentru că o schemă de stimulente financiare destinată producătorilor străini de filme și seriale TV este blocată la un departament de la Ministerul Economiei.

Alianța Producătorilor de Film din România (APF), fondată de șapte companii și care reunește peste 30 de companii de producție românești printre care și prestatoare de servicii specializate pentru marile case și studiouri internaționale de filme reproșează statului nu doar că nu a deblocat încă schema de ajutor pe 2020 dar și că nu a achitat sume ce trebuiau plătite cineaștilor pentru producții finalizate până la sfârșitul lui 2019.

Ce este și cum funcționează schema de ajutor de stat pentru cinematografie, în România

  • Schema de ajutor de stat pentru sprijinirea industriei cinematografice este o schemă de tip ”cash rebate”: casa de producție străină cheltuie bani în România, folosind ca parteneri de producție firme românești, iar după terminarea producției acestea pot cere statului român, o parte din bani înapoi; 
  • Producătorii unui film sau serial străin - cum e seria pentru adolescenți Alex Ryder, de pildă -, pot recupera, în mod normal, până la 35 de cenți pentru fiecare dolar (35%) pe care îl cheltuie ca să producă filmul/seria sau părți din acestea în România;
  • Dacă un anumit număr de pagini din scenariu este explicit scris pentru locuri din România, producătorul poate recupera 45 de cenți la fiecare dolar cheltuit (45%)
  • Schema de ajutor, adică cum și câți bani recuperează studioul/casa de producție prin turnarea filmului într-o anumită țară, este - de regulă - unul din motivele principale pentru care producătorul alege să filmeze în țara respectivă;
  • Dacă decide să filmeze în România, studioul străină își alege ca parteneri firme de producție din România, pentru că acestea pot accesa schema de ajutor de stat;  
  • În România, schema de ajutor pentru cinematografie a fost anunțată prima dată în 2018, printr-o Hotărâre de Guvern, cu un buget multianual propus pe 3 ani;
  • Bugetul promis inițial: echivalentul a aproximativ 150 de milioane de euro, adică 50 de milioane de euro pe an (2018, 2019, 2020);
  • 50 de milioane de euro pe an pot atrage, în România, cheltuieli de producție cinematografică de cel puțin 100 de milioane de euro 
  • În primii 2 ani schema de ajutor pentru cinematografie a fost gestionată de Comisia Națională de Prognoză;
  • Din ianuarie 2020 schema a fost mutată la Ministerul Economiei iar fondurile sunt prevăzute prin bugetul acestui minister;
  • Profesioniștii de film din România așteaptau sesiunea din 2020 a schemei de ajutor ca să poată planifica producțiile în cooperare cu studiourile și casele de producție străine.

Filme și seriale care s-au produs în România

Companiile românești au colaborat până acum cu companii de producție și studiouri internaționale pentru filme sau seriale TV precum:

  • Voyagers (Lionsgate), 
  • Washington (History Channel), 
  • Impulse ep 204 (NBC), 
  • Violence Of Action (Thunder Road), 
  • Dragonheart Vengeance (Universal), 
  • A Christmas Prince: The Royal Baby (Netflix), 
  • Christmas in Rome (Hallmark), 
  • La Vita Promessa 2 (Rai), 
  • Doorman (Double Dutch ), 
  • Dampyr (Eagle Pictures), 
  • Alex Ryder (Sony Pictures), 
  • Parquet (Reason 8 Films), 
  • Killing Eve (BBC America).
Thumbnail
Episoade din Killing Eve, filmate la București (foto: APF)

 

The Asset (Millenium Films), regizat de Martin Campbell (James Bond - Golden Eye, Casino Royale) este cea mai mare producție realizată în România, pe baza schemei cash rebate, potrivit Alianței Producătorilor de Film (APF) din România.

Cold Mountain a fost prima producție cinematografică de anvergură realizată în România, un film scris și regizat de Anthony Minghella. 

Cold Mountain, din 2003, s-a filmat cu un an mai devreme în apropiere de Râșnov-Brașov, pe platouri de filmare care au adus în localitate 600.000 de dolari, potrivit relatărilor AFP, de la acel moment.

Alte secvențe din Cold Mountain s-au turnat la o fermă amenajată la Potigrafu, în apropiere de București. A fost prima dată când actori de Oscar precum Nicole Kidman, Renée Zellweger sau Jude Law descopereau România; pe de altă parte studiouri internaționale de producție începeau să experimenteze colaborarea cu profesioniștii industriei de film din România.

Unde s-a blocat schema de ajutor pentru cinematografie și cu ce efecte

Alianța Producătorilor de Film spune că blocajul a apărut după ce schema s-a mutat de la Comisia Națională de Prognoză - gestionarul din anii 2018, 2019 -, la Ministerul Economiei unde a fost preluată de Serviciul Marketing și Reprezentare Externă de la Direcția Marketing și Dezvoltare Turistică.

Industria, spune APF, avea deja 2 probleme la începutul anului 2020: 

-pe de o parte, aprobarea cererilor de plată și transferul banilor de la stat către producători, pentru producțiile de film deja încheiate; 

-pe de altă parte, aștepta de la Ministerul Economiei anunțul privind deschiderea sesiunii 2020, ca să știe și să comunice partenerilor din casele de producție străine ce bani sunt disponibili și în ce condiții.

Mutarea programului de la o instituție la alta a întârziat tot lanțul procedurilor birocratice și, din luna martie 2020, s-a suprapus, nefericit pentru producătorii români, cu restricțiile impuse de pandemie.

După șase luni de zile, după telefoane, scrisori, întâlniri, nu știu ce ar mai trebui să facem, spun nemulțumiți și îngrijorați președinta Alianței Producătorilor de Film, Iuliana Tarnovețchi și Directorul Executiv Alex Trăilă, într-un interviu acordat publicațiilor Hotnews.ro și StartupCafe.ro.

Nemulțumiți pentru că statul nu și-a onorat obligațiile pentru producții de film din anii trecuți, îngrijjorați pentru că, susțin reprezentanții APF, producții care ar fi putut putea aduce în Romania, în 2020, aproape 300 de milioane de euro, încep deja să se îndrepte către concurența din regiune. 

Adică alte destinații de filmare din țări vecine precum Ungaria, Cehia, Serbia care, spun reprezentanții APF, și-au anunțat din vreme intențiile pentru 2020.

 

Thumbnail
Scenă din serialul Killing Eve, difuzat de HBO (foto: APF)

 

„Străinii care vin aici iubesc cu desăvârșire locul acesta”

Iuliana Tarnovețchi, am văzut cum e gândită schema de ajutor; pe ce bază dă statul român banii?

Iuliana: Banii se dau înapoi după ce se termină producția în România și toți banii au fost deja cheltuiti aici pe baza unui audit extern, audit extern care se face de  auditori atestați care trebuie validați conform unor experiențe și acreditări pe care trebuie să le aibă. 

Acest audit se depune, este o chestie care evident că are în spate analitice, are facturi, contracte, rapoarte... 

Auditul reflectă unu la unu cum au fost cheltuiții banii astfel încât Statul roân să înțeleagă și să facă plata.

Ministerul Economiei are dreptul să ceară clarificări, ori ministerul, prin departamentul care se ocupă de această schemă de stimulente care ne transmite invariabil același răspuns: „Eu nu știu să citesc audit, nu e de competența mea..” sau ”..nu avem oameni, suntem funcționari publici și noi facem totul conform legii”. 

Din păcate, ei în acest moment sunt în afara legii cu foarte multe termene încălcate. 

Când au spus că nu se pricep?

Iuliana: Cei din serviciul de specialitate care administrează schema. Timp de șase luni de zile, după telefoane, scrisori, întâlniri, nu știu, iar noi la rândul nostru nu știu ce ar mai trebui să facem. 

Așadar, noi vorbim acum despre proiecte, cereri de plată care au fost depuse pentru producții care au fost făcute în perioada 2018-2019. 

Iuliana: Au mai fost dosare de audit care au fost depuse la începutul acestui an și care și ele urmează să fie analizate. Acum nu mai are cine să le analizeze că ei nu au încredere în comisia de film (o comisie de experți în cinematografie de la nivelul Ministerului) și nu au încredere nici în ei.

Pentru mine, în toată această experiență pe care toți am avut-o cu Ministerul Economiei, lucrurile sunt foarte clare: nu i-au înțeles potențialul, au tratat-o cu suspiciune, au lăsat-o pe mâna unor oameni care, ok, nu au competențe, dar nici nu-și doresc cu adevărat să le capete.

Unde este această comisie de film?

Iuliana: Este la turism în momentul acesta. Toată schema este la turism, în mâna domnului secretar de stat Răzvan Pîrjol, și plasată la Serviciul Marketing și Reprezentare Externă din cadrul Direcției Marketing și Dezvoltare Turistică.

Alex: Motivul pentru care a ajuns la turism este probabil datorat și faptului că există componenta de promovare de țară. Un proiect poate să ia 45% dacă promovează țara în mod explicit.

Iuliana: Această mutare are un sens pe care noi l-am înțeles la momentul respectiv. Ne-am gândit că din toate ministerele, la momentul acela, poate economia cu turismul sunt cele care trebuie să înțeleagă mai bine acest tip de investiție. 

Pentru că până la urmă este o investiție: vin, cheltuiesc și statul returnează o parte din cheltuieli, la final, în baza unui audit. Totul după ce s-au cheltuit banii și la distanța de cel puțin 1 an de zile, de la momentul începerii producției în România. 

La momentul efectuarii plății, banii sunt în economia României, deja, de mult timp (în transport, servicii diverse, salarii, drepturi de autor, hoteluri, restaurante, etc). 

Dar cum se apreciază promovarea țării prin producția de filme străine?

Alex: Cel puțin 60 de pagini ale filmului (n.r. - din scenariu) trebuie să se întâmple în România. 

Dar asta nu înseamnă că tu filmezi în România într-un apartament, ci că acțiunea aia se întâmplă efectiv în România, că se văd monumente emblematice, se menționează prin vocea personajelor, etc.

 

Thumbnail
Imagine de la producția Alex Rider, serial pentru adolescenți, filmat în Romania (foto: APF)

 

Există totuși vreo cerere aprobată de plată?

Iuliana: Trebui să fac un pas în afara alianței și să spun că singura cerere aprobată este pe un proiect  produs de compania mea, „Alex Rider” se numește, făcut de Sony Pictures UK și care în momentul acesta rulează pe Amazon. 

A fost o cerere, a fost aprobată, a trecut prin audit, am trecut prin tot procesul. N-au înțeles niște lucruri, ne-au cerut clarificări, le-am dat tot ce au avut nevoie au înțeles și au plătit.

Despre ce sumă este vorba?

Aproape 500 de mii de euro. Dar sunt proiecte care s-au filmat în România anul trecut cu bugete mult mai mari și care au venit exclusiv pentru „cash rebate”. 

Putem să dăm câteva exemple?

Filmele „Voyagers”, „Washington”, The Royal Baby și altele. De exemplu  „Violence of Action” și „The Asset” au bugete foarte mari și sunt făcute cu actori mari: Colin Farrell, Samuel L. Jackson.

Deci să înțelegem că toate aceste filme au fost produse în România. 

Iuliana: Sunt șapte, opt companii care au produs toate filmele acestea. Sunt și companii mai mici, dar foarte importante, pentru că filmele independente au un răsunet fantastic și pe tine, [ca prestator de servicii], te interesează ca, dincolo de banii atrași si cheltuiți în România, să te promovezi în spatele acestor proiecte și să atragi altele și mai mari

Cum funcționează această asociere între o companie românească și o companie străină de producție?

Iuliana: Este un contract de prestări servicii sau un contract de co-producție. 

Ei investesc banii și tot ei depun cererea de obținere a banilor?

Iuliana: Compania românească depune cererea. Există obligația ca banii să se cheltuie exclusiv printr-o firmă românească. 

Banii de la stat sunt încasați de firma românească și noi îi dăm mai departe.

Alex: Este efectul stimulativ. „The Asset”, de pildă, nu ar fi venit în România dacă nu exista schema de ajutor. Genul acesta de producții, cu bugete ce trec peste un anumit prag, au o listă de potențiale locuri de filmare și se uită să vadă: „Dacă merg acolo există vreun stimulent, de vreun fel?” 

Iuliana: Există rapoarte internaționale care, anual, listează toate schemele de cash rebate din Europa și din lume, cu explicații pe fiecare țară. 

Noi anul acesta nu figurăm în acest raport pentru că atunci când am cerut Ministerului Economiei să confirme deschiderea call-ului de proiecte în România pentru anul acesta (2020) și aveam un deadline foarte scurt, au dat-o din colț în colț, au amânat răspunsul  vreo trei săptămâni. 

Au publicat ceva recent, dar este vag fără niciun orizont sau claritate, în care nu spun nimic concret. Deci, nu suntem în raportul pe anul acesta. 

Orice finanțator verifică reputația țării și analizează riscul de țară, întreabă alți producători etc., dar, anul acesta, am ratat această șansă. 

În acest moment ce filme s-ar fi făcut în România și ce sume s-ar fi cheltuit aici, pe producție?

Iuliana: Compania noastră, de exemplu, a pierdut un serial TV britanic. Mai sunt alte două proiecte pe care riscăm să le pierdem...Eu am primit zilele trecute un telefon și mi-a spus exact așa: „Măi Iuliana, ăștia mă obligă să duc proiectul în Ungaria, dar eu aș vrea să vin în România. Există totuși vreo șansă?” Așa se vor duce toate. 

Noi ne-am calculat proiectele la 80%-90% din ce aveam sigur. Fiecare dintre noi a calculat ce a pierdut până în momentul de față și suntem la 292 de milioane de dolari, bani pe care i-am pierdut cu toții de la începutul anului. Acești bani nu au mai venit în România.

Dar de ce voia acest producător să vină în România?

Iuliana: Pentru că a filmat în România anterior, știe țara, cunoaște echipele, s-a stabilit o relație.

Mai avem și alte exemple?

Alex: Chiar ieri (n.r.-săptămâna trecută) Castel se plângea că a pierdut un proiect. Icon si Frame la rândul lor au pierdut proiecte și la fel multe alte companii de producție. 

Și starea de urgență a trecut; asta era o circumstanță atenuantă, dar a trecut.

 

Thumbnail
Cold Mountain, scena de la filmări, din Romania (foto: APF)

 

Care este atractivitatea României pentru producătorii străini, dincolo de bani, de schema de stimulente financiare? Ce vindem noi practic?

Alex: Noi vindem locațiile din România și diversitatea. Din punct de vedere geografic, ce are România, nu au Ungaria, Serbia, Cehia și așa mai departe. 

Producătorii vin aici pentru că le au pe toate, indiferent de tipul de film. Avem castele superbe, arhitectural țara este extrem de diversă, putem vinde locații care pot fi asimilate în scenarii cu Moscova, Paris, Berlin etc si avem platouri de filmare.

Iuliana: În plus, suntem recunoscuți ca profesioniști cu experiență de 25 de ani în film, am avut în toți anii ăștia diverse interacțiuni în plan internațional, suntem vânzători de servicii dar și creatori de content. 

Am promovat pe banii noștri personali printând flyere, cumpărând reclamă în presa internațională de specialitate. Tot efortul de marketing din ultimii zece ani pe zona de promovare a României ca destinație de filmare și atragere de proiecte în România  este sută la sută privat. 

Oamenii ne cunosc, ne-au văzut în piețele de film si festivaluri internaționale. Noi producem și co-producem film românesc sau film european unde iarăși venim cu o reputație impecabilă. Nu s-a auzit niciodată nimic greșit despre vreun producător din România.

Străinii care vin aici iubesc cu desăvârșire locul acesta, energia bună și frumusețea acestei țări și a oamenilor pe care-i întâlnesc, pentru că vorbim toții engleză și descoperă aici profesioniști. În România găsesc o combinație de factori, nu o să vină pentru un singur element. 

Chiar am vorbit recent cu un producător străin și mi-a spus că finantatorii străini ase gandesc sa duca productia  în Ungaria că e mai sigur programul lor și au echipe de construcție mai bune am zis: ”Ok, o fi mai sigur în Ungaria, dar nu au echipe de construcție mai bune”.Răspunsul a fost: : ”Așa e, te cred!”. Dar cum să-i conving dacă în România nu se știe ce va fi?

România cu cine concurează pe această piață?

Iuliana: Cu Ungaria, cu Cehia, cu Serbia și cu Țările Baltice. Țările Baltice au „cash rebate” mult mai mic decât noi, dar știi cum negociază? Dacă se termină banii negociază direct cu  primul ministrul și nu lasă nici un proiect să plece din țara lor.

Ce mai vinde România?

Iuliana: Studiouri vindem, avem platouri bune, mici mari aproape de București. Unele au niște standing seturi (decoruri exterioare) foarte ofertante. Castel, Buftea, Frame, Atlantis etc... 

Vindem costuri reduse, competitive, sub Cehia și sub Ungaria. În acest moment, cash rebate-ul ne diferențiază. Fără cash rebate ungurii sunt mai atractivi. La ei, măsura asta de ajutor este altfel, este pe reducerea taxelor, adică statul returnează din taxe.

Regional vorbind, ce fac țările vecine? Cum arată competiția pentru stimulente?

Iuliana: În ultimii zece ani, Ungaria a produs undeva la 35 de miliarde de euro, doar din cinematografie. Au crescut stimulentele financiare de anul trecut. Când noi am dat 35 %, ei aveau 25 %, au crescut la 30% iar primul ministru Orban Viktor ia în calcul să mărească procentul. 

Alex: Noi când am anunțat 35% respectiv 45%, în mai puțin de zece zile au început statele vecine să mărească  stimulentele: cehii insistau la guvernul lor pentru un procent mai mare, în câteva săptămâni s-a aprobat; ungurii au cerut rapid majorare, în mai puțin de o săptămână au mărit și ei. Polonezii, care au adoptat schema după noi, dar se promovau deja, cu jumătate de an înainte, au adoptat și ei stimulente.

Există o estimare a banilor pe care-i câștigă economia românească din industria producțiilor de filme?

Iuliana: Factorul de multiplicare este de 4,5 la un euro cheltuit. Este un lucru măsurabil, pentru că s-au făcut niște analize și în celelalte țări care au fie ”cash rebate”, fie măsuri mai curând aplicate pe fiscalite -„tax incentive”. 

Dar trebuie să lași schema să funcționeze doi-trei ani de zile, ca să arăți consecvență și seriozitate și mai ales să poți face o evaluare. Acum, noi am pierdut enorm la capitolul încredere. 

Alex: În 2019, pentru proiectele finanțate din această listă, au fost 15 milioane de lei cheltuiți pe cazări, în România. Au fost 46.000 de nopți de cazare. S-a cheltuit de 4,3 ori mai mult față de 2018.

Iuliana: Dincolo de asta: un film angajează parcuri de mașini, până la 100  de mașini, cu carburantul aferent și accize într-un singur proiect, cel puțin 150 de firme de servicii, actori, figuranti, sute de oameni câteodată pe set care trebuie hrăniți, cazați, transportații. Sunt date pe care noi, producătorii, le putem da la fiecare proiect, pentru că fiecare film are un cost report.  

Cost reportul este în spatele bugetului, este exact ce s-a cheltuit, pe acel raport se face și auditul. 

Și te uiți acolo la cele mii de linii de cost report Și-ți dai seama măcar la nivelul ăsta, ce bani se duc și unde. 

În plus pentru toate serviciile se plătesc taxe și impozite și TVA în România. 

Țările care concurează cu România când au început să acorde stimulente de acest fel?

Iuliana: Ungaria are deja zece ani. Serbia a început un pic înaintea noastră, în 2016. Sârbii sunt 1 la 1 cu noi la rating, cu mici diferențe. Aș zice că tot ce-i ține pe străini în Serbia este seriozitatea guvernanților. 

În rest, este o țară foarte mică, cu foarte puține resurse și de foarte multe ori românii noștri lucrează acolo, îi cheamă acolo pentru că-i cunosc. 

Pentru că programul din Serbia este foarte serios, băncile și fondurile de investiții internaționale vin și pun acești bani pentru că știu că și-i recuperează destul de repede.

O altă componentă: de ce sunt finanțatorii atât de disperați după cash rebate? Pentru că este primul leu care le intră în buzunar. 

Un om care finanțează se uită așa: ce fac eu cu filmul ăsta? Eu investesc atâta, sunt diverse scheme. Dacă nu e un studio mare care pune toți banii și banii provin din mai multe surse, în afară trebuie să te duci la bănci și trebuie să spui că vrei să încasezi cash rebate-ul din România. 

Iar banca începe cum a început la mine; și-a luat avocat în România și a zis așa: „Vreau și eu evaluare pe programul de cash rebate din România pentru că banca Canadei voia să pună banii pentru proiectul ăla... Eu eram cu toate lucrurile setate și răspunsul a venit negativ …

Pentru că evaluarea schemei de stimulente din România nu li s-a părut convingătoare?

Iuliana: Zero. La momentul 1 martie 2020, la evaluarea pe România, grupul de avocați din România, angajat de Banca Canadei a zis: „Proiectul nu funcționează”. 

1 martie 2020 era chiar înainte de Covid 19... 

În industria filmului, Covid a amânat lucrurile, nu le-a anulat. Pe noi situația cu Covid 19 nu ne-a ajutat. Singurul lucru pe care ministerul poate să-l spună în spatele acestei crize este că plățile restanțe, la noi, nu erau esențiale. Am zis „nicio problemă, așteptăm”. Dar asta nu te împiedica să arăți că vrei să continui. 

Pentru câte proiecte trebuie statul să dea banii, în acest moment?

Iuliana: În diverse stadii, trebuie să fie undeva la 15 proiecte. În primul rând, ei nu au analizat dosarele de audit. 

Despre câți bani este vorba?

Iuliana: 35 de milioane până anul trecut (n.r. - finalul anului 2019).

Ei au dat niște termene de deschidere a call-ului pe care le-au încălcat pe toate. Ultimul termen a fost pe 15 iunie. Ei spun că lucrează la modificările pe hotărârea de guvern. 

Dar faptul că ei nu deschid call-ul nu are nicio legătură cu plățile restante pentru că, în acest moment, este în vigoare HG-ul vechi. Cererile sunt înregistrate când era o anumită legislație. 

Au început să apară procesele, în instanță?

Iuliana: Au început. Problema e că ne dau pe noi în judecată iar noi trebuie, la rândul nostru, să dăm Ministerul Economiei în judecată și nu poți să nu te întrebi dacă nu cumva asta este o strategie. Adică să lase instanța să decidă în această problemă.

Celelalte țări din jur care au avut probleme cu pandemia de Covid 19 cum au procedat, în această perioadă?

Iuliana Au dat drumul. Au fost chiar unele care au ținut call-urile de aplicații deschise pe perioada Covid. În Cehia, Serbia și Croația…

Iuliana: Pentru că mă întrebai de cifre. Sunt 200 de milioane de lei pe proiectele din 2019 cheltuiți în România..Adică banii cheltuiți de producătorii străini în România pe 2019. 

Adică pe cele 15 proiecte?

Iuliana: Aproximativ, da. Deci statul ar trebui să dea 35% din 200 de milioane de lei. Eu zic că între 12 și 14 milioane trebuie dați înapoi de statul român, probabil că nu toți în anul ăsta pentru că depinde cum se închid proiectele. 

 

Thumbnail
Scenă filmată la Ateneul Român, într-un film produs de Castel Film (foto: APF)

 

Dar există vreun termen în care trebuie dați banii ăștia înapoi?

Alex: termenul de plată era de 120 de zile de la momentul în care s-a încheiat proiectul și s-a făcut cererea de plată și s-a acceptat auditul.

Iuliana: Există și termene pentru audit. Dacă le cumulezi pe toate, hai o lună de zile.

Nu plătește nimeni pentru că nu se respectă termenele astea?

Iuliana: Nu, statul român nu are penalități. Străinii pierd la bancă, pentru că iau credite pe perioadă limitată, ei se bazează pe aceste termene și de aia ne dau în judecată. Eu și colegii mei deja am primit somații pentru chemare în judecată, mulți dintre noi am făcut plângeri către ministerul economiei, plângeri prealabile. 

Hai că luăm unul din business-uri, poate al tău, Iuliana. Care au fost efectele asupra acestuia?

Iuliana: Din octombrie nu am mai încasat niciun leu. Mi-am redus echipa la un număr minim de oameni cu care funcționez mai departe pentru că asta este, eu am ales să fac și film românesc, dar sunt și studiouri care au și câte 140 de oameni unde au trebuit să-i bage, fie în șomaj tehnic, fie să reducă numărul, dar și numărul ăla poate fi redus la un minim pentru că tu trebuie să operezi acolo unde ai studiouri, și sunt fără încasări la rândul lor. 

Noi în acest moment consumăm din ultimele resurse pe care le mai avem din ultimele producții.

A dat cineva faliment?

Iuliana: între noi nu, până în acest moment dar râdeam și preconizam cine pe cine angajează și cine dă primul faliment, pentru că, foarte curând, sigur suntem acolo. 

Dar nu e vorba numai de noi, ci și de, să zicem, o companie mică care ar fi început să lucreze. Și un proiect pe an dacă face o companie mică, e un producător câștigat și niște locuri de muncă create.

Noi ne dorim competiția asta între noi pentru că dacă un stimulent că acesta funcționează este loc să creezi oameni și echipe ca pe vremea când am început eu să lucrez.

Așa au început toți din generația mea și am învățat de la producătorii care descoperiseră România și veneau și le era drag să ne antreneze. Așa sunt și cei de acum. Eu nu am întâlnit un producător străin care să se supere dacă îi dau un asistent stagiar pe lângă echipa principală. 

Această schemă de ajutor este valabilă și pentru filme românești, nu?

Iuliana: Da, se completează cu finanțarea de la CNC. Adică trebuie balansate bine procentele, adică ce iei de la  CNC nu poți să folosești și să decontezi prin schema asta. Schema se aplică pentru seriale de televiziune, cu niște limitări, filme românești, documentare, animații  și indiferent cum urmează ele să fie exploatate (în cinema, vod, tv etc)

Dar în momentul acesta și CNC-ul are probleme în urma crizei sanitare, cu fondurile disponibile având în vedere că nu pot colecta nimic de la sălile de cinema, care sunt închise, piața de publicitate și ea a scăzut drastic și tot așa, Iar Ministerul de Finanțe întârzie la rândul lui cu normele de aplicare a transferului contribuției operatorilor de jocuri de noroc la Fondul Cinematografic.

Ce răspunde Ministerul Economiei

Am solicitat Ministerului Economiei Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA) un răspuns oficial despre stadiul în care se află sesiunea 2020 aferentă schemei de ajutor pentru industria cinematografică, precum și informații despre situația plăților până în acest moment.

Biroul de presă MEEMA ne-a transmis, deocamdată, declarația ministrului Virgil-Daniel Popescu, făcută pe 1 iulie 2020, la prezentarea Planului Național de Relansare Economică și a promis că va reveni ulterior și cu alte informații.

"În cursul acestei luni vom lansa, pentru acest an, schema de ajutor pentru cinematografie. Avem 50 de milioane de euro în buget la dispoziţie şi vrem să fie predictibilă, vrem să fie o schemă de ajutor multianuală, pusă foarte bine la punct, în aşa fel încât România să beneficieze de pe urma acesteia, să fie promovată în lume prin industria cinematografică de mare succes".

Pentru celelalte informații solicitate referitoare la schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice, vă informăm că în prezent se lucrează la redactarea răspunsului, care vă va fi transmis de îndată ce va fi finalizat.

(Articol de Gabriel Bejan, Hotnews.ro și Ovidiu D. Popica, StartupCafe.ro)

Parallax

Vizualizari
5552
Conţinut
Parerea ta despre articol
1.794
Just for testing :

interaction: 0.75

popularity: 1.71

publishing: 3.23

expertise: 0.05

rating: 1.794

Articole publicate : 92
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 

  Ultimele știri

 

Cookie Settings