Afaceri la sate: România are cel mai mare număr de ferme din UE, dar producția e foarte slabă

România are cel mai mare număr de ferme din Uniunea Europeană, însă marea majoritate  sunt mici și au producție foarte slabă, potrivit unor statistici publicate joi de Eurostat.

În Uniunea Europeană erau 10,3 milioane de ferme în anul 2016, iar din acestea o treime (3,42 milioane) erau în România, arată cele mai recente date disponibile la Eurostat. Fermele românești utilizau 12 milioane de hectare de teren în total, ceea ce reprezintă 7,3% din terenul folosit în agricultură în întreaga Uniune Europeană.

În România agricultura este cea mai fragmentată din UE: 91,8% dintre fermele românești erau mai mici de 5 hectare fiecare și doar 0,5% erau de 50 de hectare sau mai mult fiecare.

Deși România are 33,2% din numărul total al fermelor din UE, acestea asigură doar 3,4% din producția standard a Uniunii Europene. România are astfel cel mai mic raport între numărul de ferme și producție.

La polul opus se situează Olanda, care are doar 55.700 de ferme (0,5% din fermele din UE), dar asigură cam 7% din producția UE.

Comisia Europeană vrea să dea mai mulți bani fermelor mici, dar Guvernul român se opune

Comisia Europeană propune o măsură care ar dezavantaja fermierii mari și i-ar putea avantaja pe cei mici: plafonarea plăților directe la hectar pentru fiecare fermă, începând cu viitoarea perioadă de programare 2021-2027. Măsura ar avantaja astfel cea mai mare parte a populației de la sate din România, dacă ne ghidăm după ponderea covârșitoare a fermelor mici din țara noastră, dar Guvernul român se opune acestei propuneri de la Bruxelles.

Pe 1 iunie, Comisia și-a prezentat propunerea viitoarei politici agricole comune, printre prevederile proiectului numărându-se:

• Plățile directe către fermieri vor fi reduse începând de la 60 000 de euro și plafonate pentru plăți peste 100 000 de euro pe fermă. Se vor lua în considerare în totalitate și costurile cu forța de muncă. Această măsură este concepută pentru a asigura o distribuire mai echitabilă a plăților.
• Fermele mici și medii vor primi un sprijin mai mare pe hectar.
• Țările vor trebui să rezerve cel puțin 2 % din alocarea lor destinată plăților directe pentru a-i sprijini pe tinerii fermieri la instalare. Acest sprijin va fi completat prin sprijin financiar pentru dezvoltarea rurală și diferite măsuri de facilitare a accesului la terenuri și la transferul acestora.

Comisia spune că viitoarea Politică Agricolă Comună a UE va veni cu mai multă echitate prin direcționarea mai bună a sprijinului:

• plățile directe vor constitui în continuare o parte esențială a politicii, asigurând stabilitate și previzibilitate pentru fermieri.
• Se va acorda prioritate sprijinirii fermelor mici și medii, acestea reprezentând majoritatea sectorului agricol al UE, și ajutorului acordat tinerilor fermieri.
• Comisia rămâne fidelă angajamentului de a obține o distribuire mai echitabilă a plăților directe între statele membre prin convergența externă.

Guvernul României se opune însă plafonării subvențiilor europene. Ministrul Agriculturii de la București, Petre Daea, a povestit recent că i-a spus și comusarului european pentru Agricultură, Phil Hogan, că nu este de acord cu limitele propuse de Comisie. "I-am spus-o, înainte de a o spune dumnealui, că nu suntem de acord. În discuţiile pe care le-am avut şi nu am avut puţine cu comisarul Hogan, poziţia mea în Consiliul de Miniştri a fost aceasta: nu. România nu acceptă plafonarea plăţilor şi cu asta am încheiat", a spus ministrul Agriculturii, citat de Agerpres, în 16 mai.

Pentru a intra în vigoare, propunerea de buget a Comisiei Europene are nevoie să treacă de Parlamentul European și de Consiliul UE (miniștrii statelor membre), în negocieri având contribuții decisive și Consiliul European (șefii de state sau de guverne).

Fermele din UE by Claudiu on Scribd