Denisa Crăciun

Românii și integritatea. Câți o consideră importantă pentru compania în care lucrează

Thumbnail

Mai bine de jumătate (55%) dintre angajații și liderii unor companii din întreaga lume consideră că standardele de integritate instituțională au rămas la fel sau s-au deteriorat în ultimul an și jumătate, conform unui studiu.

Dacă un procent record, de 97%, dintre respondenți sunt de părere că integritatea este importantă în organizați lor, peste 40% susțin că pandemia COVID-19 face mai dificilă desfășurarea activității într-un mod integru, potrivit ediției 2022 a studiului EY Global Integrity Report.

„Pandemia COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra standardelor de integritate în companiile din întreaga lume. Schimbarea regimului de muncă pe durata pandemiei a dat naștere unui risc ridicat de fraudă și comportamente lipsite de etică. Modalitățile de muncă hibride fac dificilă o monitorizare eficace din perspectiva conformității, iar factorii de risc de fraudă de obicei cresc în perioadele de criză, deoarece companiile și oamenii se confruntă cu presiuni financiare mai mari”, spune Andrew Gordon, lider EY Global Forensic & Integrity Services.

Integritatea pentru companiile din România

În România, 67% dintre persoanele care au participat la sondaj spun că este foarte important să poată demonstra că organizația lor funcționează într-un mod integru, ușor peste media din Europa de Est (65%). De asemenea, 75% dintre respondenți au indicat că publicul larg din România are așteptări mai mari decât înainte cu privire la modul în care oamenii trebuie să se comporte la locul de muncă.

„Este foarte încurajator să vedem că majoritatea respondenților (52%) au declarat că standardele de integritate s-au îmbunătățit în România în ultimele 18 luni, 45% susținând că au rămas la fel, în timp ce doar 3% cred că s-au înrăutățit. Pentru acest indicator, România se numără printre țările cu cele mai pozitive răspunsuri”, spune Clarisa Tesu, lider Forensic & Integrity Services, EY România.

De cealaltă parte, 23% dintre respondenți au spus că ar fi dispuși să se angajeze în diferite forme de abatere (precum falsificarea înregistrărilor financiare, angajarea într-un comportament lipsit de etică, oferirea/acceptarea de mită sau inducerea în eroare a unor părți externe, cum ar fi auditorii sau autoritățile de reglementare), dacă acest lucru ar însemna să își îmbunătățească propria carieră sau remunerație.

„Mediul de business s-a schimbat radical în ultimii doi ani, timp în care cu toţii ne-am confruntat cu noi provocări atât operaţionale, cât şi de cultură organizaţională. Clienții noștri s-au confruntat, din păcate, cu o mare varietate de probleme de conformitate și integritate, de la cazuri de nerespectare a procedurilor interne, până la cazuri mai complexe de delapidare și deturnare de active. Până și cele mai bune sisteme de conformitate pot fi încălcate, dacă nu există o cultură de integritate. Oamenii, nu sistemele, sunt cei care, până la urmă, comit fraude. De aceea, construirea unei culturi a integrității solide este la fel de importantă precum implementarea unor proceduri şi controale de conformitate”, mai spune Clarisa Tesu.

Un domeniu de îmbunătățire clară ar fi zona de avertizare, întrucât doar 62% dintre respondenți consideră că pot raporta în siguranță fapte greșite, fără a fi supuși unor represalii. Comparativ, în țările mai dezvoltate, 69% dintre respondenți se simt în siguranță să raporteze abateri.

Cu toate acestea, 63% dintre respondenții din România declară că nu au raportat niciodată probleme de comportament necorespunzător, fie că este vorba de management sau printr-o linie telefonică dedicată (un procent sub media est-europeană, de 67%). De asemenea, 36% dintre respondenți au avut suspiciuni de abateri, dar nu au raportat acest lucru, iar 58% dintre cei care au raportat abateri s-au simțit supuși unor presiuni să nu raporteze.

În plus, chiar dacă raportarea a avut loc în mod corespunzător, doar o minoritate dintre respondenți (49%) consideră că întreprinderile lor au luat măsuri împotriva angajaților care au încălcat standardele de integritate.

„Aceste rezultate subliniază necesitatea de a îmbunătăţi structura internă de raportare a abaterilor şi de a promova o cultură de integritate şi transparenţă în cadrul organizaţiei. Odată cu transpunerea Directivei Europene 2019/1937 privind protecția avertizorilor de integritate, organizaţiile cu peste 250 angajaţi vor fi nevoite să implementeze un canal confidenţial de raportare, să adreseze abaterile raportate în maxim 3 luni şi să protejeze avertizorii împotriva oricăror represalii”, susține Clarisa Tesu.

Un procent de 56% dintre respondenții români consideră că pandemia COVID-19 a îngreunat desfășurarea activității de către organizații într-un mod integru.

Crește numărul de programe de conformitate la nivel general, dar nu se reușește rezolvarea problemei comportamentelor lipsite de etică

În ultimele 12 luni, au existat investiții mai mari în inițiative de integritate și conformitate: 53% dintre organizațiile respondente au un cod de conduită implementat, față de 47% în urmă cu un an și jumătate.

Există, de asemenea, o creștere a numărului de programe de pregătire, 46% dintre companii oferind instruire periodică cu privire la cerințele legale sau profesionale de interes, față de 38% în 2020.

Cu toate acestea, studiul evidențiază că această majorare a investițiilor nu este comunicată într-un mod eficace, iar conducerea organizației supralicitează frecvent eficacitatea programelor de integritate instituțională.

De exemplu, în timp ce 60% dintre respondenții membri în consilii de administrație au declarat că organizația lor a comunicat frecvent în ultimele 19 luni importanța unei conduite integre, mai puțin de o treime dintre respondenții salariați (30%) își amintesc să fi văzut comunicări pe această temă.

Există o discrepanță și între opiniile membrilor consiliilor de administrație și cele ale angajaților în privința cunoașterii politicilor de telemuncă (80% față de 51%) și cunoașterea reglementărilor de confidențialitate a datelor (52% față de 35%).

Pe lângă lipsa de cunoaștere, pare să existe și o înțelegere limitată a importanței critice a integrității, dincolo de respectarea regulilor și reglementărilor. Numai o treime dintre respondenți (33%) au declarat că o componentă importantă a integrității este conduita în conformitate cu standardele etice.

Conduita etică, o disonanță internă în rândul companiilor studiate

Studiul evidențiază o altă discrepanță în ceea ce privește conduita. În rândul conducerii la nivel de vârf, pare să existe o disponibilitate de a acționa în afara normelor de conformitate. Membrii consiliilor de administrație care au fost intervievați în cadrul cercetării prezentau o probabilitate de cinci ori mai mare de a falsifica evidențele financiare, decât angajații (15% față de 3%) și de șase ori mai mare să declare că ar fi dispuși să inducă în eroare părți terțe, cum ar fi auditorii (18% față de 3%).

Studiul analizează, de asemenea, opiniile respondenților privind protecția și confidențialitatea datelor. Legiferarea acestui domeniu a făcut obiectul unor noi reglementări în ultimii ani și 61% dintre respondenți au fost de acord că acest lucru a fost benefic pentru activitatea lor.

Studiul, care a sondat opiniile a peste 4.700 de angajați, șefi de organizații și membri ai consiliilor de administrație din 54 de țări și teritorii a constatat că liderii au dificultăți în a crea și comunica o cultură a integrității solidă și eficace în cadrul companiilor lor.

Parallax

Vizualizari
181
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri