Denisa Crăciun

Ce tipuri de ONG-uri sunt sponsorizate de companiile din România

Thumbnail

Majoritatea companiilor din România au ales să redirecționeze banii pentru sponsorizări către organizațiile care activează în sănătate, educație și servicii sociale, potrivit unui studiu.

Chiar și așa, 20% dintre companiile locale spun că nu se implică în acțiuni de sponsorizare fie pentru că nu înțeleg mecanismul de direcționare, fie pentru că nu sunt convinse de acțiunile sau activitățile cărora ar vrea să le direcționeze banii, arată studiul Creditul fiscal. Regimul sponsorizărilor în România, realizat de EY România și Asociația pentru Relații Comunitare (ARC).

Cei mai mulți bani, conform respondenților, i-au atras organizațiile neguvernamentale care activează în:

  • Sănătate – 28%;
  • Servicii sociale – 26%;
  • Educație – 26%.

Protecția mediului a fost cauza care a atras cele mai puține sponsorizări -  5,3%. Din punctul de vedere al EY, acest lucru arată o nevoie de educare și informare suplimentară privind importanța acestui domeniu. 

„Deși perioada în care companiile pot redirecționa banii pentru sponsorizări este limitată la șase luni începând cu 1 ianuarie 2022, iar procesul de aplicare a creditului fiscal este îngreunat, aș zice să privim către partea bună a Legii 322/2021.

Prin noile prevederi, companiile vor fi încurajate să utilizeze integral plafoanele anuale de deducere din impozitul pe profit sau din impozitul pe venit, în cazul microîntreprinderilor, după depunerea declarațiilor anuale sau trimestriale”, spune Miruna Enache, Partener, Coordonatorul Departamentului de Asistenţă fiscală în tranzacţii, EY România.

Studiul mai arată că, pentru a fi dispuse să se implice, companiile au nevoie de cât mai multă informație din partea mediului non-profit, de completă vizibilitate asupra acțiunilor lor. De aceea, pentru ONG-uri, comunicarea devine punctul cheie.

„Cu cât vor fi mai transparente, cu atât răsplata va fi mai mare - vor obține sponsorizări suplimentare și chiar au șanse să câștige parteneriate pe termen lung. Firmele vor sens, își doresc să vadă materializări clare ale proiectelor sponsorizate, să contribuie la dezvoltarea pe termen lung a comunității în care se implică”, explică Miruna Enache.

Potrivit studiului EY România și ARC, 46,9% din respondenți susțin că și-ar dori ca sponsorizările să le fie solicitate în trimestrul patru al unui an financiar

De asemenea, în general, sumele sponsorizate sunt direct corelate cu dimensiunea companiei și dimensiunea profitului.

Conform EY, Legea sponsorizării și Codul fiscal permit societăților comerciale plătitoare de impozit pe profit să ofere sponsorizări entităților fără scop lucrativ/ autorităților publice/ persoanelor fizice pentru activitățile desfășurate în anumite domenii (spre exemplu, cultură, educație, umanitar, social) și să beneficieze de facilități fiscale, în anumite condiții prevăzute de lege.

Cheltuiala cu sponsorizarea oferită nu este o cheltuială deductibilă fiscal, dar poate reprezenta un credit fiscal, adică poate reduce impozitul pe profit de plată cu suma integrală a sponsorizării oferite.

Codul fiscal prevede următoarele limite (minimul dintre):

  • 20% din impozitul pe profit datorat sau
  • 0,75% din cifra de afaceri.

În plus, societățile comerciale care sunt plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor și care efectuează sponsorizări, potrivit Legii sponsorizării, pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, scad sumele aferente din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor până la nivelul valorii reprezentând 20% din impozitul datorat pentru trimestrul în care au înregistrat cheltuielile respective.

Din 1 ianuarie 2022 (ori cu data începerii anului fiscal 2022 – 2023, în cazul persoanelor juridice care au optat pentru un exercițiu financiar diferit de anul calendaristic), în cazul în care sponsorizările efectuate nu depășesc plafonul menționat mai sus, rămânând astfel o diferență pozitivă neutilizată, pentru această diferență pozitivă, contribuabilul poate dispune de ”redirecționarea impozitului pe profit” pentru efectuarea de sponsorizări în termen de maxim 6 luni de la data depunerii declarației anuale de impozit pe profit/ declarației de impozit aferente, potrivit explicațiilor EY.

Dacă până în 2021, pentru cheltuielile legate de sponsorizare ce au depășit în anul de referință limitele permise pentru credit fiscal sumele eligibile s-au raportat pe 7 ani în cazul plătitorilor de impozit pe profit, respectiv pe o perioadă de 28 de trimestre consecutive în cazul plătitorilor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, acest lucru nu mai este posibil pentru sumele înregistrate, începând cu 2022.

Cu toate acestea, sumele reportate din trecut (aferente anilor 2015-2021), vor putea fi utilizate până în anul 2028. Recuperarea acestor sume în scop de credit fiscal se efectuează în ordinea înregistrării acestora, în aceleași condiții, la fiecare termen de plată a impozitului.

„Sponsorizările de 20% țin copii în școală, repară secții de spitale, susțin cultura, protejează mediul și ne ajută să trăim în comunități sănătoase.

Ce ne arată noile date din acest studiu este că există un potențial uriaș de colaborare și de schimbare. Avem nevoie unii de ceilalți și relațiile bune dintre un ONG și o companie contează enorm pentru bunăstarea comunității.

Organizațiile neguvernamentale din țară au profesioniști în domeniile lor de activitate, care contribuie la binele tuturor și care au nevoie de sprijin ca să își împlinească misiunile. O comunicare mai strânsă între organizații și companii, o comunicare care să se întâmple de pe poziții de egalitate și încredere ar duce la creșterea sprijinului oferit prin 20%”, spune Dana Pîrțoc, CEO ARC.

De menţionat că în aceste zile guvernul a introdus pe o perioadă limitată de timp şi o serie de reguli speciale pentru ajutoare, donaţii şi sponsorizări destinate persoanelor afectate de conflictul din Ucraina.

Parallax

Vizualizari
1228
Conţinut
Parerea ta despre articol
Adauga comentariu

- Ultimele știri -

 


  Ultimele știri