Interviu la Viena. Ministrul austriac de Externe, despre Schengen: „Nu vă așteptați la o revoluție” după alegerile din 2024

Ministrul austriac de Externe, Alexander Schallenberg, a declarat, joi, la Viena, într-un interviu acordat StartupCafe.ro, că nu ne putem „aștepta la o revoluție” în privința aderării României și Bulgariei la Spațiul Schengen cu frontierele terestre, după alegerile parlamentare programate în Austria în septembrie 2024, în urma cărora va fi numit un nou guvern federal.  

„Va fi un nou guvern. Dar vă pot spune că problema luptei împotriva migrației ilegale este o poziție comună a celor mai multe partide, dacă nu chiar a tuturor partidelor din Parlamentul Austriei. Deci nu vă așteptați la o revoluție, pentru că suntem cea mai afectată țară și, dacă te uiți la harta Europei, este greu de înțeles cum este posibil așa ceva”, a declarat, pentru StartupCafe.ro, ministrul federal pentru Afaceri Europene și Internaționale al Republicii Austria, după titulatura sa oficială.  

El a mai spus că își dorește aderarea deplină a României și Bulgariei la spațiul european de liberă circulație, dar aceasta numai după ce Uniunea Europeană și statele membre vor combate eficient migrația ilegală.  Austria este singura țară UE care s-a mai opus în Consiliul UE aderării depline a României și Bulgariei la zona Schengen, acceptând în cele din urmă soluția de compromis aplicată în prezent, prin care s-a ridicat controlul la frontierele aeriene și navale pentru români și bulgari. 

Reamintim că la alegerile europene din iunie partidul de guvernământ din Austria, OVP, a ieșit pe locul al doilea, cu 24,5%, în timp ce partidul de extremă dreapta, FPO, a ieșit pe primul loc, cu 25,4%. În 29 septembrie 2024 Austria are programate alegerile parlamentare, în urma cărora vor rezulta un nou Parlament și un nou Guvern, care va succede actualului cabinet condus de cancelarul Karl Nehammer (OVP).   

Precizare: reporterul StartupCafe.ro, prezent la Viena, a adresat prima întrebare în cadrul unei conferințe de presă, iar celelalte întrebări sub formă de interviu exclusiv. StartupCafe.ro a participat la Forumul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (EUSDR) 2024 la invitația Comisiei Europene și a Guvernului Austriei, care deține Președinția EUSDR în perioada 1 noiembrie 2023-31 decembrie 2024.  

StartupCafe.ro: Domnule Schallenberg, de la precedenta noastră întâlnire, de acum un an, din Slovenia, putem vedea un progres în privința tranzitului pe Dunăre, după ce România și Bulgaria au aderat la Spațiul Schengen cu frontierele navale și aeriene, cu votul Austriei (în Consiliul UE). Care este perspectiva unei aderări depline la Spațiul Schengen pentru România și Bulgaria?  

Alexander Schallenberg: Austria este unul dintre cei mai fermi susținători ai Spațiului Schengen. Oamenii din Austria beneficiază de pe urma Schengen, merg în vacanță în Croația sau în alte țări. Noi, ca țară fără ieșire la mare, situată în centrul continentului, suntem în favoarea Schengen.  

Dar an de an, noi suntem numărul unu sau doi pe acest continent ca număr de solicitanți de azil raportat la populație. De exemplu, în anul 2022, un număr de 112.000 de oameni au solicitat azil (în Austria). Dacă am raporta la populația țării, ar fi ca și cum în Germania ar fi 1 milion de solicitanți de azil, în Franța peste 1 milion. Și asta este greu să le explicăm oamenilor din Austria, pentru că suntem înconjurați de state membre ale Spațiului Schengen sau asociate, ca Liechtenstein și Elveția, suntem înconjurați de state UE, dar oamenii nu vin de acolo. Deci Spațiul Schengen este ca o clădire în care fiecare apartament a fost de acord să scoată ușile de la intrarea în apartamente, având încredere că ușa de la intrarea în bloc este păzită bine. Și nu este cazul, din moment ce ai țări în centrul Europei, ca Germania, ca Austria și altele, care sunt afectate, în mod regulat, de creșterea migrației, atunci este ceva în neregulă cu sistemul.  

Faptul că am deschis porturile și aeroporturile a fost o mare realizare. Și dorința noastră este să avem un spațiu Schengen funcțional, pentru că noi profităm de el. Dar ceea ce am făcut noi este să strigăm după ajutor și am primit ajutor, pentru că acum, pentru prima dată, Comisia Europeană a decis că vor fi fonduri europene disponibile pentru protecția frontierelor externe. Eu cred că este iresponsabil ca Uniunea Europeană să-i lase  pe bulgari pe cont propriu și pe plătitorii de taxe bulgari să poarte întreaga povară a protecției noastre, pentru că sunt parte a frontierei externe a spațiului Schengen. Deci cred că în Europa avem acum o dezbatere care mișcă lucrurile în direcția corectă, deși prea încet într-o anumită măsură, dar din anul 2015 ne confruntăm iar și iar cu acest fenomen și vrem ca, până la urmă, Uniunea Europeană și ceilalți parteneri să se trezească. Și, da, atunci când acest moment este posibil, suntem în favoarea unei extinderi a spațiului Schengen în termeni largi. Dar vom putea face asta atunci când ne vom asigura că sistemul lucrează cu adevărat. 75% din oamenii care ajung în Austria ca solicitanți de azil nu au fost înregistrați nicăieri.

Deci avem zeci de mii de oameni care traversează continentul și ajung în Austria, în timp ce avem un război în desfășurare la 500 km, și nimeni nu le reține datele personale, amprentele, nimic. Asta nu este o situație de care să fim indiferenți. Trebuie să facem ceva, este vorba de securitatea noastră.  

StartupCafe.ro: Vă rog să transmiteți un scurt mesaj oamenilor de afaceri austrieci și români care au solicitat extinderea deplină a spațiului Schengen cu România și Austria. 

Alexander Schallenberg: Înțeleg dorința de a adera pe deplin la Spațiul Schengen, dar vom ajunge acolo. Mesajul meu este că Austria este investitorul numărul unu în România. Sunt sute de afaceri austriece acolo și vom rămâne angajați- și sperăm că împreună cu partenerii și prietenii bulgari și români- să luptăm împotriva migrației ilegale și să ne asigurăm că Schengen nu doar este ceva care arată bine pe hârtie, ci ceva care funcționează cu adevărat. Pentru că acum avem un sistem în care o treime dintre statele membre Schengen au instituit controale la frontieră: Suedia către toate țările vecine, Franța către toate țările vecine, Italia cu Slovenia, Germania cu noi, Cehia cu Polonia. Acesta nu este un sistem care arată că funcționează. 66% dintre cetățenii din Spațiul Schengen trăiesc în țări care au controale la frontiere. Dar spațiul Schengen a fost construit pentru a desființa granițele și trebuie să ajungem acolo din nou, iar singura cale este să luptăm cu migrația ilegală. Și căutăm parteneri și suntem foarte recunoscători pentru susținerea pe care o vedem în România și Bulgaria.  

StartupCafe.ro: În septembrie, aveți o rundă de alegeri foarte dificilă în Austria. Putem spera ca după aceste alegeri să putem discuta despre extinderea completă a Schengen?  

Alexander Schallenberg: Va fi un nou guvern. Dar vă pot spune că problema luptei împotriva migrației ilegale este o poziție comună a celor mai multe partide, dacă nu chiar a tuturor partidelor din Parlamentul Austriei. Deci nu vă așteptați la o revoluție, pentru că suntem cea mai afectată țară și, dacă te uiți la harta Europei, este greu de înțeles cum este posibil așa ceva. Noi nu suntem o țară de frontieră a Schengen, noi suntem înconjurați de state Schengen, cum se face că avem zeci de mii de oameni care solicită azil și de ce majoritatea nu au fost înregistrați în nicio altă țară înaintea noastră?  

StartupCafe.ro: Ați cerut măsuri specifice, atunci când România și Bulgaria au aderat cu frontierele aeriene și navale la Schengen. Cum evaluați aplicarea acestor măsuri specifice?  

Alexander Schallenberg: Cooperarea merge foarte bine, dar nu ține doar de România și Bulgaria. Este o problemă generală cu aplicarea acordului Schengen și cu regulamentul Dublin și alte reglementări privind politica de migrație comună, pe care unele țări nu le aplică deloc, altele le aplică parțial, iar noi suportăm povara, pe noi cade presiunea. Aceasta este situația în care apelăm la solidaritatea tuturor statelor membre, pentru că știu că nu toate statele membre UE sunt la fel de afectate ca noi, de migrație, germanii și ceilalți. Avem nevoie de solidaritate, pentru că soluția poate fi găsită la nivelul Uniunii Europene.