O nouă metodă de fraudă online în România: Reclame false pe rețele sociale la servicii de investiții

Românii care au cont pe rețele sociale ar trebui să fie atenți la încă o metodă de fraudă online: reclamele false la servicii de investiții financiare, avertizează Poliția Română. 

Pe platformele sociale apar reclame la servicii de investiţii care folosesc fie numele unor companii cunoscute, fie pe cele ale unor personalităţi şi promit câştiguri mari pentru investiţii relativ mici, cu condiţia ca investitorii să instaleze pe dispozitive programe care permit controlul de la distanţă, conform News.ro. 

„Din sesizările primite de Poliţia Română, s-a constatat faptul că persoanele vătămate ar fi accesat pe diferite reţele sociale, postări ce conţin reclame cu privire la servicii de investiţii financiare. Pentru a crea credibilitate, aceştia fie folosesc denumirea unor companii româneşti cunoscute, fie creează conţinut media fictiv – videofilmări ale unor persoanlităţi cunoscute care fac reclamă acestor scheme frauduloase”, se arată într-un comunicat al Inspectoratului de Poliţia Judeţean Prahova.

Schema folosită de către persoanele sau entităţile care utilizează această metodă este simplă: cei interesaţi să investească sunt redirecţionaţi către o pagină unde le sunt solicitate datele de contact. În continuare, sunt contactaţi telefonic de persoane necunoscute, care utilizează numere de telefon atât româneşti, cât şi din Marea Britanie.

„Autorii, după discuţii repetate, reuşesc, să convingă victimele să „investească” iniţial sume mici, de regulă 1.200 de lei, pe diferite platforme de investiţii online, special create în acest scop. În multe situaţii, sub pretextul că vor acorda suport tehnic, atacatorii conving persoanele vătămate să îşi instaleze pe dispozitivele electronice folosite(telefon, tabletă, laptop etc.), aplicaţii tip remote desktop (control de la distanţă), prin care aceştia capătă control total al acelor dispozitive”, susțin poliţiştii. 

Aceştia atrag atenţia că, având control asupra dispozitivului persoanei respective, autorii au acces şi la aplicaţiile bancare ale acestuia şi transferă banii sau îi convertesc în criptomonedă. Poliţiştii mai transmit că, în condiţiile în care victimele nu au fonduri disponibile, autorii fac credite online în numele acestora, sumele fiind sustrase apoi.